541 matches
-
florile răsăriră din iarbă, o adiere călduță mângâie chipul lui Vitellius, aducând parfum de verbină. În conul ei de lumină, Velunda își schimba forma, devenind, pe rând, căprioară, iepure, rândunică, mistreț, balaur și pește. Avea darul metamorfozei, pe lângă acela al clarviziunii, puterea de a se face nevăzută și de a înțelege graiul animalelor, de a descătușa izvoare, de a merge prin aer. Mai avea darul de a vindeca... Velunda continua să se transforme - acum era un șarpe ieșit din letargie, gata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
m-ai văzut degajată de orice apăsare lăuntrică, de zbucium interior. Poate ți-am râs În hohote, În ritmul hohotelor de plâns care mă zbuciumau lăuntric. Poate ți-am zâmbit, ca să acopăr un fel de disperare ciudată, un fel de clarviziune halucinantă a deșertăciunii lucrurilor dragi și a vieții. Poate te-am privit cu ochi mari, ce treceau dincolo de tine: atunci și numai atunci eram fericită, pentru că, atunci, În jurul meu era muntele, iarba sau dragostea altora. Iar dacă ți-am plâns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
moașe” (sagges femmes). În schimb, am adăuga noi, n-au renunțat la cea de guvernante orgolioase și abuzive cu pretenții de inamovibilitate incontestabilă „întru odihna Europei”. Este de reținut că niciun om de stat al epocii, posedând un minimum de clarviziune, indiferent în ce ape plutea, n-a diminuat evenimentele din 1859 la exercițiul alegerii domnitorului, fără să mai vorbim de înșiși românii, care au simțit „glasul ursitei națiunii”, însușindu-și o responsabilitate ce depășea Iașii și Bucureștii, extinzând-o asupra
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
spre cataclismul cel mai nimicitor... Astăzi, aceste viziuni sumbre și pesimiste ar putea stârni zâmbete. Însă, dacă stăm să ne gândim, acești predicatori alarmați nu se înșelau pe de-a-ntregul. Ei erau însuflețiți de un soi de spirit premonitoriu, de clarviziune futuristă. Căci sfârșitul lumii, al unei lumi, cea a Belle Époque, era într-adevăr aproape. Iar un cataclism cumplit s-a abătut fară întârziere asupra societății franceze și a Europei: Primul Război Mondial. Vreme de patru ani, Franța trăiește un
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
burgheziei și voi aborda pelicula tocmai din această perspectivă. Carol Clover (1992) atrage atenția asupra faptului că în Poltergeist I femeile au o poziție privilegiată. Mama și fiica apar ca avînd mai multă intuiție și o mai mare capacitate de clarviziune, parapsihologul este o femeie, ca și mediumul; femeile sînt prezentate, așadar, ca personaje mai puternice decît bărbații. Tatăl apare ca neajutorat, privind de pe tușă la ce se petrece, în timp ce femeile controlează discursul, dar și acțiunea (de exemplu, femeile participă în
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
descoperi mijloacele de a produce și difuza astfel de imagini, de iluzii figurate menite a impresiona și a antrena mulțimile. Intuiția lui Le Bon se verifică și astăzi. De la el încoace, oamenii au tot multiplicat instrumentele materiale cărora francezul, cu clarviziunea lui, le dăduse o justificare teoretică. Este cert că nașterea mijloacelor de comunicare a avut cauze economice și tehnice. Dar mai întîi și în primul rînd au fost create pentru a mișca și sugestiona masele, pentru a produce mase în
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
am în vedere și masele de muncitori, deși nu ele i-au furnizat grosul trupelor și al electoratului. Aceste exemple ilustrează foarte bine ceea ce spunea Le Bon despre conducători: "Sînt prea puțin clarvăzători, și nici nu ar putea fi, căci clarviziunea conduce în general la îndoială și inacțiune"200. Nu are rost să le mai accentuăm trăsăturile; oricum portretul rămîne întotdeauna în afara unor astfel de modele. Recrutat dintre oamenii aparte, pradă unei idei fixe, conducătorul ideal din psihologia mulțimilor merge pînă
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
mai armonioasă a lecțiilor pe întregul parcurs al anului școlar, permite urmărirea cu mai multă ușurință a evoluției lecțiilor și concordanța lor cu programa școlară, creează posibilitatea optimă de procurare a materialului didactico-instructiv necesar în perspectivă, are în vedere o clarviziune a materialului de predat, asigură concordanța dintre obiectele de studiu. Informarea în domeniul metodicii predării, al pedagogiei nu se încheie cu începerea anului școlar, ci continuă pe tot parcursul anului. Apar lucrări noi de specialitate, de metodică, apar o serie
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
Fiicei mele Maria-Lucia, cu toată dragostea CUPRINS Prefață / 13 Cuvânt înainte / 15 Capitolul 1. Divinația. Definiții și delimitări conceptuale / 21 1.1. Definirea divinației / 21 1.2. Clarificări și delimitări conceptuale / 25 1.2.1. Profeția / 25 1.2.2. Clarviziunea / 27 1.2.3. Ghicitul / 28 1.3.4. Auguratul / 30 1.3.5. Astrologia / 30 Capitolul 2. Divinația în societate. Practici, caracteristici și reprezentări sociale / 35 2.1. Divinația în șamanism / 37 2.2. Divinația în Antichitate / 38 2
