560 matches
-
Mouton de Gruyter, 429-456. Sava, C. 2013. "Ipoteze privind originile și istoria particulei modale să", în: L. Ionescu-Ruxăndoiu, M. Roibu (eds), Orientări actuale în cercetarea limbii române. București: Institutul European, 131-151. Săvescu Ciucivara, O. 2011. A Syntactic Analysis of Pronominal Clitic Clusters in Romance. The View From Romanian. București: Editura Universității din București. Schifano, N. 2013. "Le lingue romanze: verso una cartografia del movimento del verbo", comunicare prezentată la Congresul Internațional de Lingvistică și Filologie Romanică, Nancy,15-20 iulie. Schifano, N.
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Null Arguments in A Theory of Economy of Projection", University of Massachusetts Occasional Papers in Linguistics 17, 179-208. Sportiche, D. 1988. "A Theory of Floating Quantifiers and Its Corollaries for Constituent Structure", Linguistic Inquiry 19, 3, 425-449. Sportiche, D. 1996. "Clitic constructions", în: J. Roorick, L. Zaring (eds), Phrase Structure and the Lexicon. Dordrecht: Kluwer Academic Publishers, 213-276. Squartini, M., Bertinetto, P. M. 2000. "The Simple and Compound Past in Romance Languages", în: Ö. Dahl (ed.), Tense and Aspect in the Languages
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
1997) că sistemele V2 nu sunt omogene. (i) [CP [Spec [spissi cuolpi mortali]i [C' sì[IP le dava ti]]] dese lovituri mortale SÌ lui da.PS.3SG 'i-a dat multe lovituri mortale' (napolitana veche; Ledgeway 2008) 6În studiul cliticelor pronominale în limba română veche pentru The Syntax of Old Romanian (v. Nicolae și Niculescu 2016), pe baza unui corpus mare de texte, am constat că encliza pronominală la dreapta negației apare doar ocazional în traduceri de secolul al 16
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
the figures from Calvin [...], the 1530s, French was no longer a V2 language" (Roberts 1993: 199). 11 Fenomenul a fost denumit interpolare (engl. interpolation) de filologul Winthrop Holt Chénery (Poole 2007), cu referire la structuri cu dislocare care implică pronumele clitice și verbul; un alt termen care circulă, extins de la analiza limbilor germanice și la analiza altor limbi este engl. scrambling. Vom folosi în continuare termenul dislocare, consacrat în bibliografia românească (v. Dragomirescu 2013b). 12 Româna modernă permite doar interpolarea adverbelor
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
și verbul; un alt termen care circulă, extins de la analiza limbilor germanice și la analiza altor limbi este engl. scrambling. Vom folosi în continuare termenul dislocare, consacrat în bibliografia românească (v. Dragomirescu 2013b). 12 Româna modernă permite doar interpolarea adverbelor clitice (Dobrovie-Sorin 1994; Avram 1999; Alboiu 2002; Ledgeway 2015a; Mîrzea Vasile 2015), care au statut de centru (elemente X0): (i) a. A cam greșit. b. Omul ar (mai) fi (mai) cerut o țuică. 13 Structura cu recomplementarea complementizatorului să (v. Fontana
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
româna modernă: (i) Acicea popa, să va vrea poate cununile pune pre capetele lor(CM.1567: 263r) (ii) a. Poate el veni. (română modernă) b. Poți acum vorbi. 15 A se observa că adverbele sunt precedate de auxilare (9e) și clitice pronominale (12b), ceea ce exclude deplasarea lor în periferia stângă propozițională (periferia CP). 16 Inexistența elipsei legitimate de auxiliar în româna modernă derivă din natura clitică a auxiliarelor românești nonpasive în conjuncție cu ridicarea înaltă a verbului (v. Nicolae 2013d: §4
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
12b), ceea ce exclude deplasarea lor în periferia stângă propozițională (periferia CP). 16 Inexistența elipsei legitimate de auxiliar în româna modernă derivă din natura clitică a auxiliarelor românești nonpasive în conjuncție cu ridicarea înaltă a verbului (v. Nicolae 2013d: §4). Auxiliarele clitice nu permit elidarea verbului lexical nici în limbile în care elipsa legitimată de auxiliare este disponibilă, de exemplu engleza (John's leaving in an hour, and {Mary is / *Mary's} too); auxiliarele clitice pot apărea doar în cazuri de colegitimare
