559 matches
-
promisă. Din două una: ori monoteismele n-au reușit să pătrundă în inima popoarelor, și deci au eșuat, ori au reușit, și asta din vina lor. În ambele ipoteze, noi suntem cei care pledăm vinovați. Dacă impregnarea religioasă ne-a civilizat atât de prost, asta înseamnă fără doar și poate că civilizația nu e ce credem noi. Să nu ne facem nostra culpa pe pieptul Creatorului, ci mai curând să-i mulțumim pentru simțul său practic și pentru premonițiile sale. Ceea ce
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
ziua când trebuia să se scalde el cu soția lui - când să ducea-n zua aia, nu găsa pe nimeni. Adică nu mai găsea nici un pic dă lapte. Nu știu cum dispărea”. Împăratul viteaz este aici ipostaza posterioară a inițiatului, care a civilizat lumea și are drept seniorial asupra spațiului sacru reprezentat de pădure și lacul îmbăierii consacrante. Așa cum alți împărați posedă arbori din aur ca stâlp al lumii, suveranul de aici dispune de o rezervă uriașă a lichidului nemuririi. Dar lumea revigorată
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
replică a lor în contingent, atacurile conduse în bande (de ambele grupuri de personaje) apropiindu-i de puterea anihilantă a zmeilor. Atât 9, cât și 12 conțin în sine ideea desăvârșirii, sunt numere complete din punct de vedere ritual. Fecioara „civilizează” prin instituirea ordinii gospodărești și prin legătura de rudenie întreaga dimensiune infernală și pune astfel la adăpost lumea. Cu zmei și tâlhari frați, ea își va face comunitatea să cunoască o perioadă de rodire netulburată, ceea ce reprezintă finalitatea superioară a
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
să văd aceea ce nimeni în viitor n-o să mai vază. Să văd doua țări surori, vasale Turciei, aproape barbare, urgisite, umilite, închegându-se într-un stat unic, independent, înălțat la rangul de regat. Să văd apoi țara noastră dezvoltâdu-se, civilizându-se ca prin farmec și luându-și un loc de cinste între popoarele culte ale Europei. De unde mulți dintre cei ce viețuim astăzi am apucat o stare de lucruri așa de înapoiată, că nu era un singur kilometru de șosea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
nu aducea nici un prejudiciu mediului: omul consuma pentru aceasta propria sa energie biologică, iar urma pașilor săi se pierdea aproape instantaneu. Și oricum, direcția pașilor săi se schimba mereu. Nu știu dacă omul a vrut ori a trebuit să se civilizeze; cred că a trebuit, știind că omul, ca ființă biologică, e poate cea mai vulnerabilă făptură. Prin civilizare, omul a transferat osteneala către partenerii săi de biocenoză, anume animalelor de povară. Fără discuție, din acest moment mediul a Început a
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Suntem, Într’adevăr instrumente ale naturii - Însăși existența noastră, fie și În stare sălbatică, entropizează - dar o facem și inutil, adică În plus, ca de exemplu excesiva cantitate de deșeuri ce-o lăsăm În urmă. Nu cred că a fi civilizat Înseamnă a ambala treizeci de grame de pufuleți În ditamai punga, culmea, nebiodegradabilă. Voi reveni la asta. Dar e util să ne gândim că, deși prin acțiunea noastră entropizantă pregătim mediul pentru alții, viitori, de exemplu miticilor Blajini, alții care
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
idealurilor sale de cultură, privite toate sub specie aeternitatis, un popor nu poate avea școala care îi trebuie în adevăr; fără o astfel de pedagogie, școala poate schimba eventual viața materială a unui popor spre mai bine, ea îl poate civiliza chiar, dar o astfel de civilizație este improductivă; ea nu atinge și nu dezvoltă însuși fondul sufletesc al poporului; dimpotrivă, ea îl deformează și îl înstrăinează de sine însuși" (67, p. 308). Toate popoarele mari, aprecia Ghibu, își au pedagogia
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
patriotismului și a naționalismului curat, care nu este nici periculos și nici condamnabil? Reafirmarea pe plan internațional a neamului, a poporului și a statului român, reformarea mentalității și a sistemului economic din țară, obținerea unui loc onorabil în rândul popoarelor civilizate din lume și mai ales din Europa, nu se poate face cu analfabeți, cu impostori, cu bișnițari și mici afaceriști cu terenuri și imobile, cu îmbogățiți peste noapte, care și-au construit o rețea de interese prin care stăpânesc politica
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
