765 matches
-
Valeriu Șt., 76 Cioculescu, Barbu, 36, 114, 115, 240 Cioculescu, Șerban, 55, 92, 113, 115, 176, 242 Ciopraga, Constantin, 58 Cistelecan, Al., 37, 199 citadin, 42, 112 Claudel, Paul, 90 claustrare, claustrant, 42, 88, 146, 148, 150, 156, 164, 176 Claviaturi, 57 Clement, Liviu, 209, 210 Cocea, N.D., 50 Codruț. Mariana Poem de dragoste II, 214 Codruț, Mariana, 214 coșmar, 11, 22, 142, 147, 149, 158 Condeiul, 57 Constantin, Ilie, 31, 32, 104 Constantin, Letiția, 49 Constantinescu, Miron, 67, 74, 77
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
1965 și 1969 a fost șef de producție și redactor la redacția din Cluj a Editurii pentru Literatură, iar până în 1985, redactor, apoi secretar general de redacție la revista „Steaua”. N. debutează cu versuri în 1941, simultan în revista brașoveană „Claviaturi” și în gazeta „Dacia” din București, iar editorial în 1962, cu Noapte bună, Mister Dollar!, piesă de teatru într-un act. Publică, în afară de teatru (Cursa de șoareci, 1970), cărți de versuri (Întoarcerea în anotimp, 1968, Ispititoarea pasăre de foc, 1975
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288463_a_289792]
-
Cioran, Haig Acterian, N. Steinhardt ș.a. Forma de expresie care convine ideal structurii de personalitate a lui M. este eseul: gen al libertății de gândire, proteic și de sinteză, a cărui diferență specifică este dată în cazul de față de ampla claviatură și cromatică lexicală, de metafora critică și de vervă. Primele cărți au ca obiect mari autori, începând cu Eminescu. Perspective eminesciene îl abordează pe cel mai dificil scriitor român din perspectiva „energetismului” unui mare romantic. Opera este înțeleasă ca o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288128_a_289457]
-
Cioculescu, critic literar. Elev al liceelor „Gh. Lazăr” și „Sf. Sava” din București, urmează apoi literele și filosofia (numai doi ani), absolvind însă Facultatea de Drept din București, după întreruperi, în 1957. A debutat în 1942, la revista de poezie „Claviaturi” din Brașov. A fost, pe rând, redactor la „Luceafărul”, corector la Editura pentru Literatură, secretar de redacție la „Revista de istorie și teorie literară”, cercetător științific la Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu”, editorialist, după 1989, la ziarul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286259_a_287588]
-
și io un bătrân răpciugos și pofticios. Dar deja nu mă mai aude mistuindu-mă pe Îndelete Între coapsele ei zdravene, pe care se sprijină În poziția unei broaște lingându-mi obrajii și gâtul. Îi ascult degetele fremătându-mi pe claviatura coastelor și fierbințeala limbii coborându-mi pe piept și pe pântece, În același timp cu fierbințeala virilității mele ce-i urcă pe pântece și pe piept, până-i scapă ca un arc se sub bărbie. O văd dând târcoale testiculelor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
să se desfășoare (cel puțin parțial) pe baza beneficiilor acestuia. Copilul se trezește Într-un astfel de mediu, pe care va dori să-l Înțeleagă și să-l stăpânească. Înainte de a Învăța să scrie sau să citească, mulți copii butonează claviatura unui calculator, care devine un obiect comun, Întâlnit la tot pasul. În timp, prin intermediul calculatorului vei avea acces la realități diversificate, de tip pragmatic sau ludic, vei afla orarii de tot felul, te vei programa la dentist, vei cumpăra obiecte
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
evoluție nu suntem de acord. Profesorul trebuie să-și păstreze statutul de vector energizator al elevului, de incitator al potențialului său, de coregizor al traseului propus acestuia de Înaintare spre valori. El este obligat să „butoneze” ori de câte ori este nevoie pe „claviatura” motivațional-efectivă a elevului. Rezervorul afectiv, atât de important În cunoaștere, este o realitate ce apare și poate fi antrenată cum trebuie doar in presentia, În Întâlnirea efectivă dintre protagoniștii Învățării, În sala de clasă sau Înafara ei. „Prelungirea” rolului profesorului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