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
a verbului (v. Nicolae 2013d: §4). Auxiliarele clitice nu permit elidarea verbului lexical nici în limbile în care elipsa legitimată de auxiliare este disponibilă, de exemplu engleza (John's leaving in an hour, and {Mary is / *Mary's} too); auxiliarele clitice pot apărea doar în cazuri de colegitimare (John should've arrived by now, and Bill should've too) (Thoms 2011). Structura cu dublu auxiliar din exemplul (14) surmontează problema naturii clitice a auxiliarelor românești. 17 "Deși considerată adesea un fenomen
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
an hour, and {Mary is / *Mary's} too); auxiliarele clitice pot apărea doar în cazuri de colegitimare (John should've arrived by now, and Bill should've too) (Thoms 2011). Structura cu dublu auxiliar din exemplul (14) surmontează problema naturii clitice a auxiliarelor românești. 17 "Deși considerată adesea un fenomen excentric, livresc, nefiresc, dislocarea formelor verbale compuse cu auxiliar nu este un fapt lingvistic întâmplător și se corelează cu alte fenomene sintactice" (Dragomirescu 2013b: 229). 18 Asemănătoare, dar nu identice. De
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Deși considerată adesea un fenomen excentric, livresc, nefiresc, dislocarea formelor verbale compuse cu auxiliar nu este un fapt lingvistic întâmplător și se corelează cu alte fenomene sintactice" (Dragomirescu 2013b: 229). 18 Asemănătoare, dar nu identice. De exemplu, în spaniola veche, cliticul pronominal poate apărea la stânga negației, situație neînregistrată în româna veche: (i) se me non quisieres creer dacă mă nu vrea.SUBJ.2SG crede.INF 'dacă nu vrei să mă crezi' (spaniola veche, Poole 2007: 188) 19 Termenul ACORD, marcat astfel
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
infra) și era mai frecventă în limba veche, caracterizată de o gramatică V2 reziduală (v. §IV.3.2.2.4). 2 Pe scurt, operațiunea de deplasare lungă a centrului (Rivero 1993), prin care verbul lexical se deplasează la stânga auxiliarului / grupării clitic + auxiliar, presupune ca verbul să se deplaseze direct din domeniul lexical (vP) în domeniul complementizator (CP); este obligatoriu ca deplasarea să procedeze astfel (i.e. fără tranzitarea domeniului flexionar) ("[i]n essence, LHM constructions involve Head-movement to C0 of the non-finite
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
următoarea: (i) CP qp C0 IP | qp V0 Aux0 VP Long Head Movement | LHM t 3 Mulțumesc lui Ian Roberts, care mi-a atras atenția că analiza prin excorporare (operațiune identificată de el însuși) este exclusă tot de comportamentul adverbelor clitice. 4 Deplasarea centrului cu proprietățile de linearizare explicate în (8) a dat naștere la formele sintetice de viitor (și condițional) din limbile romanice (altele decât româna); în structura V-AUX, auxiliarul a fost reanalizat ca afix și apoi ca marcă
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
parte, catalana și italiana. Următoarele proprietăți sintactice disting cele două grupuri de limbi romanice (OK: prezent; *: absent): topica VSO (OK în primul grup, * în al doilea grup), marcare diferențiată a obiectului direct (OK în primul grup; * în al doilea grup); clitice partitive și locative (* în primul grup, OK în al doilea grup); acord al participiului (* în primul grup, OK în al doilea grup), între altele. 18 Cf. negramaticalitatea propozițiilor VSO în catalană (i) și italiană (ii): (i) *Fullejava en Joan el
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
prezentul perfect este una dintre valorile perfectului compus bazat pe descendenții verbului habere (v. Squartini și Bertinetto 2000 și referințele). 50Și cu valoare temporală (A și venit), nu și focalizator (Și Ion m-a întrebat despre tine). 51 Numite și "clitice Wackernagel" / "clitice de poziția a doua". 52 Unii autori le denumesc pe cele din urmă clitice orientate spre V(erb) (e.g. Hill și Alboiu 2016); termenii"clitic orientat spre V" și "clitic orientat spre I" acoperă aceeași realitate. 53 Cf.
