2,405 matches
-
nu voia să discute chestiunea. Nu înțelegeam de ce. XXVIII Explicația a venit o săptămână mai târziu. Era pe la zece seara. Cinasem singur într-un restaurant și după ce mă întorsesem în micul meu apartament ședeam în salonaș și citeam. Am auzit clopoțelul sunând aspru și ieșind pe coridor am deschis ușa. În fața mea se afla Stroeve. — Pot să intru? m-a întrebat. În lumina slabă de pe palier nu-l vedeam prea bine, dar ceva m-a surprins în glasul lui. Dacă nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
putem face, să muncească ei la greu și noi cu decizia, că de-aia avem fruntea înaltă)... În tabloul lui Cranach, copacul plin de mere roșii luminează scena ispitei, iar din crengi, la urechea Evei, coboară șarpele vorbind ca un clopoțel de argint: Ești frumoasă, dar ești o femeie care se ignoră!... Păi, nu avea dreptate șarpele ăla?, nu te mai ignora femeie!, că pe tine te-a făcut Dumnezeu întâi, tu ești prima și cea mai importantă, apoi a ieșit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
sprinten ca-n poveste, dacă vrea Dumnezeu, pe toate ai să le birui și ai să le scoți la capăt bun!, flăcăul vede în stânga și în dreapta mulți tineri călare, sunt veseli și glumesc, caii au ciucuri roșii la urechi, zgomotul clopoțeilor de la gât umple valea. Te duc și ies primul, voi zbura mai repede decât după cloșca cu puii de aur a lui Tărtăcot cu barba de-un cot, chiar dacă nu m-ai potcovit și nu m-ai țesălat, n-ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
nu-i așa? — Așa că mama mi-a zis să aștept până la cinci jumate. Prindem sania până nu ajunge la clubul Minnehaha, Amory. Echilibrul precar al lui Amory s-a prăbușit complet. Și-a imaginat grupul vesel zburând În sunet de clopoței pe străzi troienite, apariția limuzinei, oribila coborâre publică din ea a Myrei și a lui, În fața a șaizeci de ochi mustrători, scuzele pe care și le va cere - de data asta reale. A oftat tare. — Ce-i? s-a interesat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
se Îmbracă, ce fel de coafură are, dacă este slabă sau grasă. O chelneriță Îmbrăcată Într-o cămașă cu mâneci lungi, din acelea purtate de pianiști sau harpiști, cu părul ridicat frumos Într-un coc, a sunat clincănind dintr-un clopoțel, apoi s-a strecurat ceremonios printre mese cu o planșă pe care scria Mister Miyashita. Eram cât pe ce să ridic mâna, strigând ca un școlar care găsise răspunsul mai repede decât toți, dar m-am stăpânit, mulțumindu-mă să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
cele mai pozitive ale acestei profesii. Dacă ai descâlcit cazul, atunci ești întotdeauna sigur de o primire călduroasă, indiferent cât de nepregătiți sunt pentru sosirea ta. Am parcat mașina, am urcat treptele de la ușa de la intrare și am tras de clopoțel. Aproape imediat, prin geamul de deasupra ușii s-a văzut o lumină și după vreun minut ușa s-a deschis, dând la iveală chipul posomorât al tuciuriei. Dumneata știi cât e ceasu’? — Abia a trecut de 8, i-am zis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
Pot să-mi închipui. — Și foarte bună înotătoare, se pare. O viitoare speranță olimpică, consideră profesorul ei. — Păi atunci, să sperăm doar că o să plouă un pic în caz că va fi nevoită să încerce să-și scape pielea înot. Am auzit clopoțelul din hol și m-am dus la fereastră. Ridicând-o, m-am aplecat afară să văd cine trăgea de sfoară. Chiar și de la etajul al treilea, puteam recunoaște capul cu inconfundabilul păr roșu al lui Vogelmann. — Ăsta e un lucru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
