485 matches
-
era necesară o bună cunoaștere a limbii române. Cu toate acestea, comunitatea evreiască din Gura Humorului a continuat să prospere. Evreii practicau meserii legate de comerț, în special export de cereale și de cherestea, dar erau și meșteșugari (croitori, cizmari, cojocari) sau intelectuali (arhitecți, ingineri, medici și avocați). Meseriile erau transmise de obicei în familie de la tată la fiu. Meserii cum erau cele de agricultori, zidari, dulgheri sau lăcătuși nu erau practicate de evrei. Ei vorbeau în limba idiș, ca și
Cimitirul evreiesc din Gura Humorului () [Corola-website/Science/323227_a_324556]
-
Având o dezvoltare rapidă, în 1474 localitatea a căpătat statutul de târg ("oppidum") iar în 1586 organiza deja târgul săptămânal și anual se țineau două iarmaroace. De asemenea, în perioada 1329 - 1474 există mențiuni documentare prin care au apărut breslele cojocarilor, croitorilor și a tâmplarilor din Cincu. Demnă de menționat este competiția care a existat între breasla rotarilor din Cincu și cea similară din Agnita, din anul 1586, când Sigismund Báthory a acordat supremația asupra rotarilor din Agnita celor din Cincu
Biserica fortificată din Cincu () [Corola-website/Science/326305_a_327634]
-
Competiții al FMF din 5 decembrie 2014, federația a luat act de situție și a definitivat excluderea clubului din campionat. Până la retragerea din campionat Veris avea regulat jucători la naționala Moldovei, printre care Petru Racu, Viorel Frunză, Artiom Gaiduchevici, Sergiu Cojocari, Vladislav Ivanov, Denis Calincov și Andrei Bugneac. În sezonul 2012-2013 Veris a stabilit mai multe recorduri în fotbalul moldovenesc: Ultimul lot al echipei, înainte de retragere. "Actualizat la data de 22 octombrie 2014." "Actualizat 22 august 2014"
FC Veris Chișinău () [Corola-website/Science/329848_a_331177]
-
însumează aproape toate ocupațiile și meșteșugurile practicate pe întreg teritoriul României (mori de apă și de vânt, șteampuri aurifere, oloinițe, vâltori, stâne sau sălașuri temporare de oier, teascuri de stors strugurii, ateliere de fierărie, de olărie, rotărit, glăjării, ateliere de cojocari, țesători, etc) și construcții sociale din satele noastre: școli, primării, biserici. Din punct de vedere al materialelor folosite de arhitectura populară românească, fișele sunt proiectate să consemneze aceste informații pentru fiecare element de construcție în parte. Scopul acestei bogate documentări
ETNOMON () [Corola-website/Science/330295_a_331624]
-
vechi ale lui din prima jumătate a secolului al XIX-lea, strada Brașoveni, după negustorii români din Șcheii Brașovului așezați în Brăila și vânzând marfa numită „brașovenie” (obiecte de metal, țesături, pălării, lăzi brașovenești etc.). O altă stradă se numea Cojocari, deoarece aici locuiau cojocarii. O a treia Cavafi, după cei ce făceau încălțamintea de rând iar o a patra Zidari. Dezvoltarea economică a Brăilei din perioada 1829-1848 a avut drept urmare o creștere de proporție a populației. La vechiul nucleu care
Istoria Brăilei () [Corola-website/Science/328831_a_330160]
-
prima jumătate a secolului al XIX-lea, strada Brașoveni, după negustorii români din Șcheii Brașovului așezați în Brăila și vânzând marfa numită „brașovenie” (obiecte de metal, țesături, pălării, lăzi brașovenești etc.). O altă stradă se numea Cojocari, deoarece aici locuiau cojocarii. O a treia Cavafi, după cei ce făceau încălțamintea de rând iar o a patra Zidari. Dezvoltarea economică a Brăilei din perioada 1829-1848 a avut drept urmare o creștere de proporție a populației. La vechiul nucleu care după cum am arătat continuase
Istoria Brăilei () [Corola-website/Science/328831_a_330160]
-
la mijlocul secolului al XIII-lea există în Veneția un azil pentru pelerini, construit pe un teren aparținând mănăstirii Sân Giorgio Maggiore donat în 1254 de abatele "Marco Bollani" un frate pe nume "Lorenzo". Același frate a primit ca donație de la cojocarul "Marco Trevisan" un teren situat în acest cartier. Această donație a fost ratificată de Maggior Consiglio în 1272, cu condiția de a se construi acolo un azil cu o biserică. Despre acest loc se cunosc puține lucruri, cu excepția grupului compact
Ca' di Dio (Veneția) () [Corola-website/Science/333441_a_334770]
-
vitele pentru că este rău de pagubă. De asemenea, în această zi sfântă animalelor de tracțiune li se dă să mănânce fânul din mână. Ce rugăciune trebuie spusă de SFÂNTUL SPIRIDON SFÂNTUL SPIRIDON. Prin tradiție, SFÂNTUL SPIRIDON este patronul cizmarilor, al cojocarilor și olarilor, care-l cinstesc prin petreceri și prin voie bună, fără excese bahice. În amintirea acestei minuni periodice, în Acatistul Sfântului Spiridon, în icosul al șaselea, ne rugăm acestuia, zicând: "Bucură-te, cel ce ești cu îngerii slujitor; Bucură
SFÂNTUL SPIRIDON, făcătorul de minuni. Ce nu ai voie să faci în această zi by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/101588_a_102880]
-
în serviciu în legătură cu alocarea de fonduri pentru sprijinirea echipei de fotbal Politehnica Știința Timișoara. În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt: În cursul anului 2008, inculpatul Ciuhandu Gheorghe, la acea dată primar al Municipiului Timișoara și inculpatul Cojocari Ioan, secretar al Consiliului Local Timișoara, uzând de prerogativele conferite de funcțiile ce le îndeplineau, au încălcat normele legale în vigoare ce reglementează posibilitatea virării unor sume de bani de la bugetul Consiliului Local Timișoara în contul S.C. Politehnica Timișoara S.A.
DNA: Primar al municipiului Timișoara, trimis în judecată by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101237_a_102529]
-
1860-1932?), căsătorită cu generalul Ion Tarnoschi (1852-1930). a decedat la 11 iunie 1884, în București, în vârstă de 75 de ani, fiind înmormântat în Cimitirul „Sfânta Vineri”. Tatăl lui Zaharia, Anghel Boer, era descendentul unui personaj interesant: Pârvul sin Matei Cojocarul sau Cupețul, moșnean cu dare de mână din Comanca (lângă Caracal, jud. Olt), devenit negustor în timpul ocupației austriece în Oltenia. Din cauza unui conflict cu niște turci, Pârvul sin Matei s-a refugiat în 1739 la Sibiu, fiind înregistrat la graniță
Zaharia Boerescu () [Corola-website/Science/337209_a_338538]