1,508 matches
-
pe același perete. Porni robinetul de apă caldă, apoi pe cel de apă rece și-și așeză mâinile sub șuvoi până când apa atinse temperatura potrivită. Apoi Întinse mâna și ținu prosopul În vreme ce doctorul Peters se spălă pe față și-și clăti gura cu un pumn de apă, apoi cu Încă unul. Când termină, Îngrijitorul Îi dădu Înapoi prosopul, Închise ambele robinete și părăsi Încăperea prin ușa din cealaltă parte. Femeia Împături prosopul și-l așeză pe marginea chiuvetei. Croindu-și drum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
și că suprafața aragazului aproape radia de cât era de albă. Ea deschise un dulăpior și scoase un vas de espresso cilindric și simplu pe care el Îl asocia Întotdeauna cu sudul, nu știa de ce. Femeia Îi desfăcu capacul, Îl clăti cu grijă, Îl mai clăti o dată, Îl umplu cu apă și apoi se Întinse jos după un recipient de sticlă plin cu cafea. Cu mișcări devenite ritmice de-a lungul deceniilor de repetiție, umplu vasul, aprinse aragazul și așeză vasul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
radia de cât era de albă. Ea deschise un dulăpior și scoase un vas de espresso cilindric și simplu pe care el Îl asocia Întotdeauna cu sudul, nu știa de ce. Femeia Îi desfăcu capacul, Îl clăti cu grijă, Îl mai clăti o dată, Îl umplu cu apă și apoi se Întinse jos după un recipient de sticlă plin cu cafea. Cu mișcări devenite ritmice de-a lungul deceniilor de repetiție, umplu vasul, aprinse aragazul și așeză vasul deasupra flăcării. Încăperea era neschimbată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
din picioare, apoi se duse către baie, dându-și jos hainele din mers, aruncându-le nepăsător În urma sa. Stătu la duș vreme Îndelungată, săpunindu-se de mai multe ori pe corp, frecându-și picioarele și Între degete cu o cârpă, clătindu-le și spălându-le iar și iar. Se uscă și se așeză pe marginea căzii să și le examineze Îndeaproape. Deși erau roșii din pricina apei calde și-a frecării, nu văzu nici o urmă de iritație și arsură pe ele; arătau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
și Balaurul a venit după miros. Jester lăsă capul în jos, spășit. Și tortul?!... Ei, bine, peste tort au căzut bucăți de tavan, piper și așchii de lemn. N-a mai fost bun de nimic. Jester a mâncat în schimb clătite cu sirop de afine și plăcintă cu brânză. Și s-a învățat ca de atunci înainte să îi dea ascultare Împăratului. A devenit atât de cuminte, încât Împăratul i-a dat și o decorație. Și așa se termină povestea noastră
Jester şi Balaurul. In: ANTOLOGIE:poezie by Andreea-Ramona Căuş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_668]
-
în brațe și a dus-o în baie, unde a așezat-o cu grijă pe recipientele de lapte reciclate. Când tocmai se apucase să desfacă acele de siguranță și scutecul, Jake a apărut în spatele ei. —Uită-te la ea cât clătesc ăsta, da? l-a rugat Alice. Alice acceptase fără să comenteze propunerea lui Jake de a folosi scutece din bumbac în locul celor de unică folosință. Acceptase ideea că orice alt fel de a proceda ar fi fost un răsfăț personal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
Prăjitura aia de Crăciun... Alice a devenit iritată. Era adevărat că nu erau prea frumoase zorzoanele neclare și neterminate pe care Jake le desenase pe prăjitura de Crăciun vegetariană, din cereale integrale, cu ajutorul unui fost tub de pastă de dinți, clătit cu apă, și cu capătul tăiat. —Ăsta a fost pontul cel mai grozav din numărul pe decembrie al lui La Gunoi! a spus ea cu încăpățânare. Da, îmi închipui. Dar, draga mea, cum o să ajute asta la salvarea planetei? De câte ori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
un soi de zbârnâială, ca atunci când pornești motorul la mașină. —Jake, doar nu vrei să-mi spui că păstrezi prezervativele folosite. Că le reciclezi? Nu e nimic rău în asta, a răspuns el pe un ton defensiv. Sunt curate. Le clătești și sunt ca noi. Sunt ca noi ca să faci ce cu ele? a croncănit Alice. Apoi tensiunea din stomac i-a dispărut, fiindcă și-a dat seama că - desigur - Jake se referea la sculpturile lui din gunoaie reciclate. Probabil că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
împreună dar trebuie să meargă mai întâi acasă că o așteaptă tatăl ei dar după amiază, se pot întâlni. - Da, ai dreptate, este mai bine așa. Chiar vom merge la o plimbare cu mașina, undeva, în afara localitații, abia ne mai clătim privirea cu frumusețile primăverii! Rămâne să vin să te iau de acasă, cred că nu te deranjează lucrul acesta. - Da, așa rămâne, Alexandru. Vii și mă iei de acasă pe la orele 16,00 cred că este cel mai bine. Frusina
