504 matches
-
despre tot ce mișună în viață. Poezia mobilelor vetuste găsește și aci un poet cu sensibilitatea materiei grele. Anghel e un metaforist pe urmele lui Jules Renard și pagina lui e plină de comparații ca: "serele ca niște palate de cleștar"; flori cu fețele palide "ca niște convalescente îndărătul unor geamuri de spital"; firele de iarbă "ca o armată minusculă în pas gimnastic". Ca și Jules Renard, el mânuiește bine umorul animist, vorbind de somnolența jovială a butoiului, de apariția apocaliptică
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de fum. Poetul s-a ridicat totuși la un ermetism veritabil bizuit pe simboluri, într-o lirică de mare tensiune. Oul dogmatic ne inițiază în străvechiul mit al oului, în versuri de o excelentă concizie incantatorie: Cum lumea veche, în cleștar, Înoată, în subțire var, Nevinovatul, noul ou, Palat de nuntă și cavou.î Atât de galeș, de închis, Ca trupul drag, surpat în vis. Dar plodul? De foarte sus Din trei atlazuri e culcușul Din polul plus În care doarme
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de stânga. După 1944 deține funcții înalte în Centrala Cărții, este vicepreședinte al Uniunii Scriitorilor, iar din 1948 până în 1953 e redactor-șef la „Viața românească”. Debutează în 1925, la „Universul literar”, iar editorial în 1936, cu volumul de versuri Cleștar. Colaborează la „Bilete de papagal”, „Azi”, „Cuvântul”, „Cuvântul liber”, „Facla”, „România literară”, „Lumea”, „Sinteza”, „Universul literar”, „Vremea”, „Zodiac”, „Tribuna poporului”, mai târziu la „Gazeta literară”, „Luceafărul” ș.a. Traduce poezia lui Vladimir Maiakovski, de care este, de altfel, influențat în lirica
THEODORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290159_a_291488]
-
ajungi, abia te-apuc,/ Și de tine-s beat-năuc/ Și te sorb ca din uluc” (Cântec de răcoreală). Dacă Hronic și Zburătorul de larg, ambele tipărite în 1965, sunt cărți ratate, ilustrând conjunctural o tematică socio-politică, din volumul Pădurea de cleștar (1967), și el eclectic, se reține ciclul Circul și poemele cu pitici, dedicate copiilor, care impresionează prin prospețimea limbajului și umorul naiv. În Țărmul singuratic (1968) clasicizarea se produce, s-ar spune integral, la nivelul universului, tematicii, tonalității, stilului. Poemele
THEODORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290159_a_291488]
-
De bello dacico (1989) să continue experiența clasicizantă din Țărmul singuratic într-o amplă epopee despre războiul daco-roman și cucerirea Daciei, interesantă ca idee și prin construcția de tip puzzle, care alternează perspectivele asupra evenimentelor, dar greoaie ca lectură. SCRIERI: Cleștar, București, 1936; C. F. R., București, 1938; Cântece de galeră, București, 1946; Focul din amnar, cu un portret și șase planșe de Perahim, București, 1946; Ograda minunată, cu desene de Florica Cordescu, București, 1948; Povestea cu piticul boier, cu desene de Florica
THEODORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290159_a_291488]
-
din amnar, cu un portret și șase planșe de Perahim, București, 1946; Ograda minunată, cu desene de Florica Cordescu, București, 1948; Povestea cu piticul boier, cu desene de Florica Cordescu, București, 1948; Calea Griviței, București, 1949; Cântece de galeră, precedate de Cleștar, întregite cu Focul din amnar, București, 1949; Din toamna lui ’39..., București, 1949; Întâmplarea din grădină, București, 1952; Un an întreg, București, 1952; Gogu Pintenogu, București, 1953; Un cântec din ulița noastră, București,1953; Făurari de frumusețe, București, 1954; Păunița
THEODORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290159_a_291488]
-
