580 matches
-
altădată trenurile în gară? Au suportat cât au suportat pustiul și zădărnicia până ce n-au mai putut. Atunci au îngenuncheat în fața capului de lup împăiat și s-au convertit la religia urii. S-au afundat în mlaștină, iar pustiul care clocise ura din ei a lucrat mai departe. Până ce din fibra lor omenească n-a mai rămas nimic și s-au ticăloșit cu totul. Aceasta era opera pustiului. Transformarea unui om în îmblînzitor. Dealtfel, s-au mai văzut cazuri de predicatori
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
o înfulecaseră în locul lor și căzuseră imediat într-un somn adânc, ce durase, într-unul din cazuri, patruzeci și opt de ore. Locuitorii mahaleleor fuseseră grozav de revoltați... Nu că dezastrul ăsta ar fi diminuat zelul soțului său. Iată-l clocind altă idee care avea să aducă multora necazuri și n-avea să aibă nici un rezultat. — Să se destrame? spuse soția. Probabil că maimuțele o să te atace pe tine în schimb și, dacă n-o fac, oamenii de la templul maimuței Hanuman
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
i-l adresa pe un ton rece și fără să se întoarcă. Pe o seară ca asta, în momentul când se culcase, cu capul vuind, a simțit năvălind în încheieturile mâinilor și în tâmple valurile dezlănțuite ale unei febre care clocea în el de mai multe zile. Ceea ce a urmat nu s-a aflat mai apoi, decât din povestirile gazdei. Dimineața, ea se sculase devreme, conform obiceiului. După un timp, mirată că nu-l vede pe părinte ieșind din odaie, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
și a lăsa ca planul să ți se ivească pe parcurs. E modul cel mai organic, celălalt fiind mecanic; este modul cel mai spontan.“ Căci scriitorii, în viziunea lui Unamuno, sunt de două feluri: ovipari și vivipari. Cei dintâi își clocesc vreme îndelungată operele, fac fișe, adnotări, adună citate, stabilesc planuri și trec pe hârtie doar pe măsură ce totul se ordonează; scriitorii vivipari, dimpotrivă, nu fac niciun fel de pregătiri, au totul în cap, dau târcoale repetate subiectului, în cazul unui roman
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
îndrăgostită de un bărbat; cele mai frumoase femei sunt femeile îndrăgostite. Dimpotrivă, bărbații se socotesc mai bărbați când sunt misogini, când merg la război și-și atârnă armele de ei ca niște testicule adiționale, când stau în cabinetele puterii și clocesc un complot, când ridică bolovani sau, în fine, când ctitoresc cultura națională. Toate substitute ale adevăratei puteri, cea din interior. Ascultați aici, purtători de penis: Și macaraua ridică bolovani, și nu e bărbat, și calculatorul citește și creează tot felul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
de sine și de semeni și de zei, plăcerea păgână, plină, barbară, lătrându-și triumful, sfidând Ciclopul care le spionase sufletele și mintea și sexul. Până diseară, până acum câteva ore, când pământul se scuturase de plictiseala care tot fermenta clocea defeca pe spinarea sa prea răbdătoare. Un ogar turbat peste cățeaua turbată, trepidând, epileptic, pe spinarea ei îngustă, asmuțit de gâtul ei alb alb și de șoldurile perfide și părul roșu, lătrând împreună plăcerea imediată, ilicită, care să răzbune amânări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
diplomatul Homar Hamar sau Olde Eld Elsen, în Orientul musaca mijlociu mistic și ce-a zis Papa când i s-a propus să se opună lui Hitler și ce se mai spune despre și cum se face că și ce clocește la și care va fi dacă unde când, uite-așa! Faceti cu ochiul, nuiI asa, soriceilor? Seara târziu, la prietenul contabil cutare sau laavocatul cartofor sau la bețivul dascăl de muzică Șnaps sau la duduia Duduia, ascultând discuri, răsfoind albume
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
fantomelor după care alergi dumneata, puișor! Să nu uităm asta, nimbul ăsta, să nu uităm. Iartă-mă, ești un adolescent în criză, inteligent și sensibil, nu vreau să te indispun. Vino, să-ți arăt opera lui. Să vezi ce a clocit mutulache. Porumbelul meu țicnit, lepra, dezertorul. Vino, să-ți arăt epopeea. Homer, ai să vezi, Homer. Extraordinara termicitate a glasului te năucea, pur și simplu. Detectivul avansase, prudent, prin vestibul, până în fund. Tereza deschise ușa din dreapta. — Acesta e biroul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
