607 matches
-
optica unor gazetari care, repetenți tocmai la școala muncii și a pâinii câștigate în mod cinstit, cred că activitățile desfășurate de către copil la „mama acasă” ar însemna exploatarea copiilor de către părinți... Învățarea, mobilurile învățării, însăși școala familiei, școala și copilăria, coerciția în educație dar mai cu seamă școala vieții, sunt subdiviziuni ale textului care nu fac doar didactică și pedagogie, ci foarte multă lecție de viață cotidiană, autorul subliniind pregnant că sunt multe cazuri în societatea de astăzi când, din cauza corupției
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
și plăcută. Stilul de muncă al învățătorului, dragostea și înțelegerea sa față de copii, utilizarea unei palete largi de metode, procedee și mijloace de învățământ influențează pozitiv atitudinea elevilor față de învățătură și față de școală, nefiind frustrați de bucuriile și binefacerile copilăriei. Coerciția în educație O zicală populară cu valoare paideică spunea că pe copil să-l bați cât încape să doarmă de-a curmezișul patului, lăsând să se înțeleagă că începând de la o anumită vârstă bătaia nu mai are putere de îndreptare
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
copiilor norme de comportament disciplinat, să ia atitudine față de exprimările verbale și de manifestările emoționale și relaționale nepotrivite. Activiștii în domeniul drepturilor copilului și șefii lor ar putea să strâmbe din nas când aud de instituirea unor forme raționale de coerciție în educație. Îi asigurăm pe respectivii domni că noi nu pledăm pentru încălcarea drepturilor copiilor ci doar pentru o educație rațională, normală și eficientă care să ducă la înflorirea personalității acestora. Educatoarele și învățătorii, cărora le este încredințată educația copiilor
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
modul cum se realizează educația copiilor ei. Educația familială, școlară și socială nu se poate înfăptui în mod normal fără respectarea unor principii și reguli, fără ordine în toate, fără disciplină. Toate acestea presupun însă și un anumit grad de coerciție, exercitată cu rațională măsură de către părinți și educatori. Școala vieții Este viața o școală cu adevărat? Da! Viața este o școală permanentă pe tot parcursul ei, de la început și până la sfârșit, aflată la îndemâna tuturor. Omul învață cât trăiește, spune o
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
dictatura proletariatului. De la Liviu Ciulei, regizorul de teatru, Lucian Pintilie, regizorul de film, la Mircea Iorgulescu, criticul literar, avem o întrebuințare a operei lui Caragiale ca instrument antitotalitar, ca demistificare și decon- strucție a mecanismelor și strategiilor de aservire și coerciție ideologică ale regimului comunist. Dramaturgia shakespeariană și tragedia greacă și latină au fost nu odată utilizate în același mod pe scenele românești, însă opera lui Caragiale ni se adresează direct, pe românește, în sensul cel mai profund al termenului. Acest
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
spus, „nu există Biserică magică”. așadar, religia este o realitate colectivă, în sensul că face posibilă apartenența la ea a grupurilor de credincioși. Prin aceasta se și deosebește de magie: . În viziunea sociologului francez, originea religiei este socială. Societatea, prin coerciția pe care o exercită, inspiră membrilor ei dependență și respect. La limită, religia este societatea transfigurată, ipostaziată în absolut. Funcțiile religiei, așa cum le prezintă Émile Durkheim, au în atenție, în principal, două aspecte: a) capacitatea religiei de a integra social
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
cît de greu se formează un redactor, dar că, dacă aceasta-i dispoziția, n-are ce face! Informația va fi utilizată, mai ales de Genoiu (care se vede întărit în atitudinea sa de satrap), ca un mijloc de intimidare și coerciție. Ceilalți vor juca, toți, cum îi place! Dovada am avut-o imediat, cînd a urmat „caracterizarea” sa. Primul care s-a înscris la cuvînt, pentru a-l lăuda, a fost Sergiu: „îl cunosc de peste 20 de ani, e un tovarăș
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
pe cealaltă, fie slab cuplate (loose coupled systems). Conform celor doi autori, teoriile de agregare a preferințelor au un succes mai mare la identificarea problemelor decât la explicarea modului În care acestea sunt rezolvate. Transformarea preferințelor nu se face prin coerciție, ci prin schimb de informații și negocieri Între actori. Conform teoriilor de transformare a preferințelor, eficiența deciziei asupra politicilor europene depinde de deliberările dintre experți, care au loc În comitete. Însă aceste deliberări nu sunt neapărat democratice, pentru că se poartă
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
două abordări non-obligatorii, care nu constrâng statele membre să adopte anumite scopuri specifice sau să aplice metode detaliate de a atinge respectivele scopuri. În ceea ce privește performanța procesului de implementare, metoda autoreglementării este cea mai ineficientă, pentru că, deși ele există, metodele de coerciție prezente la nivel european nu sunt suficiente pentru a conferi eficiență unei astfel de metode. D) Metoda deschisă de coordonare corespunde modelului consensual de democrație. Prin această metodă, UE diseminează cele mai bune practici și Îndeamnă statele membre să le