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
exactă a semnificației lor, pot produce unele confuzii. De cele mai multe ori ei sunt percepuți la nivelul înțelegerii comune și, din nefericire, sunt foarte frecvenți în cadrul literaturii de popularizare, care depășește cu mult producțiile științifice și serioase din domeniu. Noțiuni precum clarviziunea, profeția, auguratul, astrologia, ghicitul sunt un exemplu în această privință. Întrebați despre toate acestea, subiecții chestionați au ales de cele mai multe ori tăcerea sau, în virtutea unei bune tradiții creștine, au pus totul sub semnul demonicului și al păcatului 8. Acești termeni
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Acești termeni definesc principalele practici care se referă la capacitatea de a face previziuni și predicții, și nu la domeniul mai amplu al divinației. La nivelul simțului comun, de exemplu, nu există nici o distincție între primii doi termeni: profeție și clarviziune. Ambii sunt percepuți ca fiind forme distincte ale unuia și aceluiași act: divinația. Profetul este un clarvăzător care poate profeți anumite lucruri de importanță capitală. Există însă și situații rarisime când se constată o delimitare a termenilor la nivel semantic
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
ea poate schimba chiar cursul istoriei. Acest fapt ne îndreptățește să afirmăm că profeția este o formă distinctă și superioară a divinației. Ea întrupează, cu alte cuvinte, la modul cel mai desăvârșit cu putință miracolul cunoașterii religioase. 1.2.2. Clarviziunea Fenomenul clarviziunii s-ar situa pe o treaptă inferioară a cunoașterii sacre tocmai pentru că previziunile sale sunt active, provocate, și nu pasive ca în cazul profețiilor. Ea se sprijină deopotrivă pe intuiție și pe "interpretarea metodică", practică, dar și pe
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
schimba chiar cursul istoriei. Acest fapt ne îndreptățește să afirmăm că profeția este o formă distinctă și superioară a divinației. Ea întrupează, cu alte cuvinte, la modul cel mai desăvârșit cu putință miracolul cunoașterii religioase. 1.2.2. Clarviziunea Fenomenul clarviziunii s-ar situa pe o treaptă inferioară a cunoașterii sacre tocmai pentru că previziunile sale sunt active, provocate, și nu pasive ca în cazul profețiilor. Ea se sprijină deopotrivă pe intuiție și pe "interpretarea metodică", practică, dar și pe experiența interioară
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
situa pe o treaptă inferioară a cunoașterii sacre tocmai pentru că previziunile sale sunt active, provocate, și nu pasive ca în cazul profețiilor. Ea se sprijină deopotrivă pe intuiție și pe "interpretarea metodică", practică, dar și pe experiența interioară a persoanei. Clarviziunea este, putem spune, o adeptă a căii de mijloc deoarece îmbină cunoașterea teoretică, practica și trăirea interioară. Dacă analizăm clarviziunea în raport cu auguratul, putem constata că trăirile interioare în cazul clarviziunii sunt mai mult solicitate, spre deosebire de augurat, care nu se ocupă
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
cazul profețiilor. Ea se sprijină deopotrivă pe intuiție și pe "interpretarea metodică", practică, dar și pe experiența interioară a persoanei. Clarviziunea este, putem spune, o adeptă a căii de mijloc deoarece îmbină cunoașterea teoretică, practica și trăirea interioară. Dacă analizăm clarviziunea în raport cu auguratul, putem constata că trăirile interioare în cazul clarviziunii sunt mai mult solicitate, spre deosebire de augurat, care nu se ocupă decât cu formele, obiectele, lucrurile concrete observabile și exterioare. Prin capacitățile sale, și clarvăzătorul este, în felul său, un ales
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
interpretarea metodică", practică, dar și pe experiența interioară a persoanei. Clarviziunea este, putem spune, o adeptă a căii de mijloc deoarece îmbină cunoașterea teoretică, practica și trăirea interioară. Dacă analizăm clarviziunea în raport cu auguratul, putem constata că trăirile interioare în cazul clarviziunii sunt mai mult solicitate, spre deosebire de augurat, care nu se ocupă decât cu formele, obiectele, lucrurile concrete observabile și exterioare. Prin capacitățile sale, și clarvăzătorul este, în felul său, un ales. El nu reușește însă să dezvolte sau să atingă, asemenea
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
profetului, un nivel maxim al unei singure discipline, fie ea de natură practică, experimentală sau spirituală. "La fel ca și cea a profetului, charisma sa decurge dintr-o experiență autentică, însă mai puțin creatoare"18. Impactul social al divinației prin clarviziune este unul mai redus în comparație cu profeția. El privilegiază o cunoaștere bazată pe experiența simțurilor, care se poate întrepătrunde uneori cu trăiri spirituale de excepție. Există, firește, și eșecuri. Totuși, nu prea se pune la îndoială harul clarvăzătorului (în limbajul disciplinelor
