19,534 matches
-
golul albastru, uneori desenând alte lucruri după cum (și când) le citești. Texte aruncând umbre lungi sau, terifiant, nici una, mai aproape de pământ sau mai departe, dar parcă-ntotdeauna la fel de departe sau de aproape de ceva anume. Oare de sine?" Vorbind și în numele colaboratorilor săi, poetul (iată!) Ștefan Bălan afirmă că: "textele au fost scrise în primul rând pentru noi înșine, tocmai acest lucru dându-le coerența și puterea, mică sau mare, de gravitație. Scrise din preaplin sau din preagol, dintr-o inadecvare sau
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17187_a_18512]
-
Redacția revistei Manuscriptum a realizat și pus în circulație un număr special Cristian Popescu, însoțit de o ediție anastatică a unui voluminos caiet-manuscris al poetului, dăruit de el pictoriței Laura Covaci. Ambele tipărituri se remarcă prin profesionalism și bun-gust (printre colaboratori se numără și vestitul grafician Mircea Dumitrescu) și, fiind complementare, compun portretul destul de clar al unui scriitor care rămăsese învăluit în mister, din cauza morții lui la numai 36 de