6,629 matches
-
Să vadă, așadar, cît țin jurămintele Evei. Înainte, însă, de a-i ceda fidelitatea îi cedează nervii, ca oricărei neveste silite să-și mai ia o povară. În fine, oaspele de-o iarnă pleacă, iar jocul continuă. Alunecînd, pe aceleași corzi fine, într-o nebunie clinic manifestă care se împletește, în decorul unui sanatoriu, cu o sinucidere tatonată. A lui, a altuia? Înstrăinarea de orice proprietate, după ardoarea apărării ei, chiar și de bănuială, e pedeapsa călîie a unei vieți fără
Plăcerea divagației by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8107_a_9432]
-
aceste zile de iarnă (2007, n.a.) vor rămâne pentru mine sub semnul întâlnirii, pentru prima dată, cu o creatură inexplicabilă." (pp. 202-203). Avem aici nu numai un registru nou, al autorului polivalent jucându-se cu convențiile literare; ci și o coardă în plus, pe care scriitorul acesta profesionist nu și-o cunoștea.
Un joc de societate by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8116_a_9441]
-
-și părăduiască banii pe cîteva tabloide și telespectatorii să-și sece izvorul lacrimilor în fața suferinței atroce a semenilor. Primul episod, pilotul, cum i se spune, începe în bătaia sacadată a tobelor, cu sunete ascuțite de țiteră și țambal, instrumente de coarde, neapărat: divorțează Mihaela Rădulescu de bogatul ei soț, Elan, vai!, se mută la hotelul Sofitel, ah!, face arte marțiale cu paparazzi de la ziare, ooooo!, își apără copilul de haitele nemiloase, de cîrdurile de piranha, de dragonul fioros, brrr! Pînă mai
Rating și tiraj pe vii, bolnavi și morți by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/6944_a_8269]
-
nou, altfel). Adrian Maniu e pe-aproape. Precum un tur de forță, trecutul istoric se comprimă într-o colecție de senzații: "Vorbeau de ei și-mpărații. Mai mult mureau decît omorau. // Cei norocoși se întorceau cu mustăți răsfrînte și purtînd coardă. / Cei mai puțini, cu picioare de lemn țintate, umplînd tîrgurile / de amintiri de bufniri de tun și / vorbe nemțești" (În muzeul etnografic din Năsăud). Gullivernian, dimensiunile realului sunt reduse la un minor grațios: "Cum de stai, Criș atît de mohorît
Poezia lui Aurel Rău by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6948_a_8273]
-
lumesc ,,cu pământ și cu iarbă". Admirabilă este secvența în care autorul insistă asupra pregătirilor acestora pentru împlinirea fără cusur, într-o împrejurare potrivnică, a ceremonialului: ,,Laliů șterse cu fularul roz zăpada de pe țambal ș...ț, își aplecă pieptul peste corzi ca să le apere de ploaie și de ninsoare și începu să bată cu bețele melodia. Dache apăsă de câteva ori tare cu arcușul pe vioară, un fel de marș. Așa obișnuia să deschidă orice cântec, cu un scurt marș. Tăie
Scrierile lui Ștefan Bănulescu, în câteva eșantioane by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/6953_a_8278]
-
pentru cadîne/ Rîde îmbulzind mulțimea și o'nghesuie în rîne./ Stau în gura pieții domnii, castraveți, rahat, un claun,/ Și deodată Patriarhul e de aur, mort în scaun." Și oborul pestriț se sfiește, o clipă, doar, de-așa arătare: "Toate coardele vocale au rămas făr'de sacîz.../ Hei! Sofa pentru cadîne și cadavre, nu mai rîzi?" (Înmormîntarea Patriarhului). Atmosfera orientală, de curiozitate învelită în pioșenie, de mahala care dă buzna în cele sfinte e, încă, foarte ușor de recunoscut. Același București
Rîsul pămîntului by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6960_a_8285]
-
unul dintre cei doi mari fabricanți de chitare electrice, alături de compania americană Fender, și-a câștigat notorietatea pe plan mondial grație modelului Leș Paul lansat pe piață în 1952. Logoul Google de joi le permite internauților să se joace cu corzile unei chitare electrice virtuale folosind cursorul mouse-ului sau câteva taste de pe tastatură computerului (selectând mai întâi butonul plasat în partea de jos a acestui logo aniversar).
Les Paul, omagiat printr-un logo special de Google - VIDEO () [Corola-journal/Journalistic/69796_a_71121]
-
Viorii. Unic în România. Timișoara va avea, de săptămâna viitoare, un muzeu al viorii, unic în România. El are la origine un gest de enormă generozitate: în 1975, dr. Cornel Șuboni dona Muzeului Banatului o prețioasă colecție de instrumente cu coarde din secolele XVIII-XIX... Muzeul Viorii va fi inaugurat în 28 decembrie, la ora 16, în Bastionul Cetății“. (Agenda din 23 decembrie 2000).
