599 matches
-
și a maselor țărănești, era profund afectată ca urmare a abuzurilor aparatului fiscal și administrativ fanariot. Din această cauză aveau loc tulburări și frământări orășenești la București, Ploiești, Roman, Huși, Bârlad și în alte localități. Proprietarii moșiilor pretindeau dijmă și clacă în creștere, iar pentru casele și locurile din vatra târgurilor, bezmăn. Acestea erau cauzele conflictelor între orășeni și proprietari. La Huși, o stare tensionată exista între locuitori și Episcopie, ce devenise între timp proprietară de moșii în jurul orașului, deoarece birurile
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
2 mai 1864, Alexandru Ioan Cuza, cu sprijinul prim-ministrului Mihail Kogălniceanu, a dat o lovitură de stat, prin care a dizolvat Adunarea Legiuitoare, potrivnică reformei agrare. La 14 august 1864, a fost adoptată legea rurală, prin care era desființată claca și dijma, un număr mare de țărani devenind proprietari. Sătenii din același ținut Fălciu telegrafiau domnitorului: „Fapta pe care Măria Voastră ați isprăvit slobozind neamul românesc din boieresc, munca silită, ce era mai rea și decât robia, este atât de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de către prefectul județului Fălciu (7 martie 1877) îndemnau pe țărani să folosească toate plugurile din comune spre a ara și semăna cu porumb ogoarele rezerviștilor, dorobanților și călărașilor. „Cunoașteți tare bine - arătau aceste instrucțiuni - că sătenii noștri obișnuiesc a da clăci de pluguri și altele pe la diferite persoane, cu atât mai vârtos vor face pentru frații lor, pentru consătenii lor, care sunt trimiși să apere cu viața lor moșia cea mare care este țara noastră, lăsându-și părăginite micile lor ogoare
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
puține, în condițiile în care obligațiile față de arendași erau în continuă creștere. Conform Anuarului statistic din 1906, suprafața totală a proprietății rurale din județul Fălciu era repartizată, astfel: -proprietatea țărănească: 121.820 ha, din care 31.467 ha pământ de clacă și 90.353 pământ răzășesc; -proprietatea boierească: 98.920 ha. Totalul era de 220.800 ha. Sistemul arendării moșiilor era generalizat în România. Mai mult de trei sferturi din pământul agricol al județului fusese acordat arendașilor, în majoritate evrei. În
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
direct pe boier. Țărănimea suporta aproape întreaga povară a taxelor datorate statului. Ea trebuia totodată să plătească unui boier sau unei mînăstiri dări pentru folosirea pămîntului. În plus, țăranul era dator să presteze corvezi, obligații sub formă de muncă, numite clacă. În secolul al optsprezecelea, corvezile nu erau prea împovărătoare în comparație cu cele din Imperiul Habsburgic învecinat. Boierii, mai ales cei din Valahia, erau rareori preocupați de administrarea concretă a moșiilor lor, nepretinzînd decît un venit sigur. Ei acceptau astfel convertirea obligațiilor
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
la o fabrică de hârtie. Pleca dimineața într-un funicular ruginit și rămânea cu zilele prin coclaurile alea din Bolboci. Pe-acolo, când plouă, fulgerele îți trec foarte aproape de urechi. Gheorghe Tatomir ăsta era fotografiat probabil la horă. Sau la clacă. Sau, poate, atunci când fusese imortalizat, Gheorghe Tatomir venea de la biserică. Duminică. Altceva nu știam despre el. Puteam presupune. N-avea vârstă. Nu putem aproxima. Avea o mustață deasă. Vorbind pe sub ea, ai impresia că fiecare cuvânt al său conține ceva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
să lucre la curte 3 zile cu caru, 3 zile cu brațul de fiecare poartă, restul erau liberi să lucre pentru iei, bieții oameni s-au unit mai multe familii la un loc și ieșeau pe o singură poartă și claca la curte o făceau pe rând . Mai erau obligați a duce la curte diferite alimente ca lapte, ouo, brânză, găini, miei și alte. Ca drepturi iobagii nu aveau niciun fel de drept, decât să muncească la câmp, dar întâi la
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
câte o sărutare codanelor ale căror inimi doreau să le cucerească. Spre miezul nopții, întâlnirea se încheia într-o atmosferă de voie bună cu stabilirea locului viitoarei șezători. În șirul tradițiilor frumoase ale satului de altădată, Dumitru Dascălu include și claca - o formă de într-ajutorare prin muncă, având adânci rezonanțe etice și umane, la care participau persoane de diferite vârste, de la copilandri până la cele încărcate de ani, meseriași sau simpli pălmași, prieteni sau oameni cu suflet mare, sensibili la nevoile