în ziarul „Nădejdea” din Turnu Severin (1940). Elevul Cismărescu trimite „poeme” la „Revista literară a Liceului Sf. Sava”, la „Ramuri” din Craiova, la „Albatros”. În studenție, colaborările sale își mențin același ritm în „Curentul magazin literar”, „Universul literar”, „Dacia rediviva”, „Claviaturi”, „Slovar” (Râmnicu Vâlcea), „Caiete de poezie”, „Fapta”, „Studentul român”. În „Națiunea” G. Călinescu îi publică aproape o întreagă plachetă de versuri, iar M. își alcătuiește un volum intitulat Ferestrele orașului, care va rămâne în corecturi. După 1948 colaborările sale devin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287996_a_289325]
-
Municipal, la Teatrul Poporului, precum și la Teatrul Național, până în 1953, fiind transferată apoi la Teatrul Tineretului (unde a rămas până în 1965). A. este autoarea unui singur volum de poeme, Zilele babii (1942), apărute aproape toate, mai întâi, în „Meșterul Manole”, „Claviaturi”, „Universul literar”, „Curentul”. Lirismul se remarcă aici printr-o ambiguitate aproape ostentativă, în orice caz declamatorie și respectând conveniențele boemiei „anilor nebuni” de dinaintea începerii războiului. Anotimpul preferat este acela, instabil, al primăverii incerte, al paradoxurilor șocante, descoperite și expuse nu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285361_a_286690]
-
și națiune (1986) ș.a. În poezie debutează editorial în 1974, cu Bunica Beps, volum integrat ulterior în mai amplul Mausoleul bunicii Beps (1999). Nota caracteristică e o tandrețe ce se comunică pe calea unui umor intelectual de sursă livrescă. Traversând claviaturi diverse ale poeziei române din secolul al XX-lea, de la St. O. Iosif la Ion Barbu, de la Mateiu I. Caragiale la Radu Stanca, bătând cu specială insistență pe clape călinesciene, nu fără a recurge la jonglerii care lui Călinescu îi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289066_a_290395]
-
A debutat în 1936 în Anuarul Liceului „George Coșbuc“ din Năsăud. A compus versuri ce i-au fost publicate în revistele „Vatra“, „Solia“ și „Curierul elevilor năsăudeni“. A colaborat cu eseuri, cronică literară, poezie la „Decalogul“, „Curentul literar“, „Universul literar“, „Claviaturi“, „Albatros“, „Meșterul Manole“, „Pagini literare“, „Revista Fundațiilor Regale“, „Tribuna“, „Convorbiri literare“, „Răboj năsăudean“ (din 1939 a condus publicația). Din 1953, la sărbătorirea lui Dimitrie Cantemir, prof. dr. Alexandru Husar își reia activitatea publicistică, după zece ani de tăcere. Traduceri de
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
Mataji. Apa vibrată are rol protector și chiar... tămăduitor. Arborele vieții - o reprezentare stilizată a corpului subtil sub forma unui arbore cu rădăcina în sus (seva subtilă ce vine din Ceruri). Armoniu - instrument de acompaniament indian, asemănător acordeonului, având însă claviatura orizontală, instrumentul fiind așezat pe sol. Sunetele armoniului sunt, de asemenea, asemănătoare celor ale acordeonului. Ashram - loc în care trăiesc laolaltă mai mulți membri ai unei colectivități. Aceștia, mânați de idealuri spirituale asemănătoare, aleg să-și împartă bunurile și serviciile
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
David Cornwell) l-a acordat, cîteva luni în urmă, revistei „Lire”. Ceea ce mă interesează sînt mărturisirile despre felul său de a scrie: „Scriu totdeauna de mînă, din obișnuință. Nu pot bate la mașină, nu-mi place, nu găsesc literele pe claviatură. Pentru mine (are 58 de ani - n.m.), e prea tîrziu să mai învăț. Și-apoi îmi place ritmul scriiturii manuscrise (l’écriture manuscrite), stiloul și hîrtia. Cînd modifici un lucru, trebuie s-o faci cu promptitudine. Există ceva pur fizic