Agenda2005-51-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284504_a_285833]
-
iar la gala de premiere se vor decerna Trofeul Transilvania (10 000 euro), Premiul pentru regie (5 000 euro), Premiul pentru cea mai bună interpretare (2 000 euro) ș.a. S. P. Concursul de compoziție Molinari l Lucrările pentru cvartet de coarde se vor trimite până la 1 aprilie 2006 Cea de-a treia ediție a Concursului Internațional de compoziție al Cvartetului Molinari este deschisă compozitorilor cu vârsta de până la 40 de ani împliniți la 1 aprilie 2006 - data limită pentru depunerea lucrărilor
Agenda2006-01-06-cultur () [Corola-journal/Journalistic/284577_a_285906]
-
de-a treia ediție a Concursului Internațional de compoziție al Cvartetului Molinari este deschisă compozitorilor cu vârsta de până la 40 de ani împliniți la 1 aprilie 2006 - data limită pentru depunerea lucrărilor. Lucrarea trebuie să fie scrisă pentru cvartet de coarde, să nu depășească 20 minute și să nu fi fost cântată în public până la acea dată. Taxa de participare este de 25 dolari canadieni. Un compozitor poate participa cu mai multe lucrări, dar fiecare dintre acestea va fi trimisă separat
Agenda2006-01-06-cultur () [Corola-journal/Journalistic/284577_a_285906]
-
50-49,50 lei. l Magazinul „Arta” (str. Piatra Craiului nr. 1) vinde: chitară clasică - 180-430 lei, chitară western - 280-480 lei, chitară electrică - 450 lei, vioară - 600 lei, nai - 120 lei, muzicuță - 18,50-65 lei, xilofon pentru copii - 35-46,50 lei, corzi pentru instrumente muzicale - 8-15 lei/set. ( M. D. M.) depozite l S.C. „Point Distribution Grup” S.R.L. vinde en gros, prin intermediul depozitului propriu situat în incinta Centrului Comercial „Euro2”, stand A3, Bd. Antenei nr. 4, telefon 228 813, 274 552 sau
Agenda2006-07-06-comert-servicii () [Corola-journal/Journalistic/284739_a_286068]
-
chiar câte o bijuterie prețioasă. Dar minunatul pian Bechstein! Buna Regină era raza de soare care mi-a luminat calea multă vreme. Bună era și cu alți artiști care meritau încurajarea. Își formase, muzicantă aleasă cum era, un quartet de coarde alcătuit din profesorii Dimitrie Dinicu (violoncelist virtuos), Edgard Dall’Orsa, violină primă, Dinicu Gheorghe A., violină secundă și violonistul Loebel. Acești patru cântau regulat de patru ori pe săptămână la Regină, și nu rar se așeza ea la pian, făcând
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente by Viorel Cosma () [Corola-journal/Memoirs/84346_a_85671]
-
face din acest spectacol rețeta succesului. Ce veți vedea pe scenă și veți simți în public? Emoție, splendoare și candoare. Și veți avea ochii în lacrimi, dovadă că maestrul a reușit ce și-a propus - să atingă cea mai sensibilă coardă a sufletului omului venit să ia parte la o felie de viață. Alexandru Repan, despre "Rapsodie-n roz" Am citit acest roman și am fost convins că trebuie să-l joc. Ce m-a determinat să fac acest gen de
Revoltă împotriva morții. Povestea lui Oscar care la 10 ani suferă de o boală incurabilă by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/42250_a_43575]
-
mai repede și cât mai temeinic și, vorba lui conu Iancu : ...”și dă-i, și dă-i, nenișorule...!”. Și noi tot dăm și vouă tot nu vă mai ajunge. Dar nu mai ține, neicusorilor, nu mai ține, c-ați Întins coarda așa de tare, că i-ați scos aproape pe toți În stradă, iar cei ce Încă n-au ieșit mocnesc. Și dacă nu știți, vă spun eu că sub spuză sânt mulți cărbuni, e jar mare, domnilor ! Și-o să iasă
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
piața mondială. Totuși cercetările continuă, pentru optimizarea parametrilor tehnologici și tehnico-economici de aplicare a energiilor neconvenționale, produse din biomasa realizată în agricultură. Unii specialiști formulează părerea, potrivit căreia biomasa provenită de la produsele agricole secundare (paie, coceni, vrejuri, crengi din livezi, coarde de viță de vie etc), care rămân după strângerea recoltelor sau din procesul de producție agricolă, ar corespunde utilizării ca materie primă pentru producerea de celuloză, utilizabilă sub formă de combustibil nepoluant, din care doar o parte, până la 10 %, ar
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
înălțime) și la barajul de la Vidraru (166 m, cea mai mare cădere din Europa). escalada și rapelul - sunt acțiuni de cățărare, și, respectiv, coborâre, pe versanții abrupți, practicate de exemplu la Cheile Râșnoavei; tiroliana - reprezintă traversarea unui obstacol natural pe corzi sau cabluri, folosind tehnici de alpinism; se practică în aceeași zonă a Cheilor Râșnoavei, unde exista tiroliene de 40 metri, 60 metri și de 136 metri. whitewater kayaking - se împarte în creek kayaking și rodeo kayaking. „Creek kayaking” se referă
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