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
tine te cuprinde pustia. Se așeză pe pat alături de mine, privind În gol. Sora mea deschise ușa la bucătĂrie și ieși afară În grădină cu ligheanul În mâini să arunce apa, apoi Începu să-l frece cu detergent și Îl clăti cu restul de apă din ibric. — Ai vinit și tu... spuse tata fărĂ să se uite la mine. Vezi că este pită caldă, o fost adus-o lelea melintia adineaori. ia-ți cu slană și șieapă roșie, dacă vrei. m-
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
tine te cuprinde pustia. Se așeză pe pat alături de mine, privind în gol. Sora mea deschise ușa la bucătărie și ieși afară în grădină cu ligheanul în mâini să arunce apa, apoi începu să-l frece cu detergent și îl clăti cu restul de apă din ibric. — Ai vinit și tu... spuse tata fără să se uite la mine. Vezi că este pită caldă, o fost adus-o lelea melintia adineaori. Ia-ți cu slană și șieapă roșie, dacă vrei. M-
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
la problemele lumii. Iar problemele lumii le cunoștea întrucît asculta zilnic radioul, citea zilnic ziarele, iar seara urmărea cel puțin două jurnale televizate. Ceva puternic, un impuls civic începu să crească în sufletul domnului Busbib. Deschise din nou robinetul, își clăti gura și spălă periuța. Da, de acum înainte va trebui să fie mai atent. Va opta pentru dușuri rapide și nu pentru ore și ore de bălăceală în cada plină cu apă. îi veniră în minte imaginile unei tabere de
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
rașchetase învățăturile mai multor biserici, împinsese sub pojghițele demnităților eclesiastice sumedenie de inși, dar și din pricina cărora i se aplecase, zbura acuma mofluz, la doar două degete de a deborda, abătîndu-se deasupra Capitalei, nu în ultimul rând pentru a-și clăti și tăvăli cerul gurii prin aroma pipărată a dialectului dâmbovițean. Avea și alte marafeturi de regulat: ungerea chichițelor și rafinamentelor cu care e deconspirat că tîrește în înșelăciune întregul pământ locuit, surparea adevărat-credincioșilor, depășirea cifrelor de plan la adorarea icoanelor
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
moi, le rodeau până nu mai rămânea o bucățică de carne și le aruncau dinilor. Aceștia se hărtăneau întărîtați. Tocmașii râgâiau apoi mulțumiți, scoteau resturile de prin măsele cu unghiile lungi și galbene de tutun, scuipau cu plăcere și își clăteau gura cu puțin vin acrișor. - Uite barosanii, Paraschive! îi șopti caiafa celui tânăr. - Să nu vă prind! se răsti la ei starostele. Azi sîntem negustori! Oacă clipi la ceilalți. Ei se spurcaseră. Cum să nu pui muia când vezi atâta
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Morții cu morții, viii cu viile! a mormăit Țuluc. Babele șușoteau în capul mesei, amețite puțin de vin: - Ei, a scăpat și ea, mititica... - Cum a scăpat, coană Tinco? Marghioala a lui Mială scuipă niște oase mici în farfurie, își clăti gura și mîrîi: - Ce știți voi, proastelor?! O bătea... - Cine-o bătea? - Ce zice? Ce zice? - Taci acolo, că ne-aud ăștia, neamurile lui! o îmboldea Chirița pe Lixandra. - Cine s-o bată, Gogu! Parcă n-a prins-o-n
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
cât infinit! Dac-aș putea și eu să mă pierd în infinitatea sufletului meu pîn-în aceea fază a emanațiunii lui care se numește epoca lui Alexandru cel Bun de esemplu... și cu toate acestea. Cu drept cuvânt cetitorul va fi clătit din cap și va fi întrebat? prin mintea cărui muritor treceau acestea idei? Esistența ideală a acestor reflecțiuni avea de izvor de emanațiune un cap cu plete de o sălbătăcită neregularitate, înfundat într-o căciulă de miel. Era noapte și
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
nălțîndu-și bărbia... și întrebă ceva cu ochii... ca și când ar fi vrut să zică: Nu ți-ai găsit alt loc, tinere, zise Angelo râzând. Doctorul nu răspunse. - Vrei să mă duc eu? Nici un răspuns. - Să stau dar? Asemenea. - Nu răspunzi[? ] Doctorul clăti din cap că nu. - Bine. Angelo i se uită drept în față și stătură muți ca doi nebuni vo câteva minute. Dar, în sfârșit, Angelo voi să se scoale. - Stai, stai! strigă bătrânul. Șezi ici molcom... am să-ți spun