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
reprezentantul Palestinei la UNESCO. În acest sens, el este, ca și bomba atomică, un factor de egalizare a forțelor și a neuronilor, și el acționează în favoarea celor sub-educați, punând în practică discursul Fericiților. Copiii săraci din taberele palestiniene practică aceeași claviatură, ca și israelienii de vârsta lor. Poate că, în felul acesta, cu ajutorul tehnologiei numerice, se va sări o etapă din procesul devenirii universale: trecându-se peste grafosferă, peste era tiparului, a cărților și a ziarelor, se va ajunge direct de la
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
semnat Diaconescu M. Stelian. Colaborează la „Acțiunea Buzăului”, unde în 1940 folosește pentru prima dată pseudonimul Ion Caraion, e prezent cu versuri și recenzii literare în „Universul literar” și „Curentul literar”. Este redactor la ziarele „Timpul” și „Ecoul”. Publică la „Claviaturi”, „Curentul literar”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Orizont”, „Universul literar”, „Vremea” ș.a. Atitudinea sa antirăzboinică și antifascistă îl determină să participe la fondarea, în 1944, a ziarului „Scânteia”. Este, în același timp, unul dintre inițiatorii revistei literare „Agora” (1947) a Fundației Regale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286096_a_287425]
-
au fost, totuși, singurele dovezi ale înclinației pentru poezia nouă, fiindcă în rest S. a cultivat versul clasic, „caligrafiind delicat”, cum remarca G. Călinescu în Istoria literaturii române de la origini până în prezent. Cărțile de poezie apărute în perioada interbelică - Artificii, Claviaturi (1935), Floarea reginei (1939), Ora de zbor (1940), Vatra magilor (1943) -, al căror conținut e prezent parțial și în antologia Poeme (1969), conturează imaginea unui spirit sensibil, cu propensiune spre introspecție: „Când viu câteodată / să-mi regăsesc copilăria / mă-mpiedic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289538_a_290867]
-
care e supus protagonistul, în încercarea disperată de a se integra vieții trepidante a capitalei. În colaborare cu Mihail Straje, S. a mai publicat, în 1940, o culegere de traduceri intitulată Interpretări din lirica lui Gourmont. SCRIERI: Artificii, București, 1931; Claviaturi, București, 1935; Viața la-ntâmplare, București, 1938; Floarea reginei, București, 1939; Ora de zbor, București, 1940; Anotimpurile în lirica noastră contemporană, București, 1941; Vatra magilor, București, 1943; Poeme, București, 1969; Dicteuri pentru fantoma ta, București, 1972; Nopțile din underground, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289538_a_290867]
-
București, 1940 (în colaborare cu Mihail Straje). Repere bibliografice: N. Coman, „Artificii”, „Luceafărul literar”, 1931, 3; Mircea Streinul, Vitrina cărții, „Junimea literară”, 1933, 10-12, 1934, 1-6; Matei Alexandrescu, „Antologie de imagini din poezia nouă”, „Litere”, 1934, 8; George Demetru Pan, „Claviaturi”, „Gazeta”, 1935, 324; Iulian Vesper, „Claviaturi”, „Epoca”, 1935, 1 870; N. Crevedia, Pâine și poezie: Teodor Scarlat, PRV, 1935, 144; Pompiliu Constantinescu, Despre poeți și poezie, VRA, 1935, 401; Șerban Cioculescu, Expoziția antologică a poeziei tinere, ADV, 1937, 16 307
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289538_a_290867]
-
Straje). Repere bibliografice: N. Coman, „Artificii”, „Luceafărul literar”, 1931, 3; Mircea Streinul, Vitrina cărții, „Junimea literară”, 1933, 10-12, 1934, 1-6; Matei Alexandrescu, „Antologie de imagini din poezia nouă”, „Litere”, 1934, 8; George Demetru Pan, „Claviaturi”, „Gazeta”, 1935, 324; Iulian Vesper, „Claviaturi”, „Epoca”, 1935, 1 870; N. Crevedia, Pâine și poezie: Teodor Scarlat, PRV, 1935, 144; Pompiliu Constantinescu, Despre poeți și poezie, VRA, 1935, 401; Șerban Cioculescu, Expoziția antologică a poeziei tinere, ADV, 1937, 16 307; Horia Liman, Expoziția antologică a poeziei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289538_a_290867]