lui Hitler puteau fi auzite plângându-se în legătură cu standardul de cazare. Era o elegantă clădire cu trei etaje în stil Wilhelmine, vopsită în portocaliu, cu o mare fereastră pătrată, ieșită în afară, la etajul întâi. Becker începu să tragă de clopoțel de mama focului. Când se plictisi, începu cu ciocănelul de la ușă. Până la urmă, în hol se aprinse o lumină și am auzit sunetul zăvorului tras. Ușa se deschise atât cât permise lanțul pus și am văzut fața palidă a lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
mobilat cu simplitate și oferea o priveliște spectaculoasă asupra luminilor de aterizare de pe o mică pistă aflată la doi kilometri depărtare. — Serviți-vă cu ceva de băut, zise locotenentul deschizând dulapul. Dacă aveți nevoie și de altceva, domnule, sunați din clopoțel. Apoi lovi din nou din călcâie și dispăru înapoi în jos pe scări. Mi-am turnat un brandy mare și l-am dat pe gât. Eram obosit după atâta șofat. Cu un alt pahar în mână m-am așezat țeapăn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
lungile mante, cu paloșul la coapsă și cu crucea pe piept și afară de scarlatul tocurilor, înveș-mîntați, împanglicați și împănoșați numai în aur și verde, verde și aur, așteptam ca surghiunul nostru pe pământ să ia sfârșit. O lină cântare de clopoței ne vestea că harul dumnezeiesc se pogorâse asupra-ne; răscumpărați prin trufie aveam să ne redobândim înaltele locuri. Deasupra stranelor, scutarii nevăzuți coborâseră prapurile înstemate și una câte una se stinseseră cele șapte candele de la altar. Și plecam tustrei pe
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
felul de expresii și în diverse limbi: Nu am timp sau Pe vremea mea...; Mi-a trecut vremea...sau Timpul înseamnă bani; Carpe diem etc. El devine astfel obsesia noastră pe care o deprindem încă de la vârsta școlară, odată cu sunetul clopoțelului care delimitează timpul sau, mai bine zis, durata dintre ore. Realizăm, așadar, că timpul se poate măsura în diferite moduri și „porționa” în secunde, minute, ore, ani etc. - forme indispensabile pentru a evita haosul în care „petrecem” dimensiunea existențială dată
MARIA APETROAIEI – CRONICĂ LA „SFIDEAZĂ TIMPUL!” DE MARIA COZMA ŞI VASILE POPOVICI de VALENTINA BECART în ediţia nr. 981 din 07 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364366_a_365695]
-
buna sa soție trăia. Ieșind din casă, fu întâmpinat de glasurile zgomotoase ale copiilor, care erau cât pe ce să-l dea jos din picioare. Dar, poți să te superi pe glumele lor, pe veselia și pe glasurile sunând a clopoței? Văzându-i, îi trecură prin fața ochilor imaginile chipurile copii săi dragi, de vârsta lor. Așa erau și ei - năstrușnici și ghiduși dar, parcă puțin mai respectuoși și mai cuminți. Ținând strâns în mână găleata, pășea încet și apăsat pe zăpada
GHEORGHE A. STROIA: POVESTE DE IARNĂ – CE ŢI-AI DORI DE ZIUA TA, MOŞ NICOLAE? de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364548_a_365877]
-
miere. Asta aș vrea să conștientizeze și dacă vor constata că pentru asta au fost trimiși pe Pământ, să biruie lenea, comoditatea, să scrie, să scrie... - Ce hobby-uri aveți? - Sunt un om fără năravuri. Nu colecționez chibrituri, șervetele, nici clopoței... Nu practic nici un joc de societate. Nu amnici tabieturi pe care să nu mi le pot înfrânge la timp. Sună banal? Normal. Asta pana mă așez la tastatură, scriu. Octavian Curpaș Phoenix, Arizona august 2009 Referință Bibliografica: Deși a publicat
DEŞI A PUBLICAT 20 DE CĂRŢI ŞI A PRIMIT 30 DE PREMII, SCRIITOAREA ŞI JURNALISTA MELANIA CUC CONTINUĂ SĂ FIE EA ÎNSĂŞI, CEA OBIŞNUITĂ de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361490_a_362819]
-
