598 matches
-
de abordare, obligînd la o analiză cantitativă exhaustivă. Baza principală a inclus anchetele organizațiilor internaționale și neguvernamentale, care au permis construirea unor indicatori sociali. Gruparea acestora pe trei dimensiuni fundamentale populația, penitenciarele și serviciile mi-a facilitat schițarea unei scale civilizatoare și a procesului de modernizare instituțională. Pentru evaluarea respectării standardelor internaționale minime de civilizație, specialiștii europeni au elaborat grile tot mai complexe de analiză, pe care le-au aplicat tuturor țărilor continentale. Ordonarea acestor țări în funcție de scorurile obținute la fiecare
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
reformare inițiate de diverse țări vor ajunge mai devreme sau mai tîrziu să capete consistență și în spațiul penitenciar românesc. Ritmul schimbărilor va fi tot mai accelerat pe măsură ce România se va integra în Uniunea Europeană. Fenomenul de globalizare va nivela diferențele civilizatoare existente în prezent în diferite țări, avînd consecințe profunde asupra culturilor naționale. Folclorul și argoul penitenciar acum bogat în expresivitate și continuu reînnoit va dispare definitiv, împreună cu un întreg arsenal simbolic, ritualic și valoric, așa cum s-a întîmplat în țările
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
însă de la contracivilizație la anticivilizație. Modelul sovietic, dominant în România anilor 1947-1965, moștenitor și el al filosofiei iluministe și al progresului tehnologic (deoarece propovăduia înlăturarea tradițiilor și a credințelor, cu domnia rațiunii), s-a bazat pe o reacție la strategiile civilizatoare "burgheze". Iar intoxicarea ideologică și naționalistă a făcut o ruptură radicală cu tot ceea ce însemna civilizație. Antimodernizarea presupunea închiderea sistemului față de influențele străine, dezvoltarea unei tradiții și identități puternice și căutarea explicației neajunsurilor în influența anumitor etnii inferioare sau periculoase
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
săi degradează civilizația... Nimeni nu are dreptul să atace proprietatea plurală și în același timp să spună că prețuiește civilizația... Proprietatea, ca principiu juridic ce determină relația fizică dintre om și mediul său natural și artificial, constituie precondiția oricărei acțiuni civilizatoare"152. După David Hume, civilizația se bazează pe trei legi fundamentale: cea a stabilității posesiunii, cea a transferului prin consimțămînt și cea a îndeplinirii promisiunilor. Legate de proprietate sînt și problemele profitului și ale rezultatelor obținute minimalizate prin controlul centralizat
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
profitului și ale rezultatelor obținute minimalizate prin controlul centralizat și nesituarea pe o piață concurențială. Deoarece diferențele dintre indivizi nu sînt importante, nici ideea tratamentului individual nu este deloc importantă. Anulîndu-se ideile de proprietate, schimb, profit, individualism inerente oricărui proces civilizator -, a fost treptat înlăturată însăși ideea de civilizație, considerată ca nefiind neutră sau obiectivă. Centrul interesului sociologic a fost deplasat către concepte precum "dezvoltare socială", "sistem social" sau "calitate a vieții", care includ ideea specificității și originalității în fond, un
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
proiect deosebit de modernizare socială, de "geneză a unei alte societăți"127. Marile ansambluri cu locuințe standard păreau mai apte să servească drept creuzet republican, fiindcă forma lor promitea ștergerea distincțiilor dintre clase, unificarea atitudinilor și a modurilor de viață. Virtuțile civilizatoare ale locuinței standard Ideologia modernistă a marilor ansambluri prelungește și actualizează doctrinele concepute în secolul al XIX-lea în privința locuinței muncitorești. Această ideologie vehicula aceleași preocupări pentru igienă, ordine și disciplină, cu intenția de a institui modalități de socializare favorabile
