1,239 matches
-
Am auzit și voci care spun că poate fi începutul unei reforme europene pe toate planurile, de la economic până la cultural, dar par doar zvonuri sau încercări de a ne liniști viețile brusc tulburate. Felul în care UE deja s-a cocoțat pe un podium de îngâmfare și cere activarea imediată a negocierilor nu-mi dă nicio speranță că e o instituție matură, cu rezerve generoase de răbdare și înțelegere. Pare mai degrabă un copil isteric căruia i s-a luat mâncarea
Am stat de vorbă cu șapte tineri români care trăiesc și lucrează în Marea Britanie. Cum cred ei că îi va influența votul pentru Brexit () [Corola-blog/BlogPost/338503_a_339832]
-
pe alta alungând gângăniile și petele de transpirație împrimate de ham. Se ridică cu grijă. Mulțumit, se scutură din toate-ncheieturile îndreptându-se tăcut spre o grămadă de verdeață pălită, răsfirată de orătănii. Buzele lui pufoase apucau cu poftă bâlia cocoțată pe polobocul abandonat sub streașina grajdului, sfărmând-o zgomotos între dinții tociți. Bătuse de ceva vreme deceniul, iar gingiile îl supărau acoperindu-i parțial dinții. Ici și colo coconi de iarba mototolită, goliți de seva, cădeau împrejuru-l butoiului destrămat de
Sub aripi de agud () [Corola-blog/BlogPost/339933_a_341262]
-
Sunt DO de jos, Am fost și sus,undeva, Dar partitura mea S-a terminat,cândva... După un cântec vechi și de demult uitat Acum caut iar un solfegiu, Cu alte note,ca să mai sper din nou. Acolo sus,iar cocoțat pe note, Cântând la melodia altui portativ... Aș fi un SOL, ori LA ,din nou, În vârf de CHEIA FA, Căci ,sincer să vă spun, E greu să stai Sub portativ,octava do de jos, Și să privești la notele
PARTITURA,DIN VOLUMUL ÎNTÂLNIRE CU ASTRUL de MIHAI MIRCEA MATEI în ediţia nr. 1796 din 01 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340080_a_341409]
-
în continuare așa că plec val-vârtej la o rudă ca să iau o geacă dată de pomană, mă cert din nou cu vecinul de la parter care lasă ușile vraiște de la intrare deși avem interfon, strâng rufele din mașina de spălat și mă cocoț cu un picior pe jardinieră și cu celălalt pe pervazul de la geam și le întind, le prind bine în cârlige, mă schimb, mă spăl, alea-alea etc., apoi cad lată în fața lu' mister Suleyman și-i acord cu grație și
TIMPUL de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341354_a_342683]
-
Niculae în jocul ei. Niculae a adus bradul și laptele proaspăt muls a doua zi, de dimineață. M-am oferit să-i dau o mână de ajutor la tăiatul unor lemne și am plecat cu el lăsând-o pe Ina cocoțată pe grinda ei să asculte povestea ce tocmai începuse să i-o spună Stânca ce i-o dăruisem. Când m-am întors bradul era la locul lui. Nu-mi dădeam seama cum reușise să facă podoabele alea argintii dar nu
CASA CU VOCI de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341439_a_342768]
-
Sătenii i s-au alăturat cu glasurile lor și am avut parte de cel mai special colind al vieții mele. Am pierdut-o pe Ina într-o zi de mai când prunii erau în floare. Se apropie Crăciunul. Îl aștept cocoțat pe grindă ascultând povestea Stâncii ce-o făcusem cadou. Aștept seara să aud colindul greierilor, pentru că ei pot să cânte și iarna dacă ai urechi să-i auzi. Simt mirosul proaspăt de pâine și văd bradul argintiu strălucind în noapte
CASA CU VOCI de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341439_a_342768]
-
Gogu Publicat în: Ediția nr. 528 din 11 iunie 2012 Toate Articolele Autorului - Gata, măi Mariane! Oprește dracu’ măgăoaia și hai să mâncăm, că-mi scapără ochii-n cap de foame! îi urlă în ureche Mitiță - buldozerist, ca și el - cocoțat cu picioarele pe scara utilajului, susținându-se cu brațul drept trecut prin fereastra deschisă a acestuia. - Ho, mă! Ce țipi așa?! Dă-te jos, c-acuș îs gata! îi răspunse Marian, fără a-și desprinde privirea de pe suprafața de pământ din fața