Ce frumoasă ești, crenguțo! Multumesc! Dar tu ce mai faci? întrebă crenguța, intimidându-se de plăcere. Uite, el este soțul meu. Am construit împreună un cuib și am depus în el câteva ouă, în curând mă voi așeza să le clocesc și nu voi mai putea veni pe la tine. Atunci, haideți să vă dau huța! Iar când îți vei fi învățat puișorii să zboare, să-i aduci și pe ei. Vrăbiuțele s-au așezat pe crenguță, ca o pereche de îndrăgostiți
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
sta peste program ca să recuperez timpul pierdut. Se întâmplă ceva ciudat. Nu-l zăresc pe Barney - lucru neobișnuit, pentru că e dependent de munca sa; poate Davey ar trebui să-l ia pe el la AA - iar Finn, ca de obicei, clocește ceva în tăcere. Ieșirile lui sunt teatrale. Dă cu pumnul în masă, înjură și-i provoacă pe toți la partide nebunești de biliard. E ceva să-l vezi pe Finn stăpânit, ba chiar taciturn. De obicei, când cei doi nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
sufletului lor și nu îl descopăr prea des. Câteodată, poți citi în ochii lor ce greutăți îi apasă. În mod normal, te identifici sufletește cu ei și îți poți da seama cum se simt, ce îi deranjează sau ce gânduri clocesc. Rareori pot face acest lucru doar după expresia feței sau după licărul din priviri. Uneori, trebuie să mă uit numai la mersul lor sau la postură. Sunt dăți când mă mai înșel. Un om poate fi fericit într-o dimineață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
plăcut ca seara trecută. Am vorbit, cu cei care m-au însoțit o bucată de drum, despre colegi, profesori, cunoștințe de-ale noastre, planuri pentru viitor, având grijă să nu divulg nimic din planul absurd de răscoală pe care-l cloceam cu atâta sârguință în minte. Mă gândeam la felul cum ar trebui să sune prima replică, prima instigare la revoltă, primul apel la independență, la munca de convingere pe care va trebui s-o depun și la toate încercările la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
penelul ei vrăjit a pictat copacii, florile, câmpul. Cu bagheta fermecată a făcut albinele să zboare și gâzele să umble. Din depărtări se aude tânguirea ostenită a cocorilor. Se vor odihni și apoi vor începe să-și facă cuibul. Vor cloci ouțele mici și vor scoate puișori. Iarba a prins colț fraged și nou. Livezile s-au împodobit cu flori albe. E o adevărată sărbătoare a lor. Toate vietățile, trezite dintr-un somn lung își încep o viață nouiă. Primăvară îți
Încercări literare by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1222_a_1927]
-
elenă, în anumite locuri și în anumite împrejurări se degajă, în aerul atmosferic, emanații patogene, miasmele răspânditoare de boli. Miasmele pot proveni din dejecțiile holericilor, din cadavrele în descompunere ale animalelor de tot soiul, ca și din resturile vegetale ce clocesc în apele stătătoare, fără însă a exclude de către unii eventualitatea ca diverse conjuncturi meteorologice și chiar astrologice să favorizeze formarea și împrăștierea exalărilor morbide. Se vorbea despre un "climat holeric", instalat de preferință în zonele caniculare. Molimele ar fi fost
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
țărmurile, înfruntă toate climele și se gioacă de toate pregătirile. Paza sau nepaza, răceala sau căldura, dieta sau nevala [nestăpînirea, năvala] n-o chiamă, dar nici o alungă. Vine, se duce cu pricină și fără pricină, se întoarce neașteptat, sboară sau clocește, ... când ea-și alege prada..., când o ia de avalma. "Moldova au văzut holera de două ori și n-o mai uită... Ea, care a uitat ciuma, ea a avut-o veacuri..., căci holera este legată cu hronicile timpului nou
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
înainte de ora de gastronomie, când Chris și-a petrecut brațul în jurul meu și a murmurat „Cum te simți acum?“, am fost în stare să zâmbesc și să spun: —Mult mai bine. Normal că încă nu dormeam bine fiindcă stăteam să clocesc planuri de răzbunare contra lui Luke, dar viitorul arăta mult mai luminos și era încă intact. Nu mai aveam senzația că era o zonă calamitată, așa cum fusese pe cale să devină până nu demult. Am început să savurez din nou lucrurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
v-ați întristat după ce ați citit povestea aceasta. Tocmai de aceea, pentru a vă readuce zâmbetul pe buze, vă voi spune o alta, mai aparte. Doresc să știți că și puii de curcă ori de rață ies tot din ouă clocite de o... cloșcă. Da, ați ghicit, este vorba de ouă de curcă, de gâscă ori de rață, în aceste cazuri. Ei bine, în versuri, de data aceasta, vă voi spune o povestioară în care eroina este... O rățușcă! A ieșit
