735 matches
-
DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Orizont > Interviuri > INTERVIU CU SCULPTORUL LIVIU MOCAN Autor: George Danciu Publicat în: Ediția nr. 73 din 14 martie 2011 Toate Articolele Autorului Sculptorul clujean Liviu Mocan își are atelierul de lucru într-o zonă liniștită a metropolei universitare, parte de suflet a casei în care locuiește împreună cu familia sa. Casa - așezată mai departe de freamătul brutal și permanent al concitadinilor săi, departe de zgomotul
INTERVIU CU SCULPTORUL LIVIU MOCAN de GEORGE DANCIU în ediţia nr. 73 din 14 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344976_a_346305]
-
cărțile pe care le-au publicat și nici despre diplomele pe care le-au primit în bogata lor activitate, întrucât cu asta se ocupă antologiile și critica literară care apare din abundență în diverse publicații. Latura umană a celor doi clujeni ne-a atras pe mine și pe soția mea, ținând cont că eram la Marea Neagră în calitate de turiști, nu aveam nicio obligație, în concluzie ne comportam firesc, iar dialogurile noastre erau de o mare diversitate. Alexandru Florin Țene este un bărbat
O FAMILE DE SCRIITORI, ARTICOL DE GH.VICOL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 836 din 15 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345890_a_347219]
-
la concluzia că, nu oricine poate fi epigramist. În primul rând epigramistul cunoaște tehnica versificației, are o inteligență sclipitoare, cunoaște psihologia umană, și bineîțeles istoria literaturii. El este un creator, precum poetul, prozatorul, dramaturgul etc. Spuneam la început că epigramiștii clujeni, constituiți în Cenaclul „Satiricom “, au dus mai departe ”flacara” acestei arte până în zilele noastre, prin Eugen Albu, Marian Popescu, Ion Bindea, Valentin Vișinescu, Silvia Popescu, Alexandru Stănescu, Mihai Teognoste, Gavril Moisa, Ioan-Petre Gârda ș.a, organizând , inclusiv cu cel din
EPIGRAMA CLUJANĂ LA CEAS ANIVERSAR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1198 din 12 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347803_a_349132]
-
săracă/, Dragostea vine, dragostea pleacă... Prind, ca din palme, să se resfire/ Cioburi păstrate în amintire.../ Ca o minciună consolatoare,/ Vremea mă ninge, clipa mă doare... Al. Florin Țene‚drăgășenean talentat, literar vorbind, maramureșean de studii și călugărie profesorală, apoi clujean ambițios, familist - aici și tătic de ligă scriitoricească - își serbează uneori ziua (13 iunie, să se știe de prieteni!) pe patru roți, cearcă să-nțeleagă esența iubirii în poeme, în vreme ce Poezia/ încălțată cu sandale/ din pielea cerului/ și talpă din
FLORIN GRIGORIU ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI 2014 de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1196 din 10 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347770_a_349099]
-
de pe Cetățuie spre Parcul central, cu un gust amar lăsat de imaginea dezolantă a monumentului, de lipsa de respect pentru valori a unora și de indolența semenilor noștri puși să „păstorească” orașul. În față se deschide perspectiva vechii promenade a clujenilor și a pasarelei metalice purtând numele împărătesei, cu vedere spre parc și Teatrul Maghiar. În fundalul peisajului, biserica Sfântul Mihail, marchează centrul, „punctul zero”, al orașului. Schimbările de acum, mă duc cu gândul la felul în care arăta promenada în
UN PARC DE POVESTE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347156_a_348485]
-
îndoită la o șchioapă de sol la un unghi de 45 de grade, aflu că ciudatele arătări reprezintă de fapt un „grup sculptural”, care poartă numele de „Ochii cerului”. Lucrarea aparține sculptorului Liviu Mocan și cică ar fost aleasă de clujeni, spre a fi expusă în parc, cu ocazia Zilelor Clujului. Mă minunez de de gustul clujenilor pentru artă și încerc să mă dumiresc despre ce este vorba. „Monumentul” e alcătuit din trei piese, pe care rugina pune încet-încet stăpânire. O
UN PARC DE POVESTE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347156_a_348485]
-
