1,095 matches
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > PRIMĂVARĂ Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1538 din 18 martie 2015 Toate Articolele Autorului Plămânul pământesc respiră-n pace, Eliberat de alba apăsare. Își duse iarna albele cojoace, Spre alte zări din lumea asta mare. Aburi firavi se-nalță către zare, Semn că-s urnite sevele și-asudă Semințele ascunse în covoare Și cresc, pentru țărani să fie trudă. Doar vânturile-adie grijulii, Să nu doboare florile din ramuri
PRIMĂVARĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1538 din 18 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374259_a_375588]
-
d. Brătianu își va renega sistemul și oamenii și atunci... atunci e de un optimism pe lângă care acel al lui Leibnitz e pură jucărie! [ 23 iulie 1880] ["EVENIMENTUL CEL MARE... "] Evenimentul cel mare al zilei - cei șapte frați pe un cojoc cum zice o vorbă țărănească, sau reconstruirea, pentru a cîtea oară, a cabinetului Brătianu, trecut din fuziune în fuziune - va continua a fi comentat de ziare după diferitele lor puncte de vedere. Deocamdată constatăm că această complectare a cabinetului se
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
parc-o văd aici Icoana firavei bunici Din frageda-mi pruncie.” (Șt. O. Iosif, Bunica) Iarna este prezentată ca o bătrână săracă, ursuză, ca fiind „doamna gerului” ce lasă în urmă numai pâclă. „A intrat și baba-n sat... Cu cojoc de căpătat Cu năframă de furat, Cu catrință de aba. Scoate pâclă pe poteci, ... Și-a lăsat în urma ei Numai scama fumului.” (Otilia Cazimir, Baba iarna intră-n sat) c. Lirica patriotică cultivă trecutul glorios al poporului român și dragostea
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
cădem din când În când pe gânduri, inclusiv În legătură cu... ce este timpul! 8.7. Primăvara, simbolul Începutului și al revigorării... Primăvara asta s-a lăsat cam mult așteptată. Au fost câteva tentative de apariție, dar iarna, haina, și-a târât cojoacele pe dealuri și pe lunci mai mult decât trebuie și parcă În ciuda firii. Încă o ilustrare că tot ce-i prea mult strică, obosește și aduce lehamite. Dar de ce discutăm acum și aici despre primăvară? Pentru că este un anotimp al
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
peuvent être marquées par différents degrés de spécificité. Un proverbe țel que : Îl n'y a pas de grenouille qui ne trouve son crapaud. seră traduit par une " image " équivalente en roumain, la méthode littérale étant hors de question : Fiecare cojoc își găsește acul. (faisant référence à l'expression " a găsi ac de cojocul cuiva "). La méthode efficace de traduire leș proverbes est donc la modulation métaphorique, c'est-à-dire le changement de point de vue lors du passage d'une langue
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
n'y a pas de grenouille qui ne trouve son crapaud. seră traduit par une " image " équivalente en roumain, la méthode littérale étant hors de question : Fiecare cojoc își găsește acul. (faisant référence à l'expression " a găsi ac de cojocul cuiva "). La méthode efficace de traduire leș proverbes est donc la modulation métaphorique, c'est-à-dire le changement de point de vue lors du passage d'une langue à une autre.152 Dans le cas de la traduction des œuvres, le style
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
change en statues,/[...] leș robes trahissant alors/leș seins, leș hanches encore,/miracles, saints accords. " (Nu crede tu vântului/ Ne crois pas au vent) (Miclău, 1978 : 507). Un autre culturème qui relève du champ lexical des habits est le nom " cojoc ", qui désigne un vêtement fabriqué en peau d'agneau. Dans notre corpus, le terme est traduit par " touloupe " ou " pelisse " : " cojoace cu flăcări de lâna " " touloupes à flammes de laine " (Bunăvestire/Annonciation) (Pop-Curșeu, 2003 : 93) ; " pelisses aux flammes de laine
