58,690 matches
-
nu uite pe nimeni, dă multe înșiruiri de nume, de-a dreptul exasperante când e vorba de contemporaneitate. Vrea să înregistreze totul, ceea ce în principiu e bine, dar e dezolant când recensământul nu beneficiază de nici un fel de criterii de clasificare. Singurul criteriu operant e cel geografic, într-o extensie ce pare să nu demonstreze altceva decât că se scrie literatură peste tot în țară. În partea despre poezie, provincialismul clasificărilor merge mult prea departe, chiar dacă istoricul literar nu este întotdeauna
Tristetea istoriei by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8936_a_10261]
-
când recensământul nu beneficiază de nici un fel de criterii de clasificare. Singurul criteriu operant e cel geografic, într-o extensie ce pare să nu demonstreze altceva decât că se scrie literatură peste tot în țară. În partea despre poezie, provincialismul clasificărilor merge mult prea departe, chiar dacă istoricul literar nu este întotdeauna favorabil grupului prezentat: "Gheorghe Izbășescu și cenaclul ŤZburătorulť de la Onești"; "Un oneștean mai vechi: C. Th. Ciobanu"; "Alți poeți băcăoani"; "Un alt semn al crizei poeziei noastre ivit și la
Tristetea istoriei by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8936_a_10261]
-
al crizei poeziei noastre ivit și la Bacău: Victor Munteanu" etc. etc. Preocuparea pentru cenaclurile de provincie e cu totul exagerată, în timp ce marile grupări, cu adevărat semnificative (lunediștii, echinoxiștii, dialogiștii), sunt relativizate în înșiruiri depreciative. Proza nu scapă nici ea clasificărilor zonale: "Premianți ai concursurilor de proză de la Piatra Neamț: Oma Stănescu, Florinel Agafiței și (poate) Petru Cimpoeșu"; "Prozatori vrânceni"; "Ioan Neșu - un Marin Preda de la Slobozia"; "Aspecte ale noului ortodoxism - Ion Barbu și Nicolae Radu de la Râmnicu Vâlcea, Ion Vicol de la
Tristetea istoriei by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8936_a_10261]
-
personificatoare și depersonificatoare în proverbe (Arvo Krikmann, Univ.din Tartu, Estonia); Prolegomene la un Dicționar de proverbe moderne anglo-americane (Wolfgang Mieder, Univ. din Vermont, SUA); Surse literare ale proverbelor europene și din Orientul Îndepărtat (Gyula Paczolay, Univ. din Veszprém, Ungaria); Clasificarea a ceea ce este neclasificat: provocarea postproverbialității în studiile internaționale privind proverbele (Aderemi Raji-Oyelade, Univ.din Ibadan, Nigeria); Proverbele - abordări lingvistice și lexicografice versus etnografice logice onomasiologice ș.a. (Frantisek Cermak, Univ.Carolingiană din Praga, Republica Cehă); Panoramă a paremiografiei și paremiologiei
Et in Algarve ego... by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/8970_a_10295]
-
unei cronici, mă opresc la tehnica analizei, care își urmează, în fiecare dintre cele trei capitole mari, o logică internă perfect justificată. În preliminarii se discută probleme de situare istorică și culturală: despre Edda se dau interpretări ale numelui și clasificări ale textelor; Saga prilejuiește desfășurarea unui peisaj geografic combinat cu unul antropologic, vorbind despre islandezii epocii saga și despre războinici, pirați și poeți ca protagoniști sociali; în sfârșit, analiza Cântecului Nibelungilor este pregătită de un paragraf special despre cavalerii epocii
Un tânăr germanist by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8984_a_10309]
-
pentru că, obiectiv, nu se poate, cărțile de cronici literare ale Irinei Petraș sunt în măsură să ne dea o imagine cuprinzătoare a ce s-a întâmplat pe piața editorială de la noi din 1990 încoace. Autoarea nu-și asumă veleități de clasificare, de aceea își grupează scriitorii alfabetic în trei (sau patru) mari secțiuni: poezie, proză, jurnal și egografie, critică și eseu - în primul volum, renunțând în al doilea la o secvență separată pentru jurnal și non-ficțiune. Primul volum este precedat de
O cititoare profesionistă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9053_a_10378]
-