arătări reprezintă de fapt un „grup sculptural”, care poartă numele de „Ochii cerului”. Lucrarea aparține sculptorului Liviu Mocan și cică ar fost aleasă de clujeni, spre a fi expusă în parc, cu ocazia Zilelor Clujului. Mă minunez de de gustul clujenilor pentru artă și încerc să mă dumiresc despre ce este vorba. „Monumentul” e alcătuit din trei piese, pe care rugina pune încet-încet stăpânire. O plăcuță de tablă situată la baza lor, pe care e ștanțat numele obiectului, îmi sare în
UN PARC DE POVESTE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347156_a_348485]
-
care se aflau vestiarele sportivilor, precum și câteva camere de locuit. Evenimentul care a marcat deschiderea oficială a stadionului, s-a petrecut în 1911, fiind prilejuit de meciul de fotbal dintre selecționata clujeană și echipa turcească „Galatasaray Istambul”, ocazie cu care clujenii i-au învins pe turci cu scorul de opt la unu. La o jumătate de veac de la acel meci, în 1961, locul vechii tribune a fost luat de un stadion modern pentru acea vreme, construit în formă de potcoavă, a
UN PARC DE POVESTE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347156_a_348485]
-
orașului din acel timp. Noul complex sportiv, purtând numele de „Stadionul Municipal” avea o capacitate de 28.000 de locuri. Personalități ale sportului clujean La începutul anilor ‘90, stadionul a primit numele multiplului campion național și balcanic la atletism, profesororul clujean Ion Moina. Prodigioasa activitate sportivă a acestuia este certificată de participarea sa la peste 70 de concursuri internaționale. De 27 de ori a fost campion, stabilind 33 de recorduri naționale. Drept recunoaștere a meritelor sale, în 1943, i s-a
UN PARC DE POVESTE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347156_a_348485]
-
în perioada imediat următoare celui de-al doilea război mondial, Mircea Luca a primit titlul de „Cetățean de onoare al municipiului Cluj-Napoca”, în anul 1994. În semn de înaltă prețuire atât a dragostei și abnegației sale manifestată față de echipa universitarilor clujeni, cât și a activității sale în domeniul medical, statuia Lui Mircea Luca stăpânind balonul rotund, îi întâmpină pe fanii sportului care vin pe Cluj Arena cu ocazia diverselor competiții sportive. Strandul, baia publică a orașului Închei turul în jurul arenei și
UN PARC DE POVESTE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347156_a_348485]
-
în cele din urmă de cine știe ce nouă apariție, ridicată de vreun „dezvoltator imobiliar”, cu „trecere” la „păstorii” orașului. Dar până atunci, ruinele vorbesc tăcut, celor care știu să asculte, despre vremuri de mult apuse, când ștrandul se bucura de prețuirea clujenilor. Sala Polivalentă Revin la aleea principală și mă îndrept din nou spre vest, pentru a trece în revistă ultimul obiectiv aflat pe partea ei dreaptă. Este vorba de Sala Polivalentă, o construcție de trei etaje, al cărui aspect aduce cu
UN PARC DE POVESTE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347156_a_348485]
-
patru părți: Ei au scris istoria (cea mai vastă secțiune, aici regăsindu-i pe toți piloții și navigatorii ce au participat la cursele din țară, indiferent de locul de naștere - de exemplu, pagini însemnate îi sunt consacrate italianului Marco Tempestini, clujean de adopție -, în ordine alfabetică, de la Thomas Adalbert Abraham la Ralf Zimmer), Numele dintre coperte, Cifre de sprijini (tabele analitice prezentând palmaresurile campionilor) și Cărți de aceiași autori. Volumul se deschide cu un motto surprinzător: „Cu cât înaintăm în vârstă
CAMPIONI PE ROŢI, CRONICĂ DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN-VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 749 din 18 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348862_a_350191]
-
1983), Făurirea statului național unitar român, vol. 1-2 (1983-1984), Izvoarele răscoalei lui Horea, vol. 1-4 (1982-1984), Revoluția lui Horea (1984). Rectoratul lui Ștefan Păscu a fost perceput că o perioadă de deschidere a UBB înspre exterior. Au crescut numărul bursierilor clujeni în străinătate, precum și lectoratele de limbă română în Europa Occidentală și SUA. Și relațiile sau contactele cu universități occidentale s-au accentuat. Celebrele „teze ideologice din iulie” de la Mangalia ale lui N. Ceaușescu, după întoarcerea din periplul asiatic, par să
