602 matches
-
decît regele: poruncea, impunea poporului credința sa"504. La fel va face, peste două milenii, un Lenin, crezînd că trebuie plantată din afară conștiința socialistă la muncitori. Moise a crezut că-i va aduce pe evrei la credința monoteistă prin coerciție. Cu toate acestea, rigorile religiei și limitele propagării ei favorizează o întreagă serie de răscoale al căror ecou apare în Biblie vițelul de aur, sfărîmarea tablelor legii etc. În cursul uneia dintre aceste răzmerițe, Moise ar fi fost ucis de
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
polițiștii fiind de regulă bărbați, deliberat sau nu, au tendința de a fraterniza cu soțul agresor. Pe zi ce trece însă, opinia publică și oficialitățile sunt tot mai sensibile și active în ceea ce privește violența domestică. Se recurge din ce în ce mai eficient laconjuncția dintre coerciție asupra agresorului și încercarea de a media conflictul, polițiștii, procurorii și judecătorul conlucrând cu asistenții sociali, psihologii, sociologii și antropologii. Aceștia din urmă au un rol important în înțelegerea și negocierea dintre cutume etnice și legislația țărilor gazdă. Dar nu
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
o cauză a neglijenței și abuzului. Fenomenul semnalat de psihologul american este unul răspândit, dar așa cum subliniază și alți autori, nu e justificat să victimizăm părinții cu axioma că, în esență, toți copiii pot fi educați cu blândețe și fără coerciție. Teza fundamentală în educarea copiilor este ca pe cât posibil să folosim recompensele, și nu pedepsele, iar când acestea se impun, să le utilizăm ca privare de recompense sau de activități plăcute (uitatul la televizor, joaca afară etc.), și nu sub
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
statului, anticipând doctrina lui Eusebiu din Cezareea (265-340), și o forță care oprește dezordinea. Pe itinerarul acestor curente de gândire se inserează și problema obiecției de conștiință față de serviciul militar. Acesta nu este episod în sine, ci trebuie atașat refuzului coerciției statale ce pretindea dirijarea conștiințelor în mod arbitrar, chiar și în pericolul imoralității și al idolatriei existente în întreaga sferă civilă a societății. Creștinii, eludând toate acele profesiuni care puteau să aibă vreo relație cu cultul idolatric și puteau comporta
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
de cetățeni, îndreptați spre o patrie superioară. Prevederea a determinat creștinii să participe cu o anumită detașare față de activitățile civile, depășind legile acesteia prin modalitatea lor de a trăi, în virtutea esenței noii religii. Acest aspect ne arată prioritatea conștiinței față de coerciția produsă din exterior; odată cu creștinismul se accentuează autonomia conștiinței: omul e liber de orice ingerință a puterii civile, chiar și în cazul identificării cu un stat absolutist ori sacralizat. Ad Diognetum poate fi luată ca model de analiză a motivelor
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
la motivarea internă a învățării. Este facilitată, stimulată de sarcinile complexe, dificile și noi, relevante pentru interesele personale, abilități, capacități și constituie o cale de afirmare și control. Efectele motivației asupra efortului Motivația determină concentrarea, efortul, dozarea, rezistența, mobilizarea fără coerciție, în rezolvarea sarcinilor. Efortul este indicatorul major al motivației învățării, pentru că investește energie, strategii optime, persistență în timp, cu atingerea sau depășirea standardelor de înțelegere, ghidează activitățile practice, dezvoltă emoții pozitive, o mai bună percepție a sarcinilor care interesează. Factori
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
pedagogic nou, menținere a climatului constructivist, echilibrare și diferențiere a sarcinilor, formulare continuă de reflecții, flexibilitate în adaptarea metodologică, organizare a comunicării variate, sprijinire a înțelegerii și rezolvării problemelor complexe și a rolurilor asumate, bazare pe motivație intrinsecă nu pe coerciție, antrenare a educaților în managementul clasei, diversificare a strategiilor pentru dezvoltarea intrerelațiilor în clasă și stimulare a lor în rezolvarea sarcinilor învățării, oferire de servicii de consiliere, asistență, coordonare. ► Evaluarea instituției educaționale după criterii de calitate a învățării asigurate reflectă
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
încredere ce i se acordă și noile așteptări, • să echilibreze rolurile de conducere, cu evitarea stărilor tensionale, • să cunoască, să utilizeze autoritatea liderilor grupurilor ș.a. Concepută astfel, autoritatea desigur nu se va identifica cu forme negative, care camuflează neputința pedagogică (coerciția, amenințarea, constrângerea, limitarea libertății, autoritarismul, abuzul de putere, autoritatea irațională prin intimidare și teamă) sau nu se va reduce la folosirea comenzilor, darea de ordine. Dimpotrivă, ea se bazează pe forța, pertinența argumentelor explicate accesibil, a motivelor, a soluțiilor acceptabile
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