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
pas au vent) (Miclău, 1978 : 507). Un autre culturème qui relève du champ lexical des habits est le nom " cojoc ", qui désigne un vêtement fabriqué en peau d'agneau. Dans notre corpus, le terme est traduit par " touloupe " ou " pelisse " : " cojoace cu flăcări de lâna " " touloupes à flammes de laine " (Bunăvestire/Annonciation) (Pop-Curșeu, 2003 : 93) ; " pelisses aux flammes de laine " (Annonciation) (Loubière, 2003 : 63). La traduction des pièces de la maison populaire roumaine est parfois difficile à căușe du manque de correspondance
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
iezer, val, baltă, mlaștină, ostrov, dumbravă, lunc, prund. Pământul și vegetația: deal, grădină, livadă, movilă, peșteră, prăpastie, nisip, pajiște, poiană, tină, vârtop. Casa e latină, dar anexele ei sunt slave: grajd, iesle, coteț, pivniță, pod, pridvor, gard, zăbrele, grinda, polița, cojocul, cușma, obielele, delta, cleștele, pila, nicovala. Organizarea militară: ceata, pâlcul, gloata; arme: sabia, sulița, praștia, toporul, steagul, strajă, voinic (voina-război). Organizarea socială și de stat: voievod, boier (boliar, sl. vechi), cneaz (în slavă, prinț-stăpân), jupan, rob (sclav). Viața bisericească, cultul
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
negură, pâclă; păsări: lebădă, liliac, coțofană, lișiță, scatiu, stigleț; pescuit: somn, morun, nisetru; pădure și pomi: crâng, huceag, jneapăn, mălin, molid; vegetale: știr, sfeclă, morcov, lubeniță, ciupercă, lobodă, țelină, hrean; flori: mac, odoleană, busuioc, măgheran; îmbrăcăminte: opincă, nojiță, cușmă, șubă, cojoc, țundră, suman. Caracterizări sufletești: iubire, dragoste, sfială, grijă, năcaz, greșeală, vină, milă, ciudă, șagă, gând, grai; acțiuni: a zări, a clipi, a lovi, a răni, a omorî; părți ale casei: grindă, prag, coș, sobă; unelte agricole: plug, coasă, greblă, hârleț
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
memorialistică. Mai multe texte din Amintiri constituie evocări ale unei copilării petrecute în decorul Munților Apuseni, regiune cu o mitologie stranie („vâlva băii”) și cu o lume de El Dorado, în care chiar cei apropiați (bunicul, popa Moldovan, Gherasim, dascălul Cojoc) iau dimensiuni fabuloase. Interesante sunt și evocările anilor de școală, în care elegiacul spontan se împletește cu teza dezrădăcinării, și ale câtorva episoade din viața studențească (Promoție, În străini, Bătrânul), ce ilustrează cazuri contrastante de succes și eșec universitar. Cu
CIURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286285_a_287614]
-
iad. De departe, semăna cu pașnicele sate rusești - izbe, puțuri, garduri vii - cufundate în ceața marelui fluviu. De aproape, încremenea în instantaneele pe care le decupa în zilele acelea spălăcite fotograful misiunii: un grup de țărani și de țărănci în cojoace, înțepeniți în fața unui morman de carcase omenești, de trupuri ciopârțite, de bucăți de carne de nerecunoscut. Apoi, un copil gol așezat pe zăpadă - un păr lung, încâlcit, cu privire pătrunzătoare de bătrân, un trup de insectă. În sfârșit, pe un
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
să fie doi, s-avem pentru ce ne socoti", dar după aceea las-pe el. Din paradă în paradă, din circulară 'n circulară, din Carada 'n Carada, teamă ni-i că veți trezi lupul din el și că-și va întoarce cojocul pe dos și - atunci ține-te pânză să nu te rupi! Constatat rămâne însă că dăinuirea la guvern a roșiilor începe a deveni un pericol social pentru țară. Când ideile cafenelei Procope vor intra în capetele țăranilor, nu știu zău