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
rolului dezvoltării urbane în creșterea economică / 125 Orientarea "anti-oraș" a politicii inițiale de amenajare a teritoriului / 125 Metropolele de echilibru: controlarea problemelor economice și sociale prin planificarea urbană / 129 Urbanul, vector al modernizării sociale / 134 Modernismul marilor ansambluri / 134 Virtuțile civilizatoare ale locuinței standard / 140 Urbanul, vector al modernizării acțiunii publice / 145 Predominanța rolului statului în dominarea urbanului / 145 Modernizarea acțiunii publice: "a face să se facă" mai mult decât "a face" sau "a lăsa să se facă" / 153 Reversul voluntarismului
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
potrivit căreia anticlericalismul s-a răspândit cu atât mai mult în rândul elitei republicane cu cât Biserica se dovedea incapabilă să obțină obediența clasei muncitorești. 52 Alain Cottereau, art. citat, 1976, p. 213. 53 "[...] Statul, pentru că poartă în el ideea civilizatoare prin excelență, pentru că este mai presus de orice dorințe excesive interesate [...]" (extras dintr-un discurs al lui Léon Gambetta, rostit în martie 1881, citat de Pierre Barral, Les fondateurs de la Troisième République, Paris, Armand Colin, 1968, p. 262). 54 Jules
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Europei ortodoxe, așa cum vor să demonstreze Samuel Huntington și alți istorici preocupați numai de interese politice (Huntington, 1998, 459-462). În Europa centrele culturale și de putere s-au deplasat dintr-un loc în altul, ea nefiind circumscrisă unui singur pol civilizator, iar bogăția și frumusețea culturii europene își au sorgintea tocmai în diversitatea și multitudinea formelor sale, apărute pe o fundație comună. Entitatea umană europeană este, la originea ei, strâns legată de ideea responsabilității și libertății consacrate în temeiul legilor. Când
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
sau alta a imperiului său. Constituindu-se pe fundamentele civilizației greco-romane, Europa medievală creștină se desăvârșește în jurul secolului al X-lea și-și afirmă propria identitate în lupta cu Islamul. Creștinismul a îndeplinit un rol esențial în transmiterea valorilor culturale civilizatoare romane către Occidentul și Orientul medieval. Europa occidentală conservă moștenirea Antichității romane, prin intermediul instituțiilor creștinismului, la care se adaugă apoi influențele germanice și ulterior bizantine și islamice. Vechea legătură juridică proprie Romei se substituie unei legături religioase, la fel de puternică. Trecerea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
răsunet Revolta maselor, consideră că problemele prezentului sunt efectul naționalismelor violent declanșate, ele nereprezentând o perspectivă, fiind contrare creației istorice. Socotea că din criza fecundă traversată de Europa se va naște Noua Europă unită, conștientă de misiunea ei istorică și civilizatoare. La începutul lui octombrie 1923, apărea la Viena lucrarea intitulată Paneuropa, scrisă de Richard de Coudenhove-Kalergi, unde autorul își exprimă marea sa ambiție de a-i uni pe europeni. El a sprijinit programul mișcării paneuropene, care avea obiective și scopuri
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
încât destrămarea relațiilor interumane și atașamentul de pământul strămoșesc să se diminueze și să asistăm în ultimele decenii la depopularea satelor, în primul rând de către tineret, și la schimbarea compoziției sociale a acestora. Totodată nu putem ignora că un suflu civilizator a început să se resimtă în ultimul timp, materializat mai întâi pe văile principale, Siret și Bârlad, prin căi ferate și șosele modernizate (ce au atras înviorarea sau înființarea de sate noi în jurul gărilor, haltelor, cantoanelor, și o prosperă viață
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