vioară în vâltoarea pasiunii. Este un mister care trebuie neapărat dezlegat, iar trupul său este freamătul mării dezlănțuite. Mâinile ei calde te duc în Paradis, îngerii o visează și de aceea dorm mereu, glasul ei răsună ca un clinchet de clopoțel sau ca o colindă de iarnă binecuvântată. Nu poți dormi decât cu amintirea ei pe pleoape. Aleargă cu pletele ce-i flutură în soare, ca spicul grâului sub vântul serii. Te fascinează prin naturalețea cu care își joacă propriul rol
ROMAN IN LUCRU de STAN VIRGIL în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361499_a_362828]
-
Acasa > Poezie > Oglindire > ÎMPĂRĂȚIA ANULUI NOU Autor: Elena Armenescu Publicat în: Ediția nr. 1094 din 29 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Brazii, vestale -n alb, spre cer nevinovate Inalță rugi supreme, ne scaldă -n solstițiu Clopoței de argint, lumini areolate Vestesc în ierburi cânt și armistițiu. Arc de spirală, anul ce trece e ridat, Impovărat de râsete, gemete și ploi De Noul An renaștem în dans imaculat Ne re-zidim puternici, cu visele din noi! Înfiorat de
ÎMPĂRĂŢIA ANULUI NOU de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1094 din 29 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363852_a_365181]
-
Ei, ce servim?, reia întrebarea când observă chelnerița oprită lângă ei. - Beau și eu un capuccino ... Tu, Alin, ce dorești? - Hmmm ... Înghețată de frișcă aveți, tanti?, o întreabă pe chelneriță. Și de stafiiideee? De rooom? Vocea îi sună ca un clopoțel. Când îl aude lungind mult vocalele, Alinei îi pare că îl aude pe Liviu. Exact așa face și el, când vrea ceva, se pisicește pe lângă ea, privind-o lung în vreme ce lungește sunetele cuvintelor ce i le adresează aproape în șoaptă
EROARE de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363935_a_365264]
-
urmare are rol purificator). Costumele călușarilor sunt de fapt costume populare tradiționale românești ( pantaloni strânși pe coapse și cămăși albe, purtate peste pantaloni, strâse cu o curea lată, în picioare opinci, iar pe cap o pălărie) la care se adaugă: clopoței la opinci, mărgele la pălărie și centură, ornamentate din care pornesc niște bete ( centuri , țesute din lână, și anume, culori folosite din antichitate: roșu, galben si albastru care se regăsesc în drapelului României - sau bete multicolore) care se încrucișează în
CĂLUŞUL, DANS TERAPEUTIC STRAVECHI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364021_a_365350]
-
grâu dat in copt Pletele galbene-n joc Da! Ei sunt cu noi dintotdeauna aici Cu pietrele, opaițele, altarele Baladele îmiresmate cu dor Doinele izvodite din lacrimi Reintrupate in cuvinte Graiul ... Cu dansul acesta unic, bărbătesc In care chiar și clopoțeii râd și cântă Din timpuri imemoriale strămoșești Spre care gândurile în hore strălucesc Esența n-a pierit, ea se păstrează sub jurământ, în ritmul triumfal sărbătoresc! Referință Bibliografică: Călușul, dans terapeutic stravechi / Elena Armenescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
CĂLUŞUL, DANS TERAPEUTIC STRAVECHI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364021_a_365350]
-
de frunze. • Toamna... ciorile creionează cerul în puncte negre. Sinistru se aude o rapsodie în re-major. Vibrează frunza de frică, suflată de vânt în culori. Pământul îmbracă haină arămie, timpul rămâne în urmă. Pleoapele ridicate-n nori în sunet de clopoțel arcuri pe retină pun. * Miezul nopții Nu-i noapte tot timpul există și zi, stele prinse-n colier, rouă ce-nghite iarba curată, umbră ce-nșeală căldura în amiază, crin imperial balsam al inimii. Nu-i noapte tot timpul există
TOAMNA... de CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU în ediţia nr. 2097 din 27 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362799_a_364128]
-