pe sentimente nobile și, ceea ce le conferă le French touch, un amestec greu de găsit în altă parte de starlete, vedete și, uneori, intelectuali de înaltă clasă prezenți în studio fie în căutarea gloriei, fie cu ideea iluzorie că pot "civiliza" masele. De data aceasta, rolul vedetei era juca de rapperul K-Maro, un tânăr originar din Liban, țară pe care a părăsit-o la vârsta de trei ani, după cum singur mărturisește. Figură de rapper clasică: ras în capul ca un morcov
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
an după Revoluție; l-a adus tata din Germania împreună c-un film porno și o geantă de spray-uri 8X4. N-a pupat-o pe mama la aeroport, erau prea mulți străini de față, iar noi, atât de puțin civilizați în comparație cu nemții, aveam portbagajul plin cu canistre de benzină greu obținute. Din Japonia ne-a adus bețișoare. Primul bărbat dezbrăcat l-am văzut în patul meu. Încă îmi mai vine ciclul, știu cum se fac și cum nu se fac
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
Iată câteva fragmente din programul publicat în primul său număr: "Scopul nostru e de a face cunoscut publicului român cum privește știința contimporană lumea. Voim să aducem în țara noastră discuțiunea asupra marilor teorii științifice la ordinea zilei la popoarele civilizate din Apus. Scopul nostru mai e, de a purta o luptă înverșunată în contra producțiunilor științifice greșite și mai ales în contra cărților de școală; căci dacă aceste vor fi rele, atunci nu putem aștepta nimic, nici de la generațiunea nouă... Cursurile profesorilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
Soluția chestiunii evreiești este În concurența muncii” <endnote id="(125, p. 141)"/>. Sau, Într-o altă formulare a lui P.P. Carp privind etica muncii, În 1879 : „Dacă voiți să scăpați de evrei, nu este decât un singur mijloc : munciți și civilizați-vă” <endnote id="(898, p. 33)"/>. De la aceeași tribună, deputatul evreu Mayer Ebner (din Cernăuți) declara următoarele În 1926 : „Nu-i va trece nimănui prin minte de a contesta industriașului și meseriașului evreu productivitatea sa” ; iar În 1928, deputatul Wilhelm
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
înainte de toate, un desăvârșit profesionist, care a crezut cu putere în rolul arhitecturii ca act de cultură și civilizație. Arhitectura sa reflectă valorile profesionale în care a crezut, ceea ce el numea „dreptul omului la arhitectură”, convingerea sa că arhitectura poate civiliza omul și îi poate îmbogăți spiritul și cultura. După o viață consacrată neclintitei credințe în Arhitectură, Nicolae Porumbescu a încetat din viață în ziua de 30 ianuarie 1999 și a fost înmormântat în cimitirul din Suceava. REFERIRI EXTRASE: -Dicționar enciclopedic
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
nimic), dar e foarte bun foarte perspicace și expresiv pe tot ce înseamnă instinctualitate (de la problema teritoriului pînă la legăturile dintre tați și fii), barbarie, terori și extaze primare atît de bun, încît te întrebi dacă filmele nu s-au civilizat prea tare, dacă, în fond, nu sînt ca umbrele pe care le urmăreau sălbaticii pe pereții grotelor. Dilema Veche, ianuarie 2007 Reverie regală Marie Antoinette (SUA, 2006), de Sofia Coppola Primul film al Sofiei Coppola, Sinuciderea fecioarelor, era povestea unor
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
cu statuia lui Magellan, portul vechi, Centrul Cultural Braun-Menendez, fosta reședință a celor mai bogați crescători de oi din zonă, impunător prin luxul și opulența mobilierului și a decorațiunilor, Museo Regional Salesiano... Muzeul prezintă strădaniile călugărilor salesieni de a creștina, civiliza și pacifica triburile de indigeni, expunând unelte casnice, arsenal de luptă și produse artizanale ale acestora. Dispune și de o colecție macabră de 20 de capete de indieni! Se spune că străduința salesienilor de a-i civiliza pe băștinași, forțându
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
de a creștina, civiliza și pacifica triburile de indigeni, expunând unelte casnice, arsenal de luptă și produse artizanale ale acestora. Dispune și de o colecție macabră de 20 de capete de indieni! Se spune că străduința salesienilor de a-i civiliza pe băștinași, forțându-i să se îmbrace "europenește", a declanșat în rândul acestora o teribilă epidemie de gripă care a făcut mai multe victime decât "gloanțele albilor"! Ca o curiozitate locală, am vizitat și "Cementerio municipal", istorie a localității, unde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
aprinde focul în lume și asta va avea consecințe grave în viitor. Lionel, cu care am vorbit la telefon, îl numește pe Saddam (Hussein) Satan, trădându-și prin asta faptul că e înainte de toate un occidental, cu dreptul de a civiliza restul lumii, uitând ființa lui spirituală, arătându-se mereu adept al colonialismului, spunându-mi că este pentru ținerea separată a raselor, apartheid. Câți oameni sau câte egouri sunt într-un singur om? Acest lucru mă cutremură - eu însămi fiind pradă