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
îi am încă pe quinți. - Așa este, Sire, dar eu nu mă refeream neapărat la confruntările militare la care va trebui să faceți față, ci mai ales la cele politice. - Politica! pufni Bella. Lasă că am eu ac și de cojocul ei. Dacă voi cuceri singur puterea, nu văd de ce ar trebui să o mai împart cu cineva. Chiar și cu quinții tăi. Voi desființa Consiliul de Coroană. Da da, așa voi face... - Sire, asta veți decide singur, fără îndoială, dar
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
Piesele costumului popular din această zonă sunt, la femei: cârpa, pahiolul sau velitura pentru cap, cămașa femeiască ornamentată doar cu negru, cu urme discrete de galben, roșu și albastru, pieptarul, cu același colorit sobru și peste care iarna se poartă cojocul cu mâneci, poalele albe încrețite și simple, fără ornamentație, șorțul de culoare închisă, cu margine din ciucuri, iar mijlocul încins cu brâu tricolor. La bărbați sunt tradiționale cămașa cu un croi special, ornamentată cu negru și foarte puțin galben, pălăria
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
țesută în casă cu dungulițe roșii, ornamentată cu cromatică sobră, în negru și roșu, pieptarul din piele albă, deschis în față, poalele din pânză albă lungi până la glezne, catrința numită șurț, de culoare vineție în față și roșie în spate, cojocul muieresc, iarna, lung până la genunchi, din piei de oaie și cingătoare tricolor. La bărbați pălăria de pâslă neagră cu o panglică cu dungulițe albe ce înfășura calota la bază, cămașa din pânză albă cu dungulițe roșii sau albastre, lungă până
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
cingătoare tricolor. La bărbați pălăria de pâslă neagră cu o panglică cu dungulițe albe ce înfășura calota la bază, cămașa din pânză albă cu dungulițe roșii sau albastre, lungă până aproape de genunchi, pieptarul de tip poienăresc, din piele albă, iarna cojoace sau țundre, cioarecii din pânză strânși pe picior, fără ornamentație și mijlocul încins cu șerpar (Moise, Klusch, 1980). Ornamentica obiectelor textile folosește însă o gamă coloristică mai bogată roșu, albastru, verde. Aici, ca de altfel în tot ruralul românesc, în
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
ușoară decât apa și se ridică la suprafață; rar un bazin de apă îngheață până la fund. Gheața care-l acoperă este un bun izolator termic, căci conductibilitatea termică a gheții, ca și a apei este foarte mică. Sub un asemenea "cojoc" chiar și iarna în Antarctica animalele marine nu suferă prea mult. A șasea anomalie este cea mai ciudată: Când sunt încălzite, toate substanțele se dilată, iar la răcire se contractă. Este un adevăr recunoscut. Și apa se contractă datorită frigului
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
foști membri ai celulelor de partid, acum secretari de județeană, voluntari la Salva-Vișeu, ingineri, directori ș.a.m.d. Personajele negative, schematice, sunt Lela vechilul, colonelul moșier Vindieru, Alfred Schlechter, neamțul odios azvârlit fără milă în prăpastie de Gheorghe Buliga, Domițian Cojoc, fost ofițer de jandarmi ajuns pontator, dar și Șoriciu, activist de partid provenit dintr-un țăran sărăcit din propria-i nechibzuință și bucuros acum, la reforma agrară, să facă rău semenilor săi. „Cum poate un om să urască până-ntr
GRUIA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287377_a_288706]
-