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
cu vene cu tot și i s-a învinețit, dar mai ales venele. Și doar atâta n-a fost clar, dacă înjurătura care i-a țâșnit pe gură în clipa următoare, porcoasă și rea, îi stătuse în gât ziua întreagă, clocindu-se pe încetul și abia acum găsise prilejul să răbufnească, sau a răbufnit pur și simplu, așa, ca o invenție de moment: pizda mă-tii de poponar nenorocit! Vrei să-ți mai dau și explicații! Probabil că Ion Schipor era
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
companie destul de relaxantă. Fielding culege dolarii. Fielding culege și lirele. Fiecare întâlnire se încheie cu una din expresiile magnaților de genul Sunt într-o sau Vreau să intru într-o sau E a ta sau Hai s-o facem. Fielding clocește deja planuri să-i scoată pe tipii mai mici din acțiune. A, da, și eu și spatele meu dureros am prins-o pe mica Selina într-o noapte, târziu. Era șapte dimineața dincolo, la mine, în ogeacul meu. Vocea ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
în custodie. Un asiatic care aștepta nervos lângă colțul cafenelei, cu zâmbet, dinți și nădragi la fel de largi ca aripile unui rechin, în timp ce prin buzunarul strâmt, demodat, se reliefa ca o sulă un șomoiog de parale. Am ceva de spus: Selina clocește ceva. Asta e teoria mea. Da, Selina pune ceva la cale. Pur și simplu o simt - deși, când e vorba de gagici, găsesc că e greu să știi exact despre ce ar putea să fie vorba. Ieri, la prânz, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
pusă pe fugă de jargonul franco-bulg[ă]resc a lui Vasile Alexandrescu (care spre ironia nevredniciei noastre au uzurpat asemenea numele vornicului Țărei de Sus)? Cum de obiceiul pământului și "pravila împărătească" au făcut loc cu atâta ușurință tuturor gogomăniilor clocite pe malurile Seinei, cari, șezând în al 7-lea cat al unei cazarme de chirigii, își sug degetul cel mic și fericesc universul cu teorii ieftene? Răspunsul îl dăm cu toată răceala sa crudă. Clasa noastră cultă, în cea mai
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
dosarul realizat de Nicolae Țone în Aldebaran, nr. 1-4, 2001, pp. 91-115, cu privire la editarea primelor poeme ale lui Tristan Tzara. O variantă modificată a fost publicată în volumul De Nos Oiseaux, Ed. Kra, Paris, 1929, p. 26. Versul: „nebuna satului clocește măscărici pentru palat” („Tristețe casnică“) a fost decupat, tradus în franceză și interpolat în poemul Le dompteur de lions se souvient din volumul Tristan Tzara, Vingt-cinq poèmes, H. Arp, Dix gravures sur bois, Collection Dada, Zürich, 1918, ca și unele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
trimise prin poștă. Cântecele muzicanților de stradă se amestecă cu muzica de mall, cu strigătele vânzătorilor ambulanți, cu talk-showurile de la radio. Trăim într-o babilonie amețitoare. Într-o realitate a cuvintelor neobosite. Într-o supă de ADN în care se clocește dezastrul. Universul natural a fost distrus; ne-a rămas doar universul acesta haotic al limbajului. Fratele cel Mare cântă și dansează, iar noi nu avem ce face decât să stăm și să ne uităm. Piatra te lovește și bățul te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
ochii șerpești spre masă, unde zace un ou lucios verde, asemănător oului de bibilică, cu coaja lipită, pusă cap la cap ca un puzzle. Întinde degetul arătător cu unghia întoarsă înăuntru și arată către ou: Este oul de cocoș bătrân, clocit de o broască țestoasă, din care s-a zămislit strămoșul meu, primul Vasilisc. Aripile lui erau adevărate, ale mele nu mai servesc decât ca podoabă explică el efectul imprevizibil al timpului chiar și asupra creaturilor fabuloase. Odată ieșiți din timpul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
laterale ale șoldurilor în prelungirea gâtului cambrat la fiecare îmbrățișare. O altă probă a loialității și a spiritului de cuplu este oul, asistat pe rând de femelă și bărbătuș, în timp ce unul dintre ei se ocupă de procurarea hranei. Bizar, albatrosul clocește oul în afara cuibului. Cu fiecare schimb la straja lui, oul este împins cu ciocul și rostogolit pe pământ în toate direcțiile, descriind un drum neînțeles, ca o inscripție. Acest itinerar obscur al oului este un drum inițiatic, pe care el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]