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
cu arome a unui han În munte Soarele, naftalină, În rufele din scrinuri, Cu brazi ce-și trec lumina În cerc ca niște unde Ecourile, butii pleznind de-atîtea vinuri, Sau aurora clopot de var În căni cu lapte, Culori, zvonuri clătite cu-odihna În cerdac, Umed și bun pămîntul cu aburii În șoapte, Tristețe sfărîmată sub crengi ca un gîndac. (Schützhaus) Imaginea despre acest volum n-ar fi cît de cît completă dacă n-am reține și un număr de „definiții
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
se strecoară O suflare, care trece ca prin vine un fior. Este ceasul nălucirei: un mormînt se dezvelește, O fantomă-ncoronată din el iese... o zăresc... Iese... vine către țărmuri... stă... În preajma ei privește... RÎul Înapoi se trage... munții vîrful Își clătesc. Ascultați... ! marea fantomă face semn... dă o poruncă...” Acest „ascultați” cheamă la ordine imaginația descriptivă. Prologul s-a Încheiat. Urmează un alt fel de Împresurare a temei: pur didactică, oratorică, Întreruptă din loc În loc de judecăți morale: „Întreprinderea-ți fu dreaptă
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
față și o deschise. El făcu semn de câteva ori, până când Melania, întorcând paginile, se opri, apăsând pe cotorul cărții, ca să rămână deschisă în locul nimerit. Își văzu apoi de treburi, spălă farfuriile în ligheanul cu apă fiartă de pe plită, le clăti și le aranjă în dulap. La urmă se așeză să tricoteze. Era liniște, focul amorțea, îmboldind aburii ridicați din lighean să îmblânzească aerul uscat. Melania fredona încetișor, rostogolind, din când în când, ghemul, ca să-l deșire. Iar el citea și
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
era ziua destinată pentru plecarea lui, ei trebuiau să se separe ș-a nu se vedea doi ani; lung timp pentru două inimi ce se iubesc. Ambii picară într-o tăcere și melancolie, preludiul oricărei depărțiri. George ridicând frontea-i și clătind din cap ca pentru a fugi gândurile ce-i turmentau crierii, privi pe Maria cu ochii jucând înlacremi, zise: etc. Solemnă și misterioasă este ora serei, ea te tentează contra voinței, la reverii; ni se pare a vedea în norii
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
strecoară O suflare care trece ca prin vine un fior... Este ora nălucirei: Un mormânt se dezvălește, O fantomă 'ncoronată din el iese... o zăresc... Iese... vine cătră țărmuri... stă... în preajma sa privește. Râul înapoi se trage, munții vârful își clătesc. Ascultați!... marea fantomă face semn... dă o poruncă... Oștiri, taberi fără număr împrejuru-i înviez; Glasul ei se 'ntinde, crește, repețit din stîncă'n stâncă, Transilvania 'l aude: Ungurii se înarmez. Salutare, umbră veche! primește închinăciune De la fiii României, pe care
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
vezi că-i sare nasturele. ERNA: La Hermann e vorba de mai mult de-un nasture, doi, la el ar trebui să sară în aer o fabrică întreagă de nasturi. Nu poate să suporte nici măcar omul din el. Când își clătește fața cu apă de la robinet, trebuie mai întâi să agațe peste oglindă un prosop. Din când în când, la ras, își taie câte-o juma' de față, pentru că nu vrea să-și cumpere nici o oglindă, pentru că o oglindă ca asta
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
se va folosi o cantitate mai mare de miez de pâine. De altfel, nu este neapărat necesar să se călească bucățile de roșii; acestea pot fi pur și simplu lăsate la marinat împreună cu ingredientele indicate și servite crude, alături de chiftele. Clătite din năut cu garnitură de legume Ingrediente pentru 6 persoane Pentru clătite: • 50 g făină albă • 50 gr făină de năut • un ou • ulei de măsline • sare Pentru umplutură și garnitură: • 250 g legume curățate (morcovi, sparanghel, dovlecei) • 150 g
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
caloric redus, grâul farro este ideal pentru prepararea supelor de roșii și a ciorbelor de legume sau pentru salatele de crudități. Grâul farro decorticat trebuie lăsat la înmuiat în apă rece timp de 2 ore, după care se scurge, se clătește și se fierbe aproximativ 40 de minute. Grâul farro expandat, ca și orzul expandat, nu necesită o înmuiere prealabilă și fierbe în 30 de minute. Supă cu găluște de urzici Ingrediente pentru 6 persoane Pentru găluște: • 200 g urzici curățate
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]