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
este una dintre valorile perfectului compus bazat pe descendenții verbului habere (v. Squartini și Bertinetto 2000 și referințele). 50Și cu valoare temporală (A și venit), nu și focalizator (Și Ion m-a întrebat despre tine). 51 Numite și "clitice Wackernagel" / "clitice de poziția a doua". 52 Unii autori le denumesc pe cele din urmă clitice orientate spre V(erb) (e.g. Hill și Alboiu 2016); termenii"clitic orientat spre V" și "clitic orientat spre I" acoperă aceeași realitate. 53 Cf. și bulgara
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Bertinetto 2000 și referințele). 50Și cu valoare temporală (A și venit), nu și focalizator (Și Ion m-a întrebat despre tine). 51 Numite și "clitice Wackernagel" / "clitice de poziția a doua". 52 Unii autori le denumesc pe cele din urmă clitice orientate spre V(erb) (e.g. Hill și Alboiu 2016); termenii"clitic orientat spre V" și "clitic orientat spre I" acoperă aceeași realitate. 53 Cf. și bulgara, limbă slavă cu orientare spre I a cliticelor (apud Rivero 1997: 173) (aceeași distribuție
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
nu și focalizator (Și Ion m-a întrebat despre tine). 51 Numite și "clitice Wackernagel" / "clitice de poziția a doua". 52 Unii autori le denumesc pe cele din urmă clitice orientate spre V(erb) (e.g. Hill și Alboiu 2016); termenii"clitic orientat spre V" și "clitic orientat spre I" acoperă aceeași realitate. 53 Cf. și bulgara, limbă slavă cu orientare spre I a cliticelor (apud Rivero 1997: 173) (aceeași distribuție ca în română): (i) a. Ako toj burzo go napravi, ... (bulgară
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
m-a întrebat despre tine). 51 Numite și "clitice Wackernagel" / "clitice de poziția a doua". 52 Unii autori le denumesc pe cele din urmă clitice orientate spre V(erb) (e.g. Hill și Alboiu 2016); termenii"clitic orientat spre V" și "clitic orientat spre I" acoperă aceeași realitate. 53 Cf. și bulgara, limbă slavă cu orientare spre I a cliticelor (apud Rivero 1997: 173) (aceeași distribuție ca în română): (i) a. Ako toj burzo go napravi, ... (bulgară) dacă el repede o face
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
le denumesc pe cele din urmă clitice orientate spre V(erb) (e.g. Hill și Alboiu 2016); termenii"clitic orientat spre V" și "clitic orientat spre I" acoperă aceeași realitate. 53 Cf. și bulgara, limbă slavă cu orientare spre I a cliticelor (apud Rivero 1997: 173) (aceeași distribuție ca în română): (i) a. Ako toj burzo go napravi, ... (bulgară) dacă el repede o face.PREZ.3SG b. *Ako go toj burzo napravi ' Dacă o face repede el,...' (ii) a. Ako bog ne
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
el,...' (ii) a. Ako bog ne ti pomogne, ... dacă Dumnezeu nu te ajută.PREZ.3SG b. *Ako ti bog ne pomogne, ... Dacă Dumnezeu nu te ajută, ...' 54 Rivero (1997) arată că propozițiile subordonate din spaniola veche prezentau o gramatică dublă, cliticele pronominale putând apărea atât la stânga negației (orientare spre C) (i), cât și la dreapta negației (orientare spre I) (ii); prima opțiune, prezentă cu totul rezidual și în propoziții principale (iii), a fost eliminată diacronic. Opțiunea de cliticizare orientată spre C
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
vos ayuda dacă Dumnezeu nu voi ajută.PREZ.3SG 'dacă Dumnezeu nu vă ajută' (iii) Por qé me non recudes? de ce îmi nu răspunde.PREZ.2SG ' De ce nu-mi răspunzi?' 55 Există o veche și nestinsă controversă privitoare la generarea cliticelor: după unii autori (e.g. Kayne 1975), cliticele se generează în poziții XP și se deplasează la PERSP; alți autori (Strozer 1976) au propus că pronumele clitice sunt direct generate în poziția în care apar; în fine, există analize care combină
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
PREZ.3SG 'dacă Dumnezeu nu vă ajută' (iii) Por qé me non recudes? de ce îmi nu răspunde.PREZ.2SG ' De ce nu-mi răspunzi?' 55 Există o veche și nestinsă controversă privitoare la generarea cliticelor: după unii autori (e.g. Kayne 1975), cliticele se generează în poziții XP și se deplasează la PERSP; alți autori (Strozer 1976) au propus că pronumele clitice sunt direct generate în poziția în care apar; în fine, există analize care combină ambele abordări (Sportiche 1996). 56Decháine și Wiltschko
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
De ce nu-mi răspunzi?' 55 Există o veche și nestinsă controversă privitoare la generarea cliticelor: după unii autori (e.g. Kayne 1975), cliticele se generează în poziții XP și se deplasează la PERSP; alți autori (Strozer 1976) au propus că pronumele clitice sunt direct generate în poziția în care apar; în fine, există analize care combină ambele abordări (Sportiche 1996). 56Decháine și Wiltschko (2002) arată că "pronumele" nu reprezintă o categorie primitivă și identifică trei structuri sintactice pentru elementele incluse în general
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
pro-P (ib) și pro-NP (ic). Categoriile superioare includ categoriile inferioare (pro-DP include pro-P și pro-NP; ((i) după Decháine și Wiltschko 2002:410). Categoria pro-P au o distribuție idiosincratică (nici de DP, nici de NP), întocmai ca pronumele clitice românești (și romanice). (i) a. DP b. P c. NP 2 2 | D0P NP N0 2 | 0 NP N0 | N0 57 Excludem din discuție situațiile în care encliticizarea este exclusiv determinată fonologic (v. (103) supra și discuția). 58 Avram
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
în unele situații (e.g. Dare-ar Domnul Dumnezeu; fire-ai să fii) sau ale alterării formei infinitivului (e.g. bătu-l-ar / bată-te-ar pentru bate-l-ar / bate-te-ar; crească-ar pentru crește-ar etc.). 82 Coreferința dintre cliticul reflexiv inerent (-te) și pronumele personal tu semnalează că tu este subiectul real (în nominativ) al propoziției imperative. 83 Atât marcarea diferențială prin pe, cât și dublarea clitică sunt caracteristici care arată că obiectul direct nu este extrapropozițional (i.e. o
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]