BANCUL de LIVIU GOGU în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341970_a_343299]
-
de Semn de întrebare. Domnu' Băț se dă mirat! Hâm! - Alo! Tăticu! Te rog frumos! Nu te folosi de mine ca Apostrof și vorbește-ți vorba întreagă. Ce tot te dai tu mare și de neînlocuit? Dacă e să te cocoț acum pe un I și să-l convoc pe văru' Interjecție nu te mai spală niciun Pic din lume. Ești un simplu Punct și-atâta tot. Stăteam ca prostu printre rafturi și mă uitam chiomp.Să fie gâlceava semnelor de
CUVÂNTUL CARE RÂDE de LICĂ BARBU în ediţia nr. 896 din 14 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342138_a_343467]
-
și coborî la discotecă, nu înainte de a lăsa consemn la recepție ca în cazul că apar evenimente neprevăzute cum ar fi sosirea unei ambulanțe, să fie anunțat imediat pe telefonul personal. Intrând în discotecă, a descoperit-o imediat pe fată cocoțată pe un scaun de lângă masa barului. - Bună Dalia. Cum se simte mama ta? - Pe bune? Nu știu, că am plecat fără să o întreb. Am fugit pur și simplu lăsând un mic bilet cu textul: "Sună-mă în caz de
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341866_a_343195]
-
pustii într-o muțenie desăvârșită. Singurătatea și nedreptatea care i se făcuse, până la urmă au împietrit-o și femeia se afla într-un continuu război mai ales cu copiii din blocurile ce-i luau parcă lumina și aerul. Mereu se cocoțau pe gard rupând crengile încărcate cu roade ale cireșului, ori se jucau și scăpau mingea peste straturile ei de flori. Și adulții îi dădeau bătaie de cap scuturând praful peste balcoane, sau aruncând resturi menajere și mucuri de țigări pe
LADY de CORNELIA TURLEA CHIFU în ediţia nr. 757 din 26 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342299_a_343628]
-
un membru-doi în echipaj. În general, pentru afaceri mici și distanțe mai scurte, pe corabie erau numai căpitanul și motanul. Panait, cam posac nu prea era prietenos cu Ispas, iar acesta speriat de imesitatea apei stătea mai mult în cabină, cocoțat pe patul marinarului unde visa la căsuța cu pridvor din Braila și bunătățile culinare pe care i-le oferise fosta stăpână. Totuși, cu timpul, între cei doi, se înfiripă o legătură, ceva ce semănă la început, mai mult cu o
ISPAS, MOTAN GRAS... (POVESTIRE DE PE MARE) de GEORGE R. ROCA în ediţia nr. 754 din 23 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342287_a_343616]
-
ea plângea, plângea și cerul, Cu picături smulse din rai, Iar norii se loveau că fierul, Și vântul șuiera în nai. Când ea zâmbea, zâmbea și luna, Sub care s-a născut odat', Iar soarele-o veghea într-una, Stând cocoțat într-un înalt. Când ea pășea în urma ei, Se-nsenina zâmbind natură, Iar din Olimp chiar zeci de zei, Îi admirau timid făptura. Era prietena cu codrul, Iar pasarele o-nsoțeau, O căprioară-i ducea dorul, Si aușeii îi cântau. Stătea 'ntr-o
ACOLO UNDE-I CERUL PUNTE de REMUS STRUGAR în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/342703_a_344032]
-
magiunul! Nu chiar, ne luptăm să impunem Telemeaua de oaie sau de capră. „Piatra crapă capul caprei...” Așadar, Drag Univers, ai aflat despre mine că sunt bine, după cum se vede și din Selfia pe care ți-am trimis-o. Eram cocoțată pe un stâlp de telegraf. Doresc să particip și eu la Concursul Național de Selfiuri, făcute în locuri periculoase și mai ales pe marginea prăpastiilor. La noi nu este greu acest demers, fiindcă oriunde și în orice domeniu te-ai