de măsură, acesta fiind nevoit să suporte cu smerenie consecințele pătrunderii în interioarele intimității sufletești, ale atingerii unor zone de pudoare crescută ale corpului omenesc, până atunci încorsetate de tabuuri și obiceiuri. Acum acest corp era agresat de efectele progresului civilizator al societății, pe care psihanaliza, inițial, s-a rezumat să o cuprindă ca domeniu de aplicație al patologiei nervoase, al dezvoltării relațiilor anormale dintre oameni. Firește, Freud n-a fost de la început conștient de toate dificultățile pe care le va
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
structural și funcțional, de aspectele vieții sociale. Tributar din punct de vedere al conținuturilor unui referențial istoric particular, scrisul jurnalistic poartă amprenta funcțiilor pe care le îndeplinește. Într-o interpretare ideală (a se citi utopistă), limbajul publicistic vizează un proiect civilizator, axat pe informarea și educarea publicului cititor, iar "articularea strategiilor de generare și consum, aproximarea universurilor de așteptare, definirea genurilor mediatice în funcție de un proiect de cunoaștere sau de unul hedonist rămân problematici majore ale cercetării"429 în acest domeniu. Considerăm
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
2 civilizațiile civilizație 2 2 civilizaților civilizat 1 2 civilizațiune civilizațiune 1 2 Civilizațiunea civilizațiune 2 2 Lexic politic POS politic Frecvența Clasa semantică civilizațiunea civilizațiune 13 2 civilizațiunei civilizațiune 7 2 civilizațiuni civilizațiune 1 2 civilizațiunii civilizațiune 19 2 civilizatoare civilizator 1 2 civilizator civilizator 3 2 civilizatorie civilizatoriu 1 2 civilizatorii civilizator 2 2 civilizatoriu civilizatoriu 1 2 civilizatorul civilizator 1 2 civilizatrice civilizatric 1 2 civilizează civiliza 3 2 civilizeze civiliza 3 2 Claca claca 2 2 claca
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
civilizațiile civilizație 2 2 civilizaților civilizat 1 2 civilizațiune civilizațiune 1 2 Civilizațiunea civilizațiune 2 2 Lexic politic POS politic Frecvența Clasa semantică civilizațiunea civilizațiune 13 2 civilizațiunei civilizațiune 7 2 civilizațiuni civilizațiune 1 2 civilizațiunii civilizațiune 19 2 civilizatoare civilizator 1 2 civilizator civilizator 3 2 civilizatorie civilizatoriu 1 2 civilizatorii civilizator 2 2 civilizatoriu civilizatoriu 1 2 civilizatorul civilizator 1 2 civilizatrice civilizatric 1 2 civilizează civiliza 3 2 civilizeze civiliza 3 2 Claca claca 2 2 claca clacă
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
2 civilizaților civilizat 1 2 civilizațiune civilizațiune 1 2 Civilizațiunea civilizațiune 2 2 Lexic politic POS politic Frecvența Clasa semantică civilizațiunea civilizațiune 13 2 civilizațiunei civilizațiune 7 2 civilizațiuni civilizațiune 1 2 civilizațiunii civilizațiune 19 2 civilizatoare civilizator 1 2 civilizator civilizator 3 2 civilizatorie civilizatoriu 1 2 civilizatorii civilizator 2 2 civilizatoriu civilizatoriu 1 2 civilizatorul civilizator 1 2 civilizatrice civilizatric 1 2 civilizează civiliza 3 2 civilizeze civiliza 3 2 Claca claca 2 2 claca clacă 4 2 CLACĂ
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
civilizaților civilizat 1 2 civilizațiune civilizațiune 1 2 Civilizațiunea civilizațiune 2 2 Lexic politic POS politic Frecvența Clasa semantică civilizațiunea civilizațiune 13 2 civilizațiunei civilizațiune 7 2 civilizațiuni civilizațiune 1 2 civilizațiunii civilizațiune 19 2 civilizatoare civilizator 1 2 civilizator civilizator 3 2 civilizatorie civilizatoriu 1 2 civilizatorii civilizator 2 2 civilizatoriu civilizatoriu 1 2 civilizatorul civilizator 1 2 civilizatrice civilizatric 1 2 civilizează civiliza 3 2 civilizeze civiliza 3 2 Claca claca 2 2 claca clacă 4 2 CLACĂ clacă
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