București, 1961; Copiii cartierului, cu ilustrații de Perahim, București, 1961; De dragoste, București, 1961; Povestea Ioanei, București, 1963; Băiatul cu poveștile, București, 1964; Poteca lunii, pref. Radu Popescu, București, 1964; Hronic, București, 1965; Zburătorul de larg, București, 1965; Pădurea de cleștar, București, 1967; Țărmul singuratic, București, 1968; Versuri, I-II, București, 1969; Platoșa duratei, București, 1973; Poezii pentru copii, pref. Radu Boureanu, București, 1975; Nebunul regelui, pref. Mihai Gafița, București, 1976; De bello dacico, îngr. Coralia C. Theodorescu, postfață Al. Balaci
THEODORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290159_a_291488]
-
și E.A. Poe), prefigurând factura scrierilor lui Gala Galaction și, poate, ceva din atmosfera povestirilor lui V. Voiculescu. Din același tărâm bântuit de fantasmele nedeslușite ale copilăriei vin basmele nuvelistice Neghiniță, Norocul dracului, Stăpânea odată ..., Departe, departe ori Palatul de cleștar, unde stilizarea exagerată, lucrătura migăloasă, artificioasă, prolixă sunt imputabile. De altfel, în aceste zone fragile, vulnerabile, I. L. Caragiale, bun prieten și companion în nenumărate împrejurări, va găsi o sursă pe care o va exploata abundent în câteva parodii. Autorul însuși
DELAVRANCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286716_a_288045]
-
mult părăsit, în vremuri de crâncenă istorie, și regăsit la vremea amurgului, într-o solaritate patetică, de dincolo de lume. Aici încărcătura biblică a poeziei atinge notele ei cele mai profunde: „Totul va fi o mistică nuntire, / și-n naos de cleștar, la mănăstire, / vom veșnici în geamănă tulpină, / de-a pururea-n stihare de lumină. // Și când și când ne-om apleca-mpreună / cătând încolo, dincolo de lună. / Și poate-așa afla-vom că în Țară / S-a-ntors Cristos, și-ai noștri-n
GREGORIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287352_a_288681]
-
spațiului terestru de către piața de capital În procesul globalizării. Umbra Înseamnă stropul de sînge căzut În paharul cu apă periculos de limpede servit nouă astăzi de democrație - iar demos, constată Quignard, este sinonim cu vulgus. Dincolo de pilde, de textura de cleștar, de sentențiozitate, de pete de cruzime, de refren, de nostalgie, de erudiție - calități nu la Îndemîna oricui - cred că Pascal Quignard se Înșală cînd crede că el este stăpînul literaturii din umbră. Polemica lui cu lumea pare aceea a unui
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Ion Muscalu locurile pitorești unde s-a născut, a copilărit și de care-și amintește neîncetat: De aici din coasta Vintilei, de sub frescă Hatmanului din Scobinți, de îți porți ochii în zare, privirea va zăbovi mai întâi pe luciu de cleștar al nesfârșitelor heleșteie pomenite în hrisoavele lui Ștefan cel Mare, de la Gurguieta, Strâmbu, Urechea, Contăș ori Valea Mare, va trece peste Codrii de Arama, pește Dumbrava Roșie și Dealul lui Vodă și îți vei descoperi pletele cu adâncă pioșenie dinaintea
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
16. chipcel (cârlionț, tirboc, cârstaș) - unealtă de pescuit cu aspect invers halăului, constituită dintr-o plasă prinsă pe un schelet de lemn sau metal, având forma unei linguri mari, care este utilizată pentru prinderea peștelui mărunt; 17. trandadaie (furcă, steamp, cleștar) - unealtă de pescuit folosită la prinderea peștilor din gropile adânci de pe fundul apelor. Este formată din două bucăți de lemn de 2,30 m, prinse împreună la un capăt, lemnele putându-se mișca liber, iar cuiul de unire servind ca
ORDIN nr. 449 din 8 iulie 2008(*actualizat*) privind caracteristicile tehnice, condiţiile de folosire a uneltelor admise la pescuitul comercial şi metodele de pescuit comercial în apele maritime şi continentale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/202244_a_203573]
-
16. chipcel (cârlion��, tirboc, cârstaș) - unealtă de pescuit cu aspect invers halăului, constituită dintr-o plasă prinsă pe un schelet de lemn sau metal, având forma unei linguri mari, care este utilizată pentru prinderea peștelui mărunt; 17. trandadaie (furcă, steamp, cleștar) - unealtă de pescuit folosită la prinderea peștilor din gropile adânci de pe fundul apelor. Este formată din două bucăți de lemn de 2,30 m, prinse împreună la un capăt, lemnele putându-se mișca liber, iar cuiul de unire servind ca