MIGDALE DULCI AMARE (1) – DRAGĂ UNIVERSULE HIDOS (PAMFLET) de FLORICA BUD în ediţia nr. 1806 din 11 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341668_a_342997]
-
în maternitatea fântânii cu ciutura proaspătă, doi e portativul desenat pe intonația visului, trei e râsul cu bube de buruieni în poală, patru e sărutul paparudă cu o pâine sub jerseu, cinci e înjurătura ce sughite proverbe, șase e amurgul cocoțat pe cai de lemn, șapte e sângele vântului urcat în apusuri, opt e orașul putrezit în mâneca ochilor de cucuvea, nouă e ziua de ieri cu inima cât un curcubeu zece e balconul pe care fumează cerul, privind birjele ce
CU GÂNDU-N BUZUNAR de GEORGE BACIU în ediţia nr. 500 din 14 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/340701_a_342030]
-
discret cu ape pe cât de limpezi, pe atât de adânci, străluminate de soarele suveran: bancuri cu înot absent, arici de mare, dune. Locuim într-o academie navală ai cărei studenți sunt plecați în vacanță. Locul se află pe malul mării, cocoțat pe niște stânci care supraveghează un etern du-te vino de șalupe particulare. Satul Oinousses, singurul de pe insulă, continuă până departe pe panta lină și aridă din spatele academiei și, cum altfel?!, al muzeului naval. Case, nu toate spoite în alb
„Sorosul” meu: un miliardar grec m-a dus trei ani la rând pe o insulă minunată să citesc texte vechi () [Corola-blog/BlogPost/337967_a_339296]
-
Orașul a rămas gol-goluț. Nici măcar porumbeii, atotprezenții șoareci cu aripi, nu mai stau cocoțați pe antene. Traficul e aproape inexistent, doar din case curg șuvoaie umflate de arome de prăjituri, ambuteiaje de mirosuri. Oamenii rămași în urbe au din ce trăi, soba le aruncă bulgări de căldură, se uită leneși, ca orice ființă superioară
„Un leu, nenea! Sau cât ai dumneata...” () [Corola-blog/BlogPost/337867_a_339196]
-
cât timp benzile sunt ridicate - arată ca niște tăvi de chec înguste, acoperite cu un grilaj. Un mecanism îl distribuie pe toată lungimea și abia apoi coboară la nivelul păsărilor. Benzile rămân jos ziua, ca să mai ciugulească firimituri, să se cocoațe, să aibă ocupație. Furajele sunt așa‑numitele nutrețuri combinate, amestecuri de cereale, soia, uleiuri vegetale, vitamine și minerale, măcinate și granulate, cu rețete adaptate vârstei și tipului de pasăre. Nu conțin proteine de origine animală (sunt și interzise în România
Scurta și curioasa viaţă a puiului de Crăiești. O poveste adevărată despre ce mâncăm azi () [Corola-blog/BlogPost/337771_a_339100]
-
de câte‑un cucuriguuu! Păsările sunt mari și aerate, crestele și bărbiile roșii ca jeleurile. Crestele cocoșilor sunt aproape sângerii, blegite generos pe‑un ochi sau pe altul. Țanțoș e probabil un cuvânt inspirat de postura cocoșilor. Găinile ba stau cocoțate pe ceva, ba se fâțâie în jurul lor. În cele peste 40 de săptămâni cât trăiesc aici, productivitatea lor descrie o curbă care se încheie la 60-64 de săptămâni, când „babele”, cum le alintă toți cu un amestec de haz de
Scurta și curioasa viaţă a puiului de Crăiești. O poveste adevărată despre ce mâncăm azi () [Corola-blog/BlogPost/337771_a_339100]
-
ne-am propus să ieșim puțin din Cluj și să prânzim într-o locație nouă, departe de stresul cotidian. Cum nu ne mulțumim cu orice, am făcut niște investigații și am dat peste Gasthof Cluj-Blick, un restaurant micuț și cochet, cocoțat pe un deal de lângă Gheorgheni (satul, nu cartierul). Cabana idilică ne-a dat pe spate cum am ajuns. Decorul rustic dominat de elemente din lemn și pattern-uri roșu cu alb ne-a transportat în altă lume. La fel și