de frunze. Toamna... ciorile creionează cerul în puncte negre. Sinistru se aude o rapsodie în re-major. Vibrează frunza de frică, suflată de vânt în culori. Pământul îmbracă haină arămie, timpul rămâne în urmă. Pleoapele ridicate-n nori în sunet de clopoțel arcuri pe retină pun. Citește mai mult Toamna...în asfaltul răcit binese aud tocuri.În pantofi de lac, negriiflecurile cântă rapsodiiîn re-major și re-minor.Vântul frunza-n foșneto adie și părul mi-l despică.Pământul ca un magnetatrage covor multicolor
CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU [Corola-blog/BlogPost/362809_a_364138]
-
iubiții! Pentru Paula Seling, „Ploaie în luna lui Marte” este coamă în furtună de cal mitologic ce i-a dus numele în lumea iubirii sacre și nemuritoare. Cântecul acesta îi scrie cât o arhivă biografia artistică. Îi clinchetează vocea de clopoțel. Maiestatea acestei voci ca o vioară sărutată și ea de Nichita cel veșnic, așa cum sărutase cândva chitara Andei Călugăreanu, nu are nevoie de mărturii scrise, căci cântecul o scrie și o sărută cu gura ploii! Paula Seling este o artistă
PAULA SELING. CÂNTECUL NU E PENTRU CEI CARE NU SE IUBESC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1555 din 04 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362995_a_364324]
-
venit Mihăiță al tău! Ia scoală să vezi pe cine ți-am adus! Liniștea îi învălui nefirească. Tânărul se aplecă ușor asupra patului și depuse o sărutare șmecherească pe obrazul palid, destins într-un zâmbet straniu. Afară începură să răsune clopoței și strigătele colindătorilor, care acopereau schelălăitul amar al câinelui. Luminița roșcată a candelei mai pâlpâi scurt, de câteva ori, după care se stinse, nu înainte însă de a lumina scurt obrajii tânărului, pe care își făcuseră loc două pârâiașe firave
AJUNUL CRĂCIUNULUI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363279_a_364608]
-
va transforma la primăvară într-un grăunte orb și surd! (acum mi-e sufletul ascuns dup-o cortină ce tremură în faldurile unui clopot de mătase ce se pregătește să hiberneze toată iarna trezindu-se la primavară în clinchetul de clopoțel al unui ghiocel care va străluci-n lumină ... iar tu de mă vei chema să desțelenim cuvântul iertarea o voi aduce chiar din rai iar din izvorul cu apă vie te voi uda la rădăcină din răsărit voi fura câteva
ELEGIE PENTRU IERTARE de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1072 din 07 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363307_a_364636]
-
-n lumină ... iar tu de mă vei chema să desțelenim cuvântul iertarea o voi aduce chiar din rai iar din izvorul cu apă vie te voi uda la rădăcină din răsărit voi fura câteva raze să te-ntremeze și-un clopoțel de-argint îți va reda auzul ... în rest te las pe tine ca să descoperi singur viața ... Referință Bibliografică: Elegie pentru iertare / Vasilica Ilie : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1072, Anul III, 07 decembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013
ELEGIE PENTRU IERTARE de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1072 din 07 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363307_a_364636]
-
Dar viitorul lor tocmai de acum începe. El s-a înscris la cursurile MISA ale lui Gregorian Bivolaru și a devenit un fervent ioghin și ea cea mai căutată artistă de muzică indiană din țara noastră cu glasul ei de clopoțel. Referință Bibliografică: Un „erou” al mineriadelor / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1075, Anul III, 10 decembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Ion Ionescu Bucovu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
UN „EROU” AL MINERIADELOR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1075 din 10 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363297_a_364626]