ŞTEFAN PASCU-UN RECTOR ÎNTRE COMPROMISUL IMPUS DE REGIMUL COMUNIST ŞI DESCHIDEREA UNIVERSITARĂ PE PLAN INTERNAŢIONAL, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348369_a_349698]
-
indică cu claritate amestecul direct în procesul comprimărilor al autorității universitare, în calitate de colaboratoare a partidului comunist și a securității clujene. În același timp, unele mărturii de arhivă prezentate confirmă, pentru prima dată, unele fapte spectaculoase cunoscute din memoriile unor universitari clujeni. Ne referim în special la cazul prorectorului Universității, Alexandru Roșca, implicat, conform afirmațiilor profesorului Nicolae Mărgineanu, în propria sa epurare și în cea a profesorului Fl. Ștefănescu Goangă. Referindu-se strict la cazul profesorului Fl. Ștefănescu Goangă, prorectorul Al. Roșca
ISTORICUL ŞI RECTORUL CONSTANTIN DAICOVICIU ÎN PERCEPŢIA UNIVERSITARĂ CLUJEANĂ, LUCRARE DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348372_a_349701]
-
la putere, Daicoviciu nu a mai fost așa bine văzut de conducătorul PCR. Când venea la Cluj, Ceaușescu se purta destul de rece față de Daicoviciu, dar fără să aibă curajul să atenteze la puterea sa absolută în mediul academic și politic clujean. „Daicoviciu a reușit să organizeze universitatea pentru că el îl ajutase pe Dej în 1946. A fost și în guvern, în Consiliu de Stat. I-am văzut pe Ceaușescu și Daicoviciu la UBB. Erau două personalități incompatibile. În sensul că Daicoviciu
ISTORICUL ŞI RECTORUL CONSTANTIN DAICOVICIU ÎN PERCEPŢIA UNIVERSITARĂ CLUJEANĂ, LUCRARE DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348372_a_349701]
-
regimului comunist universitatea nu a fost ferită de imixtiunile politice din afară ca pe timpul lui. Era omul regimului și protejat. A făcut atâtea servicii regimului încât el devenise o personalitate nu numai la universitate, ci în mediul politic și cultural clujean. Avea un anumit comportament de burghez decât de comunist” își amintește Vasile Vese. Constantin Daicoviciu nu s-a dat înlături de a apăra punctul de vedere al istoriografiei românești la congrese internaționale. Aurel Negucioiu a participat în 1964 la „Congresul
ISTORICUL ŞI RECTORUL CONSTANTIN DAICOVICIU ÎN PERCEPŢIA UNIVERSITARĂ CLUJEANĂ, LUCRARE DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348372_a_349701]
-
din cameră, vroiai- nu vroiai primeai sprijin de la cele mai multe, chiar și cartele pe o cină sau mic dejun, pe lângă faptul că puteai considera această comunitate o piatră de încercare pentru adaptabilitate. Nu-ți permiteai luxul unei gazde, doar invidia față de clujeni... deși unii aveau confort, alții mai multă libertate. Cum era mai bine? - așa nemulțumit! Astfel aveai la ce aspira mereu. Oamenii mulțumiți nu aspiră la nimic, doar la perpetuarea zilei în curs. -Dar am să vin cu prietena! - punea condiția
PUTEAI REFUZA UN ASEMENEA BĂRBAT? de SUZANA DEAC în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345079_a_346408]
-
și fulgerai acum câteva minute. Ai câștigat la loto lozul cel mare? - Aa, nimic deosebit. Ce să mă binedispună? O făcu el pe misteriosul. - Eu știu? De unde să știu ce vești ai primit? - Păi, ce vești? Că trebuie să cazăm clujenii care sosesc din clipă în clipă... și că mai vine de la Focșani și soția cu fiica domnului Trifan. Asta-i tot. Ce altceva să fie? Sper că ați pregătit camerele pentru Cluj. - Da Șefu’ sunt pregătite, sări cu asigurarea șefa
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2329 din 17 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376625_a_377954]
-
Țurcanu vor relata această înfrățire. Doamne, de nu m-ar pune să-l lovesc! Nu, Brânzei Emilian nu putea fi un turnător. Îl cunoșteam bine, fusesem în același lot. De ce se agita totuși, atâta? L-a capacitat pe Pop Romulus, clujean cu multă putere de dăruire, deși tare vlăguit, să coordoneze un curs practic de limba germană. Era un bun cunoscător al limbii germane și un disciplinat pedagog. Cuvintele, traducerile, retroversiunile însăilate pe plăcuțe date cu săpun erau atent controlate și