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
într-ajutorare prin muncă, având adânci rezonanțe etice și umane, la care participau persoane de diferite vârste, de la copilandri până la cele încărcate de ani, meseriași sau simpli pălmași, prieteni sau oameni cu suflet mare, sensibili la nevoile altora. Făceau obiectul clăcii construcția unor case sau a unor anexe gospodărești pentru tinere familii cu posibilități materiale reduse; reparațiile ample ale unei locuințe care a suferit avarii mari ca urmare a unor catastrofe naturale sau incendii, salvarea unor culturi amenințate să fie sufocate
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
sufocate de buruieni, aparținând unei persoane aflate în suferință; strângerea în scurt timp a unor recolte pe cale să fie compromise; desfăcatul știuleților de pe coceni la persoane neputincioase; plantarea puieților pe povârnișuri supuse erodării; curățirea și întreținerea imașurilor ș.a. La unele clăci, încheiate cu un modest ospăț, cu bucate sărace, stropite cu un pahar de rachiu puturos și cu unul-două pahare de vin pe jumătate oțetit, își făcea apariția și scripcarul satului, îmbătrânit înainte de vreme de sărăcie, fumat și băutură, însoțit uneori
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
aflau în casă, altfel le-aș fi ascuns. Să sperăm că n-o să pățesc nimic grav de pe urma lor. Așa că toată partea asta de bibliotecă (și la început aleseseră tot ce era mai bun din ea) a trebuit semnată peste noapte; clacă de semnături: Rodica, Lucy, Lila, care m-a ajutat mult să salvez aceste cărți, și fosta ta profesoară de la N[otre] D[ame] [de Sion]. Dar a doua zi dimineața, marți, între 9 și 3, orele tragice s-au succedat
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
la luptă. Poate și fiindcă nu mai dormisem de patru nopți decât cel mult câte două ore, dar nu mai aveam decât o singură dorință: să plece odată. Un strat gros de praf acoperea ce mai rămăsese. Și atunci altă clacă: unele semnau cărți, altele măturau, dereticau și aranjau ca după mort. Îți dai seama: cinci camioane cu cărți în fața casei; studenții care treceau pe acolo, ieșind de la Universitate - am auzit că erau persoane care plângeau -, șopteau: „Confiscare... biblioteca lui L
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
ai dreptate tu Ileană, bietul Costache a căzut la pat după ce sa necăjit de moartea lui Gheorghiță. M-am gândit și eu cum am putea să-i ajutăm...Poate că băieții noștri, Mihai și Costică, ar putea să facă o clacă la cosit iarba de pe șes iar fetele lor s-or descurca cu întorsul brazdelor și adunat fânul în căchiți. Dacă și tu te-ai gândit la asta, e bine că acum, în iulie, e tocmai timpul bun de coasă; − Păi
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
claie peste grămadă obiectele personale ale familiei, pe care în grabă nu le-au mai putut lua. Neavând prin preajmă un râu pentru a proceda conform lui Hercule cu grajdurile lui Augias, am hotărât ca în zilele următoare să facem "clacă" pentru curățirea ambasadei. Am scris la MAE despre mașinile vietnameze, tovarășii de la ambasada RDVietnam din București au fost de acord să le valorificăm pe piața locală și MAE român să le achiziționeze trei autoturisme noi de aceeași marcă. Am râs
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
hârtie oficială că valoarea lor după 6 ani de nefuncționare era "0", am transmis expertiza la MAE pentru amicii lui Ho și Min, am chemat de la un cimitir de mașini un echipaj și duse au fost! În subsol am făcut "clacă" toată suflarea, tovarăși și tovarășe. Volumele cartonate "în roșu" ale titularilor "cabinetului 1 și 2" le-am scos seara pe furiș cu mașina din ambasadă, le-am dus într-o zonă pustie și le-am dat foc. Mă gândesc acum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
operațiune, fără să se respecte nici o ordine, într-o învălmășeală de nedescris. Sacii au fost încărcați în camioane și "basculați" la noua locație claie peste grămadă. Mi-a revenit mie sarcina ca, împreună cu colaboratorii din Direcția culturală, pe bază de "clacă", să punem cărțile în ordine, pe cote, autori etc. pe rafturi improvizate. Se cunosc tragediile Bibliotecii din Alexandria și ale altor așezăminte de acest gen. Aș adăuga în context și Biblioteca MAE, care n-a fost maltratată de invadatorii arabi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
de clasă o sobă de fier, un „godin” în jurul căruia ne adunam în recreație și ne încălzeam la mâini. Curtea școlii era mare și aveam loc de joacă. Alături era o grădină mare pentru „practică agricolă” unde lucrau vara, „de clacă”, mamele noastre. „Domnul” adică învățătorul Paraschiv Baștiurea, directorul, altoia în fiecare primăvară pomi tineri, în această grădină, unde am văzut pentru prima dată, sfeclă roșie. Satul Boarca nu avea și nici nu are biserică, dar toți locuitorii sunt creștini ortodocși