2 Civilizațiunea civilizațiune 2 2 Lexic politic POS politic Frecvența Clasa semantică civilizațiunea civilizațiune 13 2 civilizațiunei civilizațiune 7 2 civilizațiuni civilizațiune 1 2 civilizațiunii civilizațiune 19 2 civilizatoare civilizator 1 2 civilizator civilizator 3 2 civilizatorie civilizatoriu 1 2 civilizatorii civilizator 2 2 civilizatoriu civilizatoriu 1 2 civilizatorul civilizator 1 2 civilizatrice civilizatric 1 2 civilizează civiliza 3 2 civilizeze civiliza 3 2 Claca claca 2 2 claca clacă 4 2 CLACĂ clacă 1 2 clacă claca 2 2 clacă
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Civilizațiunea civilizațiune 2 2 Lexic politic POS politic Frecvența Clasa semantică civilizațiunea civilizațiune 13 2 civilizațiunei civilizațiune 7 2 civilizațiuni civilizațiune 1 2 civilizațiunii civilizațiune 19 2 civilizatoare civilizator 1 2 civilizator civilizator 3 2 civilizatorie civilizatoriu 1 2 civilizatorii civilizator 2 2 civilizatoriu civilizatoriu 1 2 civilizatorul civilizator 1 2 civilizatrice civilizatric 1 2 civilizează civiliza 3 2 civilizeze civiliza 3 2 Claca claca 2 2 claca clacă 4 2 CLACĂ clacă 1 2 clacă claca 2 2 clacă clacă
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
politic Frecvența Clasa semantică civilizațiunea civilizațiune 13 2 civilizațiunei civilizațiune 7 2 civilizațiuni civilizațiune 1 2 civilizațiunii civilizațiune 19 2 civilizatoare civilizator 1 2 civilizator civilizator 3 2 civilizatorie civilizatoriu 1 2 civilizatorii civilizator 2 2 civilizatoriu civilizatoriu 1 2 civilizatorul civilizator 1 2 civilizatrice civilizatric 1 2 civilizează civiliza 3 2 civilizeze civiliza 3 2 Claca claca 2 2 claca clacă 4 2 CLACĂ clacă 1 2 clacă claca 2 2 clacă clacă 2 2 clăcii clacă 7 2 colectiv
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Frecvența Clasa semantică civilizațiunea civilizațiune 13 2 civilizațiunei civilizațiune 7 2 civilizațiuni civilizațiune 1 2 civilizațiunii civilizațiune 19 2 civilizatoare civilizator 1 2 civilizator civilizator 3 2 civilizatorie civilizatoriu 1 2 civilizatorii civilizator 2 2 civilizatoriu civilizatoriu 1 2 civilizatorul civilizator 1 2 civilizatrice civilizatric 1 2 civilizează civiliza 3 2 civilizeze civiliza 3 2 Claca claca 2 2 claca clacă 4 2 CLACĂ clacă 1 2 clacă claca 2 2 clacă clacă 2 2 clăcii clacă 7 2 colectiv colectiv
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Orient, îi împingea de asemenea pe conducătorii francezi la a nu se lăsa întrecuți de celelalte puteri pe teritorii încă de cucerit și la a afirma prestigiul național. Republicanii din Guvern, în sfîrșit, ferryștii și gambettiștii, dezvoltară ideea unei misiuni civilizatoare, în linia dreaptă a difuzării "luminilor" în Europa prin intermediul revoluției franceze. "Rasele superioare", spunea Ferry la 28 iulie 1885, "au datoria de a civiliza rasele inferioare" (document, p.333). Astfel se constituie curînd în Franța un "partid colonial". Eugène Etienne
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
populații în Algeria; în 1914, 680.000 de europeni trăiesc în Algeria, două treimi dintre ei în orașe, alături de 4.800.000 de musulmani. Ordinea, o mai bună igienă, abolirea sclavagismului sînt reale cîștiguri, dar învățămîntul rămîne puțin dezvoltat. Misiunea civilizatoare din care se revendică Franța duce la formarea unei elite moderne restrînse, care furnizează viitoarele cadre ale mișcărilor naționaliste indigene. Urbanizarea, răspîndirea proprietății private și a monedei sînt unele aspecte ale unei modernizări forțate, cu atît mai greu acceptată, cu
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Ne citați mereu ca exemplu, ca tip de politică colonială pe care o iubiți și pe care o visați, expediția domnului de Brazza. Este foarte bine, domnilor, știu perfect că domnul de Brazza și-a putut pînă acum realiza opera civilizatoare fără a recurge la forță; este un apostol, el se sacrifică, se îndreaptă către un țel plasat foarte sus și foarte departe; el a dobîndit asupra acestor populații ale Africii ecuatoriale o influență personală fără seamăn; dar cine poate spune
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]