Gheorghe Grigurcu Antonio Patraș face apel la clasificarea romanelor propusă de Nicolae Manolescu, în doric, romanul omului de acțiune, ionic, al intelectualului, și corintic, corespondent apariției conștiinței politice a omului modern. Evident, operele epice ale lui I. D. Sîrbu aparțin corinticului, care, deseori, după cum arăta Manolescu, își îngăduie "să
Inepuizabilul Ion D. Sîrbu (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9139_a_10464]
-
Teodor Vârgolici Elaborarea bibliografiilor analitice exhaustive, consacrate scriitorilor români din toate epocile, se află încă într-o situație precară. Desigur, implică o muncă enormă de explorare atentă a arhivelor de manuscrise, de descoperire și clasificare a corespondenței emise și primite, dar mai ales de parcurgere migăloasă a unei puzderii de periodice literare și cotidiene la care au colaborat, îndeosebi a ziarelor de mare tiraj din perioada interbelică, în care au deținut rubrici permanente pe prima
Literatura universală - în periodicele românești by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/9159_a_10484]
-
Sud, făcând parte din trupul României. Fișele sunt excelent redactate, cu o desăvârșită concizie, dar pe deplin edificatoare, cu o intuiție exactă a sensurilor esențiale specifice problemei respective, relevând și contribuția comentatorilor și traducătorilor români. Fișele au fost dispuse conform clasificării zecimale internaționale, pe genuri, alfabetic și cronologic. Câteva exemple: articolul lui N. I. Herescu, Clasicismul latin față de vremea nouă, apărut în Adevărul literar și artistic, nr. 207, din 23 noiembrie 1924: "Despre importanța cunoașterii "clasicismului latin" pentru evoluția literaturilor contemporane ale
Literatura universală - în periodicele românești by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/9159_a_10484]
-
Clostridium, Staphylococcus, Klebsiella, Enterobacter, Proteus, Pseudomonas sunt prezente mai rar. Genul Bacteroides este important, constituind circa 30% din floră. În intestin se mai găsesc fungi (Candida, Saccharomyces, Aspergillus, Penicillium) și protozoare, al căror rol nu este bine cunoscut. Conform altei clasificări, majoritatea bacteriilor intestinale aparțin la două grupuri: Bacteroides (48%) și Firmicutes (51%). Grupul Bacteroides cuprinde genurile Bacteroides care au fost identificate și în alte medii decât tractul gastro-intestinal animal. Grupul Firmicutes cuprinde genurile Clostridium, Lactobacillus, Eubacterium, Ruminococcus și altele. Flora
Revista Spitalului Elias by TUDOR NICOLAIE, LIANA TAUBERG, LAURA ION () [Corola-journal/Journalistic/92042_a_92537]
-
crește la 100 de miliarde/ ml. În fiecare mililitru de conținut intestinal sunt de 20 de ori mai multe bacterii decât oameni pe glob. Predomină anaerobii (Bacteroides, Bifidobacterium). Devin mai frecvenți coliformii și enterococii. Lactobacilii și clostridiile sunt constant prezente. Clasificări ale florei intestinale În funcție de interrelația cu gazda, flora intestinală e de trei tipuri: a) Flora esențială (benefică) - bacteriile „prietenoase”: Bifidobacterii, Lactobacili, Propionobacterii, Peptostreptococci și Enterococci. Au multiple roluri care vor fi expuse detaliat mai jos. Pentru ca intestinul - și organismul - să
Revista Spitalului Elias by TUDOR NICOLAIE, LIANA TAUBERG, LAURA ION () [Corola-journal/Journalistic/92042_a_92537]
-
decis reluarea tratamentului cu Propranolol în doză de 2 mg/kgc. După 4 luni de tratament examenul clinic evidențiază aspect constant. În anul 1996 Societatea Internațională pentru Studiul Anomaliilor Vasculare (ISSVA) a adoptat în cadrul workshop-ului de la Roma un sistem de clasificare al anomaliilor vasculare în 2 mari grupe: tumori vasculare și malformații vasculare. Tumorile vasculare includ hemangioamele infantile, hemangioamele congenitale (RICH - hemangioame infantile rapid involutive și NICH - hemangioame infantile non-involutive), hemangioedoteliomul kaposiform și angiomul „tufted“. Malformațiile vasculare sunt clasificate în malformații
Revista Medicală Română by Adriana Dănilă () [Corola-journal/Journalistic/92289_a_92784]