În caiete titlul operei, numele autorului și câteva date despre activitatea lui Mihail Sadoveanu. Profesorul de sprijin supravegheză orientarea În spațiu și organizarea pe caiete a scrierii elevilor integrați. Se analizează cuvintele și expresiile noi: scorbură, răchită, dispreț, ac de cojocul tău. Se prezintă imagini sugestive, precum și câteva contexte În care se folosesc expresiile dispreț, ac de cojocul tău. * Se introduc cuvintele și expresiile noi În enunțuri proprii, apoi se scriu pe tablă și În caiete. Elevii integrați formulează propoziții folosind
PROIECT DE LECȚIE ÎN PARTENERIAT IMPLICÂND CONCEPTUL DE COMUNICARE TOTALĂ. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Lăcrămioara-Gabriela SCUTĂRIȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2165]
-
supravegheză orientarea În spațiu și organizarea pe caiete a scrierii elevilor integrați. Se analizează cuvintele și expresiile noi: scorbură, răchită, dispreț, ac de cojocul tău. Se prezintă imagini sugestive, precum și câteva contexte În care se folosesc expresiile dispreț, ac de cojocul tău. * Se introduc cuvintele și expresiile noi În enunțuri proprii, apoi se scriu pe tablă și În caiete. Elevii integrați formulează propoziții folosind cuvintele: scorbură, răchită, prietenie, zână. Se poartă discuții pe baza textului, răspunzând la Întrebările din manual. Elevii
PROIECT DE LECȚIE ÎN PARTENERIAT IMPLICÂND CONCEPTUL DE COMUNICARE TOTALĂ. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Lăcrămioara-Gabriela SCUTĂRIȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2165]
-
romanța, de pildă, sau mica elegie erotică) și împinge jocurile limbajului foarte departe în timp. În al doilea rând, el destructurează voit discursul liric sau, mai bine zis, îl silește să își lepede, rând pe rând, ca personajul de basm, cojocul, năframa, pieptenul (adică formele lui de seducție), până ce poemul rămâne gol și demonstrativ. Stilul din Epica magna este încercat, întâi, aici. Pătrund interjecțiile, prozaicul, discursivul, ritmul este rupt și, privit de departe, din punctul de vedere al formelor ideale, poemul
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
de muma pădurii. Aici îs locuri curate. Sfânta Miercuri stă aproape. Știi de ce mă tem eu? De ce te temi? De bursuc. Am auzit că bursucu-i foarte rău. N-are decât să vie, mormăi cu dispreț Patrocle: am eu ac de cojocul lui. “ (Mihail Sadoveanu Dumbrava Minunată) 2. Formuleză ideea principală a textului 3. Scrie substantivele proprii din text: 4. Alcătuiți propoziții în care cuvântul vie să fie: Substantiv, Verb, Adjectiv. 5. Găsește cuvinte cu sens opus pentru: a glăsui, strălucitor, curat
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
urzeli albe, țesute mărunțel; -încălțață cu papucei moi, iarna a pornit prin munți și prin văi; -case ascunse sub căciuli albe de postav; -plopii s-au înfășurat în mantale lucii; -petale de marmură albă. -a îmbrăcat pinii și brazii cu cojoace grele de zăpadă; -a pus crengilor mănuși de puf; -plutesc în aer ca un roi ușor de fluturi albi; -fluturaș de argint ce zboară pe aripile nevăzute ale vântului; -se joacă de-a prinselea prin aer; -satele s-au împodobit
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
clasă („și versul tău să fie fără milă”), conjugată cu „alianța dintre clasa muncitoare și țărănime”, chipul hidos al speculantului, al chiaburului („...vor chiaburi să-ndese-n cota lor/ nisip și grâu hoțește, la grămadă”; „Dar iată-ți scărmănarăm noi cojocul,/ Mineri, strungari, mulțimea de țărani”), mai apoi țăranul mijlocaș în frământarea tonică a aderării la colectiv, miciuriniștii, legumele gigant produse de irigații („Când n-ai să poți ușor, dintre legume,/ O varză s-o ridici c-un singur braț,/ l-
PORUMBACU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288980_a_290309]