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
cu statuia lui Magellan, portul vechi, Centrul Cultural Braun-Menendez, fosta reședință a celor mai bogați crescători de oi din zonă, impunător prin luxul și opulența mobilierului și a decorațiunilor, Museo Regional Salesiano... Muzeul prezintă strădaniile călugărilor salesieni de a creștina, civiliza și pacifica triburile de indigeni, expunând unelte casnice, arsenal de luptă și produse artizanale ale acestora. Dispune și de o colecție macabră de 20 de capete de indieni! Se spune că străduința salesienilor de a-i civiliza pe băștinași, forțându
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
de a creștina, civiliza și pacifica triburile de indigeni, expunând unelte casnice, arsenal de luptă și produse artizanale ale acestora. Dispune și de o colecție macabră de 20 de capete de indieni! Se spune că străduința salesienilor de a-i civiliza pe băștinași, forțându-i să se îmbrace "europenește", a declanșat în rândul acestora o teribilă epidemie de gripă care a făcut mai multe victime decât "gloanțele albilor"! Ca o curiozitate locală, am vizitat și "Cementerio municipal", istorie a localității, unde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
să o studiem mai bine și să vedem ce măsuri trebuie să luăm, ca să evităm răul Întrucât el există”. Fiind un bun sfătuitor, Carp spunea: „Dacă voiți să scăpați de evrei, nu este decât un singur mijloc: munciți și civilizați-vă; aceasta am spus-o În toate parlamentele, de câte ori s-a tratat chestiunea evreilor. De la 1866 În lupta continuă cu fracțiunea, am zis că singura cale ce poate să ne scape este munca pe cale economică; căci, și În concurența evreilor
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
farmacista... până la patru dimineața, răspunde una din fete." Iau și eu niște pastile, anodine (dar mie îmi cere rețetă) Sunt fete bune, mă informează farmacista, sunt "stripteze". Normal, fără prejudecăți, fără bârfa, de parcă am fi în Place Pigalle. Ne-am civilizat corespunzător aspirațiilor guvernamentale. * Orașul este "amestecat". Magazine luminate ostentativ cu vitrine de cristal și uși moderne, alături de altele, rămase, încă în urmă, luminate palid, cu becuri anemice, care sunt identice cu prăvăliile copilăriei mele, unde se vindeau, vorba lui Topârceanu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
pe care le ascund în cuiburile lor, construite în locuri variate. Sunt găsite în diverse regiuni, deseori în localități distruse sau pe cale de dispariție. Iau aceste note din bătrânul patriarh al "Vieții animalelor", celebrul zoolog Brehm, tradus în toate limbile civilizate în ultimul secol, în zeci și sute de ediții (celebra "Brehm's Tierleben"). Drumul ni se întretaie toată ziua cu mici pâlcuri de coțofene (trăiesc solitar sau în pâlcuri mici; sunt rele și puțin sociabile). Ne privesc hoțește, cu gânduri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
detestate de conservatori devin și mai puține. Dă-i încolo de amărîți: sunt leneși, anomici, parazitari, murdari! Ne strică simțul estetic și ne deprimă. „Corturarii” noștri și „negroteii” lor sunt o apă și un pământ: nu vor dom’le se civilizeze. De ce să le dăm din locurile noastre la școli și facultăți, când ei aproape nu sunt contribuabili, au performanțe mai scăzute și mulți se lasă de școală? De ce să le plătim sănătatea de bază când ei fac excese? De ce să
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
se pierduse pe pământul Daciei. Dacă ar fi fost ca românii să ia de la început crearea civilizației, le-ar fi trebuit, spre a ajunge unde sunt astăzi, tot atâta vreme cât i-a trebuit omenirii, de la egipteni până azi, spre a se civiliza, căci civilizația de azi își are începutul mai înainte de cel dintâi rege egiptean. Civilizația este o acumulare, și dacă ea s-ar fi pierdut și în Apus, astăzi am fi fost mult mai puțin civilizați decât egiptenii în perioada tebană
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
zice același lucru 2. O femeie, Elena Negri, se știe că a avut un rol însemnat în lupta dată pentru a atrage atenția clasei boierești asupra literaturii populare culeasă de Alecsandri. Pe când bărbații purtau ișlice și vorbeau grecește, femeile se civilizase, vorbeau franțuzește, cântau din clavir și... flirtau cu bonjuriștii. Așadar, femeile s-au civilizat întîi, și cum procesul de civilizare nu se face, la începuturile lui, fără oarecare ridicol, între ele s-or fi găsind mai multe "prețioase" și de
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]