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
nume și satul și comuna, care aparținea de plasa Boldu, din județul Râmnicul Sărat. „Domnițenii” îi porecleau pe cei din Boarca „Ciupercari” și „Cotari” dar nu erau în dușmănie unii cu alții. POPA CRISTEA Se povestea, pe când eram copil, la claca pe care o făceau sătenii în lungile nopți de decembrie, la „desfăcatul” porumbului, pentru hazul tuturor, o anecdotă despre „popa Cristea” din Domnița: „Era bătrân, cu barbă mare, lungă, albă, slab. Îl dureau picioarele și abia se mai mișca. La
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
claie peste grămadă obiectele personale ale familiei, pe care în grabă nu le-au mai putut lua. Neavând prin preajmă un râu pentru a proceda conform lui Hercule cu grajdurile lui Augias, am hotărât ca în zilele următoare să facem "clacă" pentru curățirea ambasadei. Am scris la MAE despre mașinile vietnameze, tovarășii de la ambasada R.D. Vietnam din București au fost de acord să le valorificăm pe piața locală și MAE român să le achiziționeze trei autoturisme noi de aceeași marcă. Am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
hârtie oficială că valoarea lor, după 6 ani de nefuncționare, era "zer0", am transmis expertiza la MAE pentru amicii lui Ho și Min, am chemat de la un cimitir de mașini un echipaj și duse au fost! În subsol am făcut "clacă" toată suflarea, tovarăși și tovarășe. Volumele cartonate "în roșu" ale titularilor "cabinetului 1 și 2" le-am scos seara, pe furiș, cu mașina din ambasadă, le-am dus într-o zonă pustie și le-am dat foc. Mă gândesc acum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
nevoie de noi legi, și Alexandru I. Cuza vine cu noile legi dintre care amintim: în 1863 secularizarea averilor mănăstirești, intrând în patrimoniul statului mii de hectare de pământ; în 1864 Legea electorală; Legea agrară care împroprietărește țăranii și desființează claca; Legea învățământului vine cu obligativitatea științei de carte a patru clase gratuit și prin acea lege la Dorohoi și Botoșani iau ființă școli pedagogice și agricole pentru formare de noi cadre bine instruite în aceste ramuri de activitate, mai ales
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
te faci când cu bună știință (acum se zice din necunoaștere) s-au semnat acte pe care trebuie să le respectăm, chit că am fost, cum spune românul, duși cu zăhărelul, ca și în familii nechibzuite unde mama e la clacă, tata la crâșmă, copiii mor de foame. Așa și cu situația din țra noastră. O țară, un județ și chiar o comună trebuie să fie condusă (conduse), să se asigure desfășurarea activităților, a ordinei. Ca peste tot și în comuna
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
nevoie de noi legi, și Alexandru I. Cuza vine cu noile legi dintre care amintim: în 1863 secularizarea averilor mănăstirești, intrând în patrimoniul statului mii de hectare de pământ; în 1864 Legea electorală; Legea agrară care împroprietărește țăranii și desființează claca; Legea învățământului vine cu obligativitatea științei de carte a patru clase gratuit și prin acea lege la Dorohoi și Botoșani iau ființă școli pedagogice și agricole pentru formare de noi cadre bine instruite în aceste ramuri de activitate, mai ales
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
te faci când cu bună știință (acum se zice din necunoaștere) s-au semnat acte pe care trebuie să le respectăm, chit că am fost, cum spune românul, duși cu zăhărelul, ca și în familii nechibzuite unde mama e la clacă, tata la crâșmă, copiii mor de foame. Așa și cu situația din țra noastră. O țară, un județ și chiar o comună trebuie să fie condusă (conduse), să se asigure desfășurarea activităților, a ordinei. Ca peste tot și în comuna
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
grea nici bănoasă. În portiță, vecinii fac schimb de vorbe înțelepte, mirându-se de știrile venite de aiurea: crime, războaie, imoralitate. La Fălticeni lumea e alta, căci rața rătăcită în ograda vecinului e înapoiată stăpânului, prilej de alte vorbe de clacă. Comunitatea asta adânc morală are alte idealuri decât lumea podgorenilor, petroliștilor sau cerealierilor negustori din alte părți. Pentru aceștia timpul produce bani iar graiul lor nu are timp de volute elegante. Târgurile de acest fel produc mai mult contingente de
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]