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
de testare a capacităților clarvăzătoare este cel derulat de fosta URSS în timpul Războiului rece. Grație acestuia, clarvăzătorii erau supuși unor cercetări și analize serioase pentru a li se dezvolta capacități paranormale care urmau a fi utilizate în scopuri specifice 19. Clarviziunea nu presupune o interpretare a semnelor. Informația este accesată diferit. Folosirea abuzivă a termenului, dar și apariția pe piață a unui mare număr de persoane care-și spun clarvăzători (pentru a da cât mai multă greutate pseudopracticilor pe care le
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
diferit. Folosirea abuzivă a termenului, dar și apariția pe piață a unui mare număr de persoane care-și spun clarvăzători (pentru a da cât mai multă greutate pseudopracticilor pe care le utilizează) au creat în jurul termenului o conotație puternic negativă. Clarviziunea nu mai reprezintă astăzi pentru unii dintre noi o garanție a unor capacități cu adevărat neobișnuite, ci doar o formă aternativă de cunoaștere care ridică serioase semne de întrebare. 1.2.3. Ghicitul Practica ghicirii privilegiază în primul rând tehnica
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
experimentală și, nu în cele din urmă, dimensiunea spirituală. În funcție de dozajul fiecăreia dintre ele în actul divinatoriu, am putea schița o ierarhie a lor. Pe primul loc se situează profeția. Aceasta, pentru că relația om divinitate este una directă, neprovocată. Urmează clarviziunea, cea care îmbină cunoașterea teoretică și cea practică, pe fondul unor predispoziții și experiențe interioare Urmează apoi practica ghicitului ca act divinatoriu. Ea cultivă în mod deosebit componenta practică, experimentală și provocată, neexcluzând totuși cunoașterea teoretică. În ceea ce ne privește
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
faptul că, dincolo de cunoaștere, mobilul divinației ar fi acela al întâlnirii cu divinitatea și sacrul. Astfel s-ar putea explica astăzi renașterea acestor practici și prezența lor în cele mai neașteptate locuri: de la colțul străzii până la cabinete de astrologie și clarviziune, de la mass-media clasice până la mijloacele moderne oferite de spațiul virtual. Or, toate acestea se întâmplă într-o societate care jură pe spiritul științific modern, într-o societate în care informația circulă mai mult ca niciodată. Cu certitudine, dincolo de o simplă
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
sunt cele care ne provoacă la întâlnirea cu absolutul. Căile prin care se produc toate aceasta pot fi discutate. Important este, totuși, că există astfel de posibilități. Divinația este una dintre ele. Prezentându-se într-o varietate de forme (profeții, clarviziuni, augurat, astrologie și tot felul de manții ghicirea cu ajutorul apei, focului, vântului, sunetelor, în bobi, în cafea, în palmă etc.), divinația este și un fenomen social care, dincolo de aparențe, dă seama de aspectul profund al ființei umane. Capitolul 2 DIVINAȚIA
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
de scrieri sunt prinse în același sistem explicativ cunoștințe din domenii extrem de variate fizică, medicină, antropologie, etnologie, religii. Aici stau alături divinități și ritualuri incompatibile între ele. Constatăm, de asemenea, folosirea abuzivă și necontrolată a unor termeni cu conotații clare (clarviziune, divinație, magie, vrăjitorie, descântec, șamanism, ritualuri etc.), paralel cu încercarea de afișare a științificității materialelor și a caracterului lor esoteric. Din lucrările de mâna a doua înregistrate în cadrul studiului și care tratează direct sau tangențial fenomenul divinatoriu, am extras o
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
au nimic deosebit. Ceea ce este important pentru analiza noastră este tocmai alăturarea lor. Fiecare dintre termeni numesc realități extrem de diferite, deși se află în contexte explicative unitare. Remarcăm, totodată, repetitivitatea lor la nivelul mai multor lucrări. A vorbi despre Dumnezeu, clarviziune și călătorii spirituale în același timp nu poate crea decât confuzie și provoacă înțelegerea eronată a fenomenului. Ambiția acestor lucrări este aceea de a prezenta într-o manieră științifică, integratoare, cunoștințe de tip esoteric, religios și științific. Rezultatul: compilații jalnice
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
de Cristina Dinescu și Raluca Popescu, București, Ed. Symposion, 1999. 7 Antoaneta Olteanu, Metamorfozele sacrului. Dicționar de mitologie populară, București, Ed. Paideia, 1998, p. 90. 8 Practic nu s-a putut face o operaționalizare a rezultatelor care privesc distincția dintre clarviziune, profeție, augurat, astrologie și ghicit. Ponderea foarte mare a non-răspunsurilor la chestionar, puținele răspunsuri, ezitante și profund marcate de doctrina creștină, ne fac să punem fenomenul divinatoriu sub semnul necunoașterii și al confuziei. În ciuda acestui fapt, apelul la astfel de
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]