-
ischemic și nici boală arterială periferică clinic manifestă. Din punct de vedere al ocupației majoritatea pacienților, și anume 86,5%, sunt pensionari (96 de pacienți), în timp ce doar 10,8% sunt salariați (12 pacienți) și 2,7% sunt casnici (3 pacienți). Clasificarea tipului de ocupație pe sexe a arătat diferențe; astfel, 73,9% dintre bărbați fiind pensionari (34 de pacienți), iar 26,1% (12 pacienți) fiind salariați, în timp ce în cazul femeilor 95,4% (62 pacienți) erau pensionare și 4,6% (3 pacienți
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
rece, căci în cursul ei trebuie să completezi de la tine ceea ce interlocutorul nu-ți spune. La fel, o prelegere de curs este fierbinte, un seminar universitar este rece. Nu-ți trebuie cine știe ce fler ca să simți că, deși criteriul e valabil, clasificarea la care ajunge McLuhan e șubredă. E greu de crezut că lectura unei cărți nu cere efort și participare din partea cititorului, în vreme ce o conversație ar cere, cum tot astfel e anevoie de înțeles de ce televiziunea ar cere un efort de
Tribul electric by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9266_a_10591]
-
Taine, ceilalți critici francezi ar fi manifestat "tendințe de autodidacți", atrași de voga cîte unui singur curent de gîndire. în acest vid filosofic s-ar fi produs artificii ale unilateralizării. Sainte-Beuve a preconizat "un program arhitectonic, de istorie naturală, pentru clasificarea scriitorilor în familii de spirite". Brunetiere a adoptat o optică darwinistă, considerînd genurile drept un soi de specii naturale, Hennequin s-a străduit a aborda critica într-o manieră scientizantă, după criterii psiho-fiziologice, iar Thibaudet, adept al bergsonismului, "face adeseori
Tradiția criticii franceze by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9399_a_10724]
-
valoare deosebită dând posibilitatea de a le folosi pentru dezvoltarea calităților motrice, psihice sau volitive. Având un caracter formativ, depinderile motrice de bază contribuie la realizarea unui număr mare de obiective instructiv - educative caracteristice vârstei școlare mici și nu numai. Clasificarea deprinderilor motrice (P. Fiedler) a) după complexitate: - deprinderi motrice elementare (specifice în acțiuni ciclice: alergare, înot, ciclism); - deprinderi motrice complexe (jocuri sportive, box, gimnastică, jocuri dinamice, etc.); b) după utilitatea deprinderilor motrice: - deprinderi motrice de bază; - deprinderi motrice aplicative; - deprinderi
JOCUL SPORTIV – MIJLOC DE RELAXARE ŞI FORTIFICARE by MOCANU ALINA () [Corola-publishinghouse/Administrative/1301_a_2051]
-
1.3.4, criteriile de evaluare a cadrului. 1.2. Bunurile comune - aspecte generale, soluții clasice, soluții ostromiene 1.2.1. Ce sunt bunurile comune? Pentru a înțelege care sunt caracteristicile esențiale ale bunurilor comune, este necesar să urmărim două clasificări ale bunurilor din știința economică. Prima îi aparține lui Samuelson (1954), care trasează o distincție între bunuri în funcție de rivalitatea în consum a acestora, obținând două categorii de bunuri: (1) bunuri de consum privat, în care consumul unui bun de către un
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
de vin de către alt individ). O operă de artă în schimb nu prezintă aceeași caracteristică, deoarece faptul că aceasta este privită de mai mulți indivizi nu face receptarea ei de către un alt individ imposibilă sau mai puțin plăcută. Așadar, în clasificarea lui Samuelson o operă de artă este un bun de consum colectiv. A doua clasificare relevantă pentru definirea bunurilor comune îi aparține lui Musgrave (1959), care face o distincție între bunuri în funcție de posibilitatea excluderii indivizilor de la consumul acestora, obținând alte
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