era un dispozitiv compus dintr-un drug de lemn drept și neted, legat de capete cu câte o frânghie și aceste frânghii se adunau la tânjală, de care erau legate formând un unghi ascuțit. Tot de la drug mai pornea o coardă, tot din frânghia de negară, căci pe atunci aceste frânghii erau cele mai bune. Coarda venea pe deasupra paielor și le ținea grămadă. O persoană ținea coarda la traglă, iar alta ducea boii de cap până în locul unde se depozitau paiele
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
cu câte o frânghie și aceste frânghii se adunau la tânjală, de care erau legate formând un unghi ascuțit. Tot de la drug mai pornea o coardă, tot din frânghia de negară, căci pe atunci aceste frânghii erau cele mai bune. Coarda venea pe deasupra paielor și le ținea grămadă. O persoană ținea coarda la traglă, iar alta ducea boii de cap până în locul unde se depozitau paiele. Pe partea din față, deasupra proțapului batozei, se așezau sacii în număr de 18 cred
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
de care erau legate formând un unghi ascuțit. Tot de la drug mai pornea o coardă, tot din frânghia de negară, căci pe atunci aceste frânghii erau cele mai bune. Coarda venea pe deasupra paielor și le ținea grămadă. O persoană ținea coarda la traglă, iar alta ducea boii de cap până în locul unde se depozitau paiele. Pe partea din față, deasupra proțapului batozei, se așezau sacii în număr de 18 cred, nu mai țin minte că-s bătrân și e tare mult
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
năuc, dislocat din timpul ceasornicului așezat pe scrin, când depresia de venin o mai ascunde: în nevrozele fără cer adunate în sertarele încuiate demult. Candelabre Enorme, princiare, în cupolele de catedrale se desfășoară sferic cu luminile venite din întuneric. Niște coarde muzicale trec prin cristale de soare. Coboară tot mai aproape de podeaua pe care calc cuminte, umbrele cad în cuvinte spuse în taină; toți purtăm aceeași haină, cea a timpului verde, când ora e mare ca un ecou ce se sparge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
înțelegând că marea realitate este Devenirea autocreatoare, ca o voință a Naturii de a perfecta mereu și mereu viața acționând prin fapta noastră vizionară. "Căci Supraomul este sensul pe pământ, depășirea noroiului, a mizeriei, a jalnicei suficiențe. Omul este o coardă întinsă între bestie și Supraom, o coardă deasupra prăpastiei. Măreția omului este de a fi o punte, și nu un capăt". Artistul, Poetul (orice artist este poet) este înainte de toate voință spre putere. Este acea artă a cărei perfecțiune ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
ca o voință a Naturii de a perfecta mereu și mereu viața acționând prin fapta noastră vizionară. "Căci Supraomul este sensul pe pământ, depășirea noroiului, a mizeriei, a jalnicei suficiențe. Omul este o coardă întinsă între bestie și Supraom, o coardă deasupra prăpastiei. Măreția omului este de a fi o punte, și nu un capăt". Artistul, Poetul (orice artist este poet) este înainte de toate voință spre putere. Este acea artă a cărei perfecțiune ne împiedică să murim de adevărul comun, pentru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
limbă de largă circulație), baloane, funde, mărgele, iepurași care, cu picioarele posterioare răstignite pe toată lățimea felicitării, îți declară iubirea țuite-atât de mare!), CD-uri în care interpreții sunt păliți de oareșce tristeți tardive în urma diverselor despărțiri și pedalează pe corzile sensibile ale lui „te-am iubit“, „ochii tăi“, „inima mea“, „nu te pot uita“, cu variante mai realiste, ca „am fost un fraier când...“, medalioane cu inițiala ei, cor nete cu semințe de floarea-soarelui, coca-cola, pop corn, bilete la film
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
antipatii fără voie, ce nu țin de cauză și efect și nici de vreo altă natură logică, tot așa și simpatiile urmează o traiectorie bizară, dar la fel de spontană. În domnișoara educatoare, cum se obișnuiseră colocatarii ei să o numească, o coardă sensibilă vibrase chiar acolo, în biroul domnului primar. Să fi fost sclipirea aceea din ochii lui albaștri, dintele aproape lipsă din zâmbetul lui, ori poate pur și simplu cravata sare și piper ce-i stătea strâmb sub gulerul cămășii, dându
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
fi fost sclipirea aceea din ochii lui albaștri, dintele aproape lipsă din zâmbetul lui, ori poate pur și simplu cravata sare și piper ce-i stătea strâmb sub gulerul cămășii, dându-i un aer neajutorat... Cert este că, pe negândite, coarda sensibilă a domnișoarei educatoare se suprapusese instantaneu peste cele vocale. Ceea ce dusese, în mod inexplicabil de rațional, la un discurs în favoarea capului domnului primar al sectorului 5. Mai târziu, rămas singur în biroul neîncălzit, acesta avea să-și revizuiască atitudinea
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]