să îi împiedice" (Machiavelli 1970: Cartea I, Cap. 2, 58). Uneori eu aș zice chiar frecvent statele apreciază conformitatea cu normele etice și umanitare din motive care nu au nimic sau au foarte puțin de a face cu frica de coerciție. Iar chiar și atunci când statele violează normele din cauza absenței unei puteri care să le apere, forța etică independentă a unei norme încălcate este adesea o parte semnificativă a calculului normativ pe care îl fac atât statul în cauză, cât și
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
de violență împotriva femeilor. Spre exemplu, statul liberal sprijină violența împotriva femeilor prin principiul său de non-intervenție în sfera privată și prin definiția juridică a violului dintr-un punct masculin de vedere, care presupune că absența unei forme clare de coerciție implică consimțământul femeii, în ciuda unui context în care predomină relațiile de putere genizate (Pateman 1989; Peterson 1992: 46-7). În teoriile convenționale din Relațiile Internaționale, actorul rațional și egoist este o metaforă pentru comportamentul statului într-un sistem internațional anarhic. Feminismul
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
pe cunoștințe și practici din afara sferei elitelor (cum ar fi chiar cele ale lucrătoarelor din industria sexului), cercetările se îndreaptă către înțelegerea naturii multiple și complexe a oprimării, precum și a faptului că femeile rămân agenți, chiar și în situații de coerciție fizică sau de alte forme, mai pronunțat structurale, de violență. Feminismul normativ recunoaște că nu există un "punct înalt" feminist din care să fie teoretizate Relațiile Internaționale. Spre exemplu, Christine Sylvester (1994a: 12) susține că "toate locurile în care vorbești
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
prea frecvent pe ecrane, se vedea lipsit de misterul său de drept divin. Iar imaginea sa modernistă, asociată modernismului vătămător al Occidentului, se degrada în mod supărător. Totul se explică, ne spune Ravault, prin puterea rețelelor de "coer-seducție" făcute din coerciție și seducție. Ele sînt cele care acaparează al doilea mesaj, care devine armă de luptă. Ravault întărește aici al doilea pas al comunicării, care îl domină pe primul 102. 5. Aculturația după Gerbner. În analiza lui Gerbner, destinatarul nu este
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
câte întâlniri clinice există. Totuși, „spiritul” metodei este solid și poate fi caracterizat prin câteva puncte-cheie, pe care le vom analiza în continuare. 1. Motivarea schimbării este aleasă de client și nu impusă din afară. Alte abordări motivaționale au subliniat coerciția, persuasiunea, confruntarea constructivă și folosirea împrejurărilor neprevăzute externe (de exemplu, teama pentru pierderea serviciului sau a familiei). Asemenea strategii își pot avea locul în evocarea schimbării, dar ele sunt destul de diferite, în „spirit”, de interviul motivațional, care se bazează pe
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
acestea generând o tensiune permanentă. Violența apare din cauza tuturor factorilor implicați și se manifestă la toate nivelurile: consiliu de conducere, administrație, direcțiune, cadre, personal, beneficiari. În concluzie, putem schița (opta pentru) trei definiții ale violenței instituționale: 1. Ansamblul presiunilor și coercițiilor exercitate asupra individului și grupurilor de către instituții, pentru a-i determina să respecte legea, codurile sociale și valorile în vigoare în cultura de apartenență. 2. Abuzul de presiuni nelegitime, care îi pot determina pe cei oprimați să se revolte. 3
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
59 Bibliografie suplimentară / 60 Capitolul 4 Dezvoltarea politică / 61 Introducere / 61 Conceptul de dezvoltare politică / 62 Dezvoltarea politică și rolul structurilor / 65 Dezvoltarea politică și rolul normelor / 68 Privire de ansamblu / 72 Bibliografie suplimentară / 73 Capitolul 5 Legitimitate, integrare și coerciție / 75 Introducere / 75 Legitimitate și sprijin individual / 76 Integrarea politică / 80 Sisteme politice coercitive și dictaturi / 84 Privire de ansamblu / 87 Bibliografie suplimentară / 87 Partea a II-a SOCIETATEA ȘI GUVERNAREA / 89 Capitolul 6 Bazele sociale ale sistemelor politice / 94
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
pe politica guvernamentală deoarece guvernele sunt foarte puternice și sunt percepute ca fiind foarte puternice chiar și în cele mai liberale țări și chiar acolo unde nu conduc economia. Ele au mari resurse financiare, hotărârile lor au autoritatea legii, iar coerciția pedepsei fizice le este la dispoziție. În țări mari sau mici, acțiunile propriului nostru guvern și acțiunile guvernelor marilor puteri ne modelează destinul. Viața politică a guvernelor este studiată aici pe baze comparative, deoarece doar prin această abordare putem spera
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
pe care aceste instituții sunt bazate. Studiul dinamicii sistemelor politice este numit în mod tipic, poate și optimist, studiul dezvoltării politice (sau, așa cum s-a spus în trecut, cu și mai mult optimism, studiul "progresului" politic). Sprijin, autoritate, legitimitate și coerciție Instituțiile sistemului politic și sistemul politic în sine sunt mijloace prin care se iau decizii din partea societății și pentru societate; dacă este să apreciem eficiența deciziilor politice, trebuie să punem problema legăturii dintre guvern și societate. Aceasta ridică problema sprijinului