deoarece faptul că aceasta este privită de mai mulți indivizi nu face receptarea ei de către un alt individ imposibilă sau mai puțin plăcută. Așadar, în clasificarea lui Samuelson o operă de artă este un bun de consum colectiv. A doua clasificare relevantă pentru definirea bunurilor comune îi aparține lui Musgrave (1959), care face o distincție între bunuri în funcție de posibilitatea excluderii indivizilor de la consumul acestora, obținând alte două categorii de bunuri: (1) în care excluderea e fezabilă și (2) în care excluderea
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
comune îi aparține lui Musgrave (1959), care face o distincție între bunuri în funcție de posibilitatea excluderii indivizilor de la consumul acestora, obținând alte două categorii de bunuri: (1) în care excluderea e fezabilă și (2) în care excluderea nu e fezabilă. Această clasificare este ulterior preluată și utilizată de Olson (1965, p. 14), care definește un bun colectiv ca „un bun care, atunci când o persoană [...] dintr-un grup [...] îl consumă, nu poate fi reținut de la consumul celorlalți din grup” (Olson, 1965, p. 14
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
ca fiind o ofertă gratuită a unei parte din produs; reducerea de preŃ trebuie să fie valabilă pentru toŃi cumpărătorii și trebuie anunŃată din timp. În funcŃie de împrejurările excepŃionale care au condus la vânzarea cu preŃ redus avem o clasificare a acestora după cum urmează: vânzarea de lichidare; vânzarea de soldare; vânzarea prin magazine de fabrică; vânzările promoŃionale. Vânzarea de lichidare este vânzarea care presupune reducerea preŃului cu scopul de a vinde un stoc de produse. De obicei acest tip de
CONTRACTUL DE VÂNZARE CUMPĂRARE COMERCIALĂ by Mihai Vintilă () [Corola-publishinghouse/Administrative/676_a_2693]
-
amestecare a produselor, de feluri diferite sau nu, unde unul sau mai multe componente ale amestecului nu îndeplinesc condițiile legale de atribuire a originii; ... e) schimbarea ambalării și împărțirii și constituirea partizilor de marfă; ... f) desprăfuirea, cernerea sau ciuruirea, sortarea, clasificarea, împerecherea, spălarea, vopsirea și orice alte simple operațiuni de finisaj; ... g) ventilarea, aerisirea, uscarea, refrigerarea, sortarea și orice alte operațiuni care asigură păstrarea bunurilor în bune condiții; ... h) ambalarea mărfurilor; ... i) combinarea de două sau mai multe operații specificate la
DECRET nr. 337 din 26 noiembrie 1981 privind aprobarea Regulamentului vamal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106581_a_107910]
-
mi s-a înfățișat, cazuri, firește, cunosc cu ghiotura, din antichitate și până la zilele noastre - și asta fără să fi dat o specială atenție fenomenului în ciclicitatea sa și nici în substanță, capitole la care se cere un har al clasificării, dublat de visul galeș al fișierului. Nu neapărat și un punct de vedere. De altminteri pentru acesta nu e nevoie de nimic, nici măcar de cultura unui analist politic în vestă de piele. în adolescență, lumea în care mă formam, burgheză
Finis coronat opus by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9512_a_10837]
-
Alexandru Bucur Cu mai mult de un secol înainte de apariția în 1948 a lucrării matematicianului Norbert Wiener, Cibernetica - control și comunicare la animale și mașini, s-a încercat, în 1838, o clasificare a științelor. Acolo, André Marie Ampere introducea termenul de "cibernetică" la trunchiul științelor politice, înțelegînd prin asta arta guvernării. James Maxwell tocmai inventase și el un sistem mecanic care reușea să se autoguverneze, să se autoregleze. În engleză, s-a
Cibernetică politică by Alexandru Bucur () [Corola-journal/Journalistic/9525_a_10850]
-
se încheia cu judecățile de valoare categorice, cum că prima nuvelă era o capodoperă, iar a doua, o operă de talent. Atunci am luat cuvântul (nu e consemnat în buletin) și am spus că nu apreciez lucrările care aplică docil clasificările președintelui și că eu unul fac deosebirea între studenți (cei cu idei personale) și elevi (cei ce merg pe urma pașilor profesorului). Am umbrit, și acum regret, încununarea unei lucrări meritorii, dar pe vremea aceea eram pus pe harță..." Perioada
Amintirile lui Șerban Cioculescu by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9547_a_10872]