ORDIN nr. 449 din 8 iulie 2008 (*actualizat*) privind caracteristicile tehnice, condiţiile de folosire a uneltelor admise la pescuitul comercial şi metodele de pescuit comercial în apele maritime şi continentale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239672_a_241001]
-
16. chipcel (cârlionț, tirboc, cârstaș) - unealtă de pescuit cu aspect invers halăului, constituită dintr-o plasă prinsă pe un schelet de lemn sau metal, având forma unei linguri mari, care este utilizată pentru prinderea peștelui mărunt; 17. trandadaie (furcă, steamp, cleștar) - unealtă de pescuit folosită la prinderea peștilor din gropile adânci de pe fundul apelor. Este formată din două bucăți de lemn de 2,30 m, prinse împreună la un capăt, lemnele putându-se mișca liber, iar cuiul de unire servind ca
ORDIN nr. 449 din 8 iulie 2008(*actualizat*) privind caracteristicile tehnice, condiţiile de folosire a uneltelor admise la pescuitul comercial şi metodele de pescuit comercial în apele maritime şi continentale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274697_a_276026]
-
16. chipcel (cârlionț, tirboc, cârstaș) - unealtă de pescuit cu aspect invers halăului, constituită dintr-o plasă prinsă pe un schelet de lemn sau metal, având forma unei linguri mari, care este utilizată pentru prinderea peștelui mărunt; 17. trandadaie (furcă, steamp, cleștar) - unealtă de pescuit folosită la prinderea peștilor din gropile adânci de pe fundul apelor. Este formată din două bucăți de lemn de 2,30 m, prinse împreună la un capăt, lemnele putându-se mișca liber, iar cuiul de unire servind ca
ORDIN nr. 449 din 8 iulie 2008(*actualizat*) privind caracteristicile tehnice, condiţiile de folosire a uneltelor admise la pescuitul comercial şi metodele de pescuit comercial în apele maritime şi continentale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274696_a_276025]
-
16. chipcel (cârlionț, tirboc, cârstaș) - unealtă de pescuit cu aspect invers halăului, constituită dintr-o plasă prinsă pe un schelet de lemn sau metal, având forma unei linguri mari, care este utilizată pentru prinderea peștelui mărunt; 17. trandadaie (furcă, steamp, cleștar) - unealtă de pescuit folosită la prinderea peștilor din gropile adânci de pe fundul apelor. Este formată din două bucăți de lemn de 2,30 m, prinse împreună la un capăt, lemnele putându-se mișca liber, iar cuiul de unire servind ca
ORDIN nr. 449 din 8 iulie 2008(*actualizat*) privind caracteristicile tehnice, condiţiile de folosire a uneltelor admise la pescuitul comercial şi metodele de pescuit comercial în apele maritime şi continentale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274698_a_276027]
-
cu atmosfera sa de stabilitate și ordine. În schimb, lumea Londrei i se pare un contrast fascinant între bunăstare și sărăcie, între magnific și mizer. În capitala Imperiului Britanic, Dostoievski îl întâlnește pe Aleksandr Herzen și vizitează grandiosul Palat de Cleștar. Pentru Dostoievski, monumentul simbolizează triumful materialismului în Europa și este întruchiparea bestiei profețite de Apocalipsă: « Este ca un fel de ilustrație biblică, ceva babilonian, o proorocire a Apocalipsei care se împlinește în fața ochilor tăi. Simți că trebuie să ai o
Feodor Dostoievski () [Corola-website/Science/299191_a_300520]
-
în casa acestora, împrietenindu-se cu ei. Trufașa regină, aflând că prințesa trăiește, pune la cale un plan pentru a o ucide, îi dă un măr otrăvit. Piticii nu reușesc să o salveze, și o înmormântează într-o raclă de cleștar. Când cel mai reușit plan al împărătesei pare dus la bun sfârșit, un prinț își face apariția și schimbă totul. Pentru promovarea filmului, în cadrul principalului buletin de știri de la Antena 1, a fost prezenată o știre cu titlul " Lecția lui