-
a i se stâlci un titlu și de a avea mai puțin de șase pagini în dicționarul lui Simion, de a nu fi decorat, aplaudat, invidiat de vecinii de bloc nici nu contează. Dacă are cu adevărat vocație, meșteșug la claviatură, să nu zic la condei, și poftă de scris, toate „nedreptățile” de mai sus nu interesează. Dacă nu are, lipsurile enumerate nu sunt nedreptăți și nu le poate umple nici cu poliția, nici cu DNA, nici prin liste de semnături
[Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
preschimbat în „ms” (merci sau, de fapt, mersi, cu s ca la Coana Chirița). Și „sorry” a devenit „scz” adică „scuze”, cu 40 la sută mai scurt și... avantajat de apropierea tastelor s.c.z în partea de jos-stânga a claviaturii. Asta poate explica de ce, față de viața reală, pe bara de mesaje oamenii se scuză foarte des! Unele anglicisme au rămas, ca fiind mai scurte, și nu le văd detronate: „np” (no problem în sensul de „nu face nimic”) sau „oops
[Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
cu spatele susținut de mai multe perne și calculatorul pe genunchi. Își schimbă des poziția, fără a o găsi pe cea care s-o facă să sufere mai puțin. Cuvintele se îmbulzesc și se ciocnesc în capul ei și pe claviatură. Între timp, fluviul de hârtie se umflă, clasificarea nu progresează, iar zugrăveala din baie se coșcovește, căzând în solzi mici pe savonieră, pe lavoar, pe gresie, lipindu-se de tălpi și răspândindu-se în întregul apartament. Așteaptă să se usuce
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
activa din 1949 la diverse școli generale din București, până în 1968, când se pensionează. E prezent în publicistică încă din 1933, cu un articol literar în „Calendarul” (București), iar versuri îi apar în revista „Sfarmă-Piatră” (1938). Colaborează la „Însemnări ieșene”, „Claviaturi”, „Orizont”, „Viața Basarabiei”, „Vremea”, „Dacia rediviva”, „Universul literar”, „Curentul magazin”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Convorbiri literare” ș.a. În prima plachetă a lui P., Din ploile orașului meu (1938), pot fi ușor detectate influențe directe din poezia lui G. Bacovia sau a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288966_a_290295]
-
poate să inducă În eroare; - dacă răspunsul este corect (sau a fost corectat), mașina permite trecerea la secvența următoare. Manipularea aparatului și, respectiv, trecerea de la o operație la alta se face cu multă ușurință, acționând anumite butoane, manete sau o claviatură, toate foarte simple, după cum poate fi observat În figura următoare: Fig. 19. Operațiile elev-mașină În prezent calculatorul preia toate aceste funcții. d) Avantajele și limitele instruirii programatetc " d) Avantajele și limitele instruirii programate" În această privință, părerile și atitudinile rămân
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
însă audiază și cursuri ori conferințe ținute de N. Iorga), iar în paralel, după sfatul lui Iuliu Moisil, frecventează Școala Superioară de Arhivistică și Paleografie de pe lângă Arhivele Statului. Colaborează cu eseuri, cronică literară, poezie la „Decalogul”, „Curentul literar”, „Universul literar”, „Claviaturi”, „Albatros”, „Meșterul Manole”, „Pagini literare”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Tribuna”, „Convorbiri literare”, „Răboj năsăudean” (din 1939 conduce publicația). Își ia licența în estetică și critică literară cu Tudor Vianu, în 1945. Profesor la liceul din Năsăud, lucrează apoi la Arhivele Statului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287472_a_288801]