Gasthof Cluj-Blick [Corola-blog/BlogPost/100403_a_101695]
-
zile suntem asediați de toți cățeii vecinilor și ținem poarta închisă. De obicei nu este așa, dar acum ,,vinovata“ este Missy ... vișla mea de vânătoare, singura cățelușă de pe stradă. Îl aud pe Radu, nepotul meu ... are 4 ani, s-a cocoțat pe poartă și strigă: - Sonia! Sonia! vino și dă-mi un pupic! Din partea nevăzută ascult zgomote nedeslușite și glasul binecunoscut milogindu-se iarăși, - Hai Sonia ... vino și dă-mi un pupic! Sonia, o zvârlugă de fată, nepoțica vecinilor, e mare
TANDREŢE COPILĂREASCĂ de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 125 din 05 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344251_a_345580]
-
Ea, felină, delicată, se alintă-n grații scăldată, miorlăie și se răsfață n-are nicio grijă-n viață. El - o latră hămăind- oare ce-o mai fi dorind? și închis în curtea mică, mârâie către pisică. Ea pe garduri se cocoață chiar pe poartă, vizavi, parc-ar vrea să îl provoace, oare cine poate ști? El se dă dulău de curte, casa zice c-o păzește, asta, patru anotimpuri, chiar de iarna-l troienește. Pisica-i stăpână-n casă, pe fotolii
POEME de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 145 din 25 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344336_a_345665]
-
le analizez și să văd ce s-a ales, astăzi, de modelul idealului dezirabil al copilului, imortalizat în ele. Poezia Veronicăi Porumbacu se intitulează „Tatăl meu”. Iată cum îl vedea copilul de altădată, pe părintele său: „Tatăl meu zidește case, cocoțat pe schele; El cu fruntea lui ajunge până sus, la stele. Tatăl meu coboară-n mină, ca să smulgă fierul, Dar pe seară, mult îi place să privească cerul. Tatăl meu dă țării pâine; e pe câmpuri vara; Are mari oștiri
TATĂL MEU de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344383_a_345712]
-
Tata ne deschide-n școală, cel dintâi, caietul. El ne-nvață socotitul, dar și alfabetul. Alb halat îmbracă tata în spital când vine. Spune-i numai ce te doare, el te face bine.” Așadar, copilul îl vede pe tatăl său „cocoțat pe schele”, construind fabrici și uzine, cartiere de locuințe, școli și universități, căi ferate, șosele și poduri, sau altfel spus, construind o țară, în care el va trebui să continue efortul părintelui în ideea de a implementa în societate binele
TATĂL MEU de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344383_a_345712]
-
frumoasă. Respiram din toți plămânii, pe geamul larg deschis, aerul proaspăt al Pădurii Verzi, din apropiere. “Nu poate poluarea să învingă natura!” mi-am zis. “32 ... atâta ai, mamaie, azi...32 de kilograme” zice o pacientă mai tinerică unei bătrânici, cocoțate pe cântar. “E bine, maică, e bine ... că la internare am avut 27”. “Aaaaaaa ... se laudă tinerica ... eu am 40 de kg.” Mă abțin să nu mă frec la ochi. Eu am...cât un braț de ...de-alde astea! Mă
ÎNCĂ O TOAMNĂ... de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 623 din 14 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343818_a_345147]
-
i-am zis lui fiu-meu, să nu se lege la cap cu o femeie cu un copil - vacă cu vițel. Aha, deci „ăla” nu-i tăică-său- gândi băiatul și-și asumă moartea bobocilor, bucuros de cele aflate. Se uita - cocoțat fiind pe gard - de-a lungul drumului. Număra mașinile ce treceau sortându-le după județul de înmatriculare: una de Vâlcea, două de București, dar cele mai multe erau de Argeș - patru. Trecuseră deja patru zile, mai avea trei și o să plece acasă
CHIP ASCUNS de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 623 din 14 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343822_a_345151]