Albă ca Zăpada și cei șapte pitici (film) () [Corola-website/Science/314972_a_316301]
-
în fildeș“; crinii sunt „ciobani de borangic“; cârciumărese roșii țin hanurile lor deschise pentru gângănii zvelte; crăițele sfioase au „carne de madonă“; „amfore cu zări“ se răstoarnă peste un „ostrov de leneșe candori“; pomii, întinzând „aripe albe“, par „vulturi de cleștar“; în seara „roză“, luceferii, ca „păunii“, îi ciugulesc poetului din mâini. El e prin excelență seniorul acestui domeniu feeric: „Radu, cneazul gândacilor cerești“, „Gyr - prințul trist și leneș, domnind prin busuioc“, „vătaf peste lăcuste și lalele și logofăt pe crinii
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
Ion Muscalu locurile pitorești unde s-a născut, a copilărit și de care-și amintește neîncetat: De aici din coasta Vintilei, de sub frescă Hatmanului din Scobinți, de îți porți ochii în zare, privirea va zăbovi mai întâi pe luciu de cleștar al nesfârșitelor heleșteie pomenite în hrisoavele lui Ștefan cel Mare, de la Gurguieta, Strâmbu, Urechea, Contăș ori Valea Mare, va trece peste Codrii de Arama, pește Dumbrava Roșie și Dealul lui Vodă și îți vei descoperi pletele cu adâncă pioșenie dinaintea
Scobinți, Iași () [Corola-website/Science/324459_a_325788]
-
Genua, înfășurându-l în jurul poveștii Cenușăresei. Lilith a pus să fie arestați oameni pentru crime împotriva poveștilor. Folosind hipnoză, Buna o convinge pe Magrat să meargă la un bal mascat în locul Ellei. Hainele Ellei i se potrivesc, dar pantofii de cleștar nu. După ce se distrează la bal, vrăjitoarele sunt desconspirate și trimise în temnița. Acesta este momentul în care sosesc la bal Ella, doamna Gogol și Baronul Sâmbătă și le eliberează pe cele trei vrăjitoare. O concentrație mare de magie îl
Prin cele străinătăți () [Corola-website/Science/323346_a_324675]
-
În timpul unui zbor cosmic, biologul Emil Faur asistă la un fenomen care afectează plantele și animalele transportate de nava spațială, omorând mare parte dintre ele. Chiar și el trece ajunge într-o stare critică, în care are viziunea "Văii de cleștar" de pe a doua planetă a lui Sirius. La întoarcerea pe Pământ, partenerul său de zbor neagă întregul eveniment, iar Faur cade în dizgrația cercurilor științifice. El se retrage în reședința sa, unde se ocupă cu creșterea plantelor mutante care au
Șarpele blând al infinitului () [Corola-website/Science/328074_a_329403]
-
dizgrația cercurilor științifice. El se retrage în reședința sa, unde se ocupă cu creșterea plantelor mutante care au supraviețuit zborului cosmic. Treizeci de ani mai târziu, omenirea primește primele imagini de pe a doua planetă a lui Sirius, iar "Valea de cleștar" a lui Faur se dovedește a fi reală. În același timp, la reactorul nuclear de la Câmpeni, fizicianul integral Mihai Vlad descoperă un fenomen straniu, pe care îl botează "efectul 409". Supus acestui fenomen, Vlad ajunge să aleagă din bioundele înconjurătoare
Șarpele blând al infinitului () [Corola-website/Science/328074_a_329403]
-
Capacitatea de integral a lui Vlad îi permite să păstreze legătura cu Andronic, în încercarea de a-l feri de pericol. Andronic găsește calea de comunicare cu inteligența străină și reușește să proiecteze cu ajutorul bioundelor un alter-ego în "Valea de cleștar". Tânăr și neexperimentat, Valer nu înțelege că aceea e doar o proiecție și crede că Andronic chiar a ajuns pe planetă, unde este atacat de lianele indigene. Dornic să îl salveze, Valer se aruncă în canalul de biounde, fără a
Șarpele blând al infinitului () [Corola-website/Science/328074_a_329403]
-
considerat prea naiv și nepriceput ca să se ridice la înălțimea lor și asistând la durerea Despinei pentru pierderea celui căruia nu a apucat să îi mărturisească dragostea, Vlad decide să îi ceară alter-ego-ului pe care îl proiectează în "Valea de cleștar" să creeze acolo un alter-ego al defunctului Valer.
Șarpele blând al infinitului () [Corola-website/Science/328074_a_329403]