SERGIU MANDINESCU-UN POET AL ÎNCHISORILOR COMUNISTE FOARTE PUȚIN CUNOSCUT, DE DR.IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/375232_a_376561]
-
întoarcerea tatei, de la București. Pe vremea aceea, tata era angajat al Teatrului Național, în calitate de „mașinist”, meserie cu rezonanțe tehnice care - de fapt - se reducea la manipularea decorurilor. Tocmai atunci se potrivise a fi plecat „în turneu”, în capitală, cu naționalul clujean. Știam că nu se întoarce cu mâna goală, iar ceea ce avea să îmi aducă nu putea fi decât pe măsura deplasării sale la „regățeni”. Frământat de nenumărate presupuneri vizavi de cadoul pe care aveam să îl primesc, am adormit într-
CEA DINTÂI DURERE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372612_a_373941]
-
cercurile unor intelectuali de naționalitate maghiară, care susțin asemenea idei, s-a exprimat și intenția întocmirii unor memorii, care să fie adresate prin „reprezentanții lor politici” Președintelui R. S. România, încercându-se astfel - zic ei - „salvarea învățământului minoritar”. Publicistul pensionar clujean BALOGH EDGAR a cerut unor intelectuali din R.P. Ungară să facă la rândul lor intervenții în acest sens pe lângă guvernul maghiar. Comentată este și măsura luată de Ministerul Educației și Învățământului de a se interzice cadrelor didactice deplasări în străinătate
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
ale unora dintre cei mai valoroși cercetători din întreaga țară” și să se publice „studii referitoare la toate regiunile folclorice ale țării”, elaborate de specialiști din țară sau de peste hotare. Astfel, în paginile lui pot fi întâlnite, în afară de semnăturile aparținând clujenilor, și numele lui Petru Caraman, Ovidiu Bârlea, Silvia Ciubotaru, Nicoleta Coatu, Mihai A. Canciovici, Tiberiu Alexandru, Corneliu Dan Georgescu, Iosif Herțea, Ion Chiș Ster ș.a., ca și ale unor reputați etnologi și antropologi străini, precum Marianne Mesnil, Cristina Papa sau
ANUARUL ARHIVEI DE FOLCLOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285398_a_286727]
-
critice, LCF, 2000, 18; Teodor Vârgolici, Reamintindu-ne de Pavel Dan, ALA, 2000, 523; Vasile Fanache, „Eminescu în orizontul criticii”, „Cetatea culturală”, 2000, 9; Diana Câmpan, Criticând critica, LCF, 2000, 30; Daniel Ștefan Pocovnicu, O șansă... eminesciană, ATN, 2000, 10; Clujeni ai secolului 20. Dicționar esențial, Cluj-Napoca, 2000, 90; Theodor Codreanu, Controverse eminesciene, București, 2000, 231-235; Petraș, Panorama, 243-244; Iulia Argint, Rebreanu - un clasic interbelic, RL, 2002, 25; Opriță, Anticipația, 258-264, 525-528. I.D.
CUBLESAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286544_a_287873]
-
fost un interpret liric și romantic. Popularitatea și prestigiul de care se bucura în Transilvania determină numirea lui în funcția de director al Teatrului Național din Cluj, odată cu înființarea acestei instituții, în 1919. Va deține calitatea de director al Naționalului clujean între anii 1919 și 1927, 1931 și 1936. Pensionat în 1938, va continua, încă doi ani, doar activitatea de profesor la Conservatorul din Cluj, începută în 1919. În 1945 este declarat director onorific al Teatrului Național din Cluj, învestire singulară
BARSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285656_a_286985]
-
Se pare că s-a turnat și un film după ea. Între timp, altă piesă într-un act, Haidem la teatru, e premiată de Societatea Autorilor Dramatici și jucată de Naționalul din capitală în 1933, iar în 1934, de cel clujean. Ajuns ziarist, M. semnează în „Gazeta noastră ilustrată” și în „Săptămâna CFR” și în fine intră în redacția „Universului”, ziar în care, până în 1945, publică reportaje diverse, cronici, însemnări de călătorie ș.a. Mai utilizează și pseudonimul Valmar. În stagiunea 1940-1941
MARDARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288010_a_289339]