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
legăturii dintre guvern și societate. Aceasta ridică problema sprijinului și autorității. Unele guverne au mai mult sprijin și se bucură de mai multă autoritate ele pot fi privite ca legitime. Altele au un sprijin redus și trebuie să recurgă la coerciție. Care sunt limitele de operare ale unui guvern cu suport limitat este o problemă foarte controversată și intens dezbătută, deoarece exemplele dictaturilor durabile sunt numeroase. Sprijinul, autoritatea, legitimitatea și coerciția sunt elemente cheie în construirea unei imagini realiste a caracteristicilor
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
Altele au un sprijin redus și trebuie să recurgă la coerciție. Care sunt limitele de operare ale unui guvern cu suport limitat este o problemă foarte controversată și intens dezbătută, deoarece exemplele dictaturilor durabile sunt numeroase. Sprijinul, autoritatea, legitimitatea și coerciția sunt elemente cheie în construirea unei imagini realiste a caracteristicilor sistemelor politice. Structura cărții Aceste concepte sunt instrumente care ne ajută să apreciem, dacă nu chiar și să măsurăm modul în care sistemele politice sunt legate de societate. Ele trebuie
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
dedicată următoarelor aspecte: * Analiza legăturii dintre instituții și sistemul politic. * Examinarea modului în care valorile sociale modelează sistemul politic. * Studiul schimbării și "dezvoltării" politice. * Discutarea măsurii în care guvernele obțin supunere în mod natural sau sunt nevoite să recurgă la coerciție. Părțile a II-a și a III-a privesc rolul grupurilor și partidelor, partea a IV-a, structurile guvernământului în sens restrâns, cum ar fi legislativele și cabinetele, iar partea a V-a se referă la modul în care sunt
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
normelor, fie ale acordurilor instituționale, fie ale comportamentului. Problema dezvoltării politice este așadar un aspect crucial al studiului guvernărilor. Guvernările au nevoie și de sprijin și autoritate; ele pot fi legitime sau nu; pot fi nevoite să recurgă drastic la coerciție. Aceste caracteristici conferă o imagine a vieții guvernărilor pe o bază comparativă și vor servi drept ghid pe măsură ce se studiază instituțiile acestora. Bibliografie suplimentară Există, bineînțeles, o abundență de texte despre natura politicii. Printre cele care se pot citi cu
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
centrale (de fapt a regilor) asupra aristocraților, altor grupuri sociale și comunităților locale care încercaseră să-și mențină autonomia. Astfel, conceptul de stat este ideologic și prin urmare normativ. Mai concret, atunci când se pretinde că statul are un monopol de coerciție (legală), sau că are autoritatea supremă în cadrul teritoriului său și este prin urmare diferit de orice altă grupare, acestea sunt presupuneri juridice, iar nu chestiuni care pot fi testate empiric (Benn și Peters, 1959: 255-68). Deoarece este normativ, conceptul de
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
erau și "progresiste" în scopurile lor. Grupe de sisteme politice și caracteristicile lor Aceste grupe de sisteme politice în cadrul spațiului tridimensional există dintr-un număr de motive. Alături de asemănarea în ce privește dezvoltarea socio-economică, imitarea conștientă a unui sistem de către altul și coerciția exercitată de un sistem asupra altuia joacă un rol semnificativ. Statele comuniste formau un bloc, iar normele le erau impuse deschis de Uniunea Sovietică după cel de-al Doilea Război Mondial; mici diferențe au început să apară doar încetul cu
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
spre un sistem populist, dar cadrele politice comuniste rămân, iar în unele părți ale țării introducerea capitalismului este instabilă, condiționată și limitată. Caracterul autoritar al acestor sisteme politice este binecunoscut și incontestabil, deși multe dintre ele au evoluat către o coerciție mai puțin pronunțată. Este posibil ca această evoluție să fi generat colapsul regimurilor la finele anilor 1980. Sistemele politice comuniste au fost destul de egalitare, chiar dacă au existat îndoieli cu privire la acest aspect. Reacțiile populare mai degrabă negative la schimbările sociale care
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
o altă formă, devenind cel mai probabil autoritar inegalitar. Sisteme politice autoritare inegalitare În general vorbind, sistemele politice autoritare inegalitare iau naștere ca o reacție fie la sistemele tradiționale care nu mai sunt capabile să constituie o opoziție fără o coerciție puternică, fie la sistemele politice liberal-democratice, cum a fost cazul în sudul, centrul și estul Europei după Primul Război Mondial, în special în țările noi create sau în cele care au fost grav afectate de război. Fascismul și nazismul sunt
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]