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
Își regăsesc un corespondent În realitate. Modele de guvernare A) La Început, UE se baza, În principal, pe prima formă de intervenție și pe primul mecanism de stimulare a implementării, dând naștere modelului ierarhic de guvernare, bazat pe puterea de coerciție. Acest model corespunde celei mai scăzute abilități de a lua decizii, deși proiectul pieței comune a luat naștere după un astfel de model. B) Al doilea model de guvernare este modelul delegării publice, bazat pe principiul tradițional al subsidiarității. Forma
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
individ de a influența comportamentul altuia, este percepută În funcție de caracteristicile personale și localizată prin poziția ocupată de un individ În cadrul firmei. Sursele de putere sunt de natură individuală sau organizațională. Ultimele grupează puterea legitimă, puterea de recompensă și puterea de coerciție, În timp ce sursele de putere de natură individuală cuprind puterea expert, puterea de referință și puterea de informație. Există puteri fără autoritate (de exemplu, tiranii), precum și autoritate fără putere (de exemplu, savanții și experții). 4.3. Priorități În drumul spre marea
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
a omului. Sălășluiesc în firea lui un insurgent, un nonconformist în stare de perpetuă veghe, pledant neostenit al libertății individului și al ideii de personalitate ireductibilă, mișcându-se cu repeziciune și aplomb spre orice spațiu de dispută, tentat să dinamiteze coerciții și tabuuri, prezumțios, dornic de afirmare belicoasă și, deopotrivă, un sceptic malițios, care trăiește cu intensitate și obstinație sentimentul frustrării, crispat, instabil, nedăruit cu seninătate. A. investește mai mult și mai orgolios în prezența lui între contemporani decât în elaborarea
ADERCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285184_a_286513]
-
bărbați, în comparație cu actele comise de femei. Mergând mai departe, se ignoră caracteristica agresivă definitorie pentru bărbat, comparativ cu prezența ei mai ales reactivă, în comportamentul femeii. „Agresivitatea și violența la bărbat, sunt mai degrabă parte a unor tipare comportamentale de coerciție, intimidare sau contenționare.”(Vazsonyi, Flannery, Waldman, 2007, p. 8) Statisticile internaționale privind sexul autorilor unor acte de violență, precum și statisticile privind sexul prizonierilor din închisori pledează pentru aceste afirmații. Kevin Brown (2004)2 adaugă încă un argument pentru a avea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de radio și televiziune din afara țării, fiind limitat la maximum, controlat și penalizat 2. Chiar și în cazul elitei tehnocrate a societății, ingineri, doctori, oameni de știință, care sprijineau eforturile de industrializare și modernizare a țării, „s-a aplicat o coerciție severă”(Chirot, 1978, p. 462), pentru a le asigura colaborarea, cu o penalizare rapidă a oricărei „greșeli”, dar și cu oferta unor oportunități ca recompensă pentru supunerea arătată. în această atmosferă de centralizare maximă a puterii decizionale, și de control
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
întâlnită încă de la grădiniță (Dill et al., 2004), când un coleg este marginalizat, i se iau jucăriile, este bătut, înlăturat, agresat verbal de alți colegi. O definiție comună a hărțuirii consideră că aceasta constă în acte repetate de agresivitate sau coerciție psihologică, verbală, fizică, sexuală, socială, îndreptate împotriva unei persoane (sau grup de persoane), realizate cu intenția de a prejudicia fizic sau mental acea persoană (sau grup). Agresorul (persoana sau grup) urmărește să obțină și să-și mențină dominanța asupra unei
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
colegi care l-au hărțuit. Unii autori împart hărțuirea în două categorii de gesturi violente: directe și indirecte. în hărțuirea cu violență directă este vorba despre gesturi violente deschise ale agresorului față de victimă (cuvinte scrise sau spuse ce denigrează victima, coerciție și abuz fizic, abuz sexual) și indirectă (socială), țintind izolarea și marginalizarea victimei. Există variate modalități de realizare a hărțuirii indirecte, de la bârfirea, poreclirea, sabotarea și îndepărtarea din grupul social căruia aparține formal a victimei, la criticarea modului în care
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
hard power) reprezintă abilitatea de a-i determina pe alții să acționeze chiar și împotriva propriei voințe, prin amenințări sau recompense, iar puterea soft (soft power) constă în abilitatea de a obține rezultatele dorite "mai degrabă prin atracție decât prin coerciție".52 Pentru Joseph Nye soft power 53 reprezintă expresia politică a diplomației publice,54 în ultimii ani aceasta fiind percepută de către guverne drept un instrument nou de tip soft power; în condițiile în care așa-numita era hard power și-
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
libertății» - ne oferă o legătură cu tradiția apuseană. „Civilizația occidentală modernă, arată Gellner, a reprezentat pariul că oamenii obișnuiți sunt capabili de rațiune dezinteresată. Autonomia și libertatea față de constrângere le cereau să se abțină de la a-și exercita forța de coerciție asupra altora, în numele moralității sau credinței. Prosperitatea lor se baza pe utilizarea inventivă a legăturilor specifice, instrumentale cu ceilalți, care le erau egali, și nu pe mită, extorsiune sau pe relația clientelară cu un conducător ori șef de trib, care
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
și al comportamentului politic în lumea rurală în perioada comunistă, precum și consecințele acestora asupra satului românesc contemporan prin intermediul analizei microsociale a două sate: Nucșoara și Scornicești. Intenția mărturisită a autorilor este de a observa dacă schimbarea politică programată, impusă prin coerciție, se menține și după încetarea acestui proces (p. 9). S-ar putea spune că lucrarea este un experiment deoarece cei doi autori, Alina Mungiu-Pippidi și Gerard Althabe, vin din direcții metodologice diferite - Mungiu-Pippidi s-a format la școala americană de
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
a lungul analizei lor că procesele petrecute în cele două localități sunt similare, încadrându-se în același tipar: de la „manipularea proprietății” la structura elitelor și până la impunerea unui anumit tip de comportament social și politic. Explicația ține de politica de coerciție deosebit de agresivă pe care statul comunist a practicat-o, de altfel, la scara întregii societăți românești. Lucrarea este împărțită în opt secțiuni la care se adaugă, pentru o mai bună exemplificare, trei anexe și unsprezece fotografii. Prima secțiune se constituie
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
în 2000, prezintă, din perspectiva celor două tabere, evoluția relațiilor diplomatice dintre România și Statele Unite în ultimii ani ai regimului comunist. Cheia întregii afaceri este clauza națiunii celei mai favorizate, care rămăsese practic singura legătură importantă și singurul mijloc de coerciție al americanilor. în paralel, cei doi fac un tablou al societății românești din perioada respectivă (nu trebuie uitat că inițial cartea se adresa publicului american) și al conducerii politice grupate în jurul lui Nicolae Ceaușescu. Teza centrală este aceea a unei
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
mai favorizate a fost ridicată, în împrejurări destul de ambigue, de-abia în 1988. Din mărturia lui Kirk reiese că amânarea unei reacții ferme din partea americanilor s-a datorat în principal dorinței de a păstra un mijloc - cât de neînsemnat - de coerciție asupra Bucureștiului. într-adevăr, în felul acesta s-a permis emigrarea unor persoane în Statele Unite - cu o medie de 2.500 pe an - și s-a asigurat unor culte religioase posibilitatea practicării religiei. Aceasta este, de fapt, și justificarea americană
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Libertate nu poate exista decât acolo unde individualitatea este știută ca având existență pozitivă înăuntrul ființei umane". G.W.F. Hegel, Prelegeri de filozofie a istoriei, Editura Humanitas, București, 1997, p. 22. Hayek definește libertatea astfel: ,,(...) acea stare în care coerciția la care unii oameni îi supun pe semenii lor este redusă, atât cât este posibil acest lucru în societate. Această stare va fi numită stare de libertate". Constituția libertății, Editura Institutul European, Iași, 1998, p. 35. 254 Friedrich Hayek, Drumul
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
de drept; - puterea administrativă la nivel local și central, care să garanteze, să întărească și să gestioneze toate cele trei dimensiuni ale capacității administrative. Odată ce democrația și statul de drept sunt la locul lor, mecanismele lor intime de incluziune, reprezentare, coerciție neutră a legilor și nu a oamenilor pun la dispoziție cel mai bun cadru pentru rezolvarea conflictelor înghețate prin canale nonviolente și formate instituționale și constituționale flexibile, care reprezintă interese comune. Acesta este adevăratul motiv pentru care promovarea democrației în
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
Secțiunea 1. a) O firmă sau o persoană fizică ori o entitate de implementare a Proiectului sau un Primitor (altul decât o țară membră) despre care o IFI a descoperit că s-a angajat în practici frauduloase, de corupție, de coerciție sau necinstite în legătură cu utilizarea sumelor din finanțarea oferită de respectiva IFI poate fi declarată/declarat neeligibilă/neeligibil de către Bancă, în condițiile stabilite de IFI, pentru: (i) încredințarea unui contract finanțat de Bancă; (îi) nominalizarea ca subcontractor, consultant, producător sau furnizor
ACORD din 26 mai 2004 (*actualizat*) de asistenţă financiară nerambursabilă din Fondul Facilităţii Globale de Mediu (Proiectul de diminuare a riscurilor în cazul producerii calamităţilor naturale şi pregătirea pentru situaţii de urgenţă) între România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, acţionând în calitate de agenţie de implementare a Facilităţii Globale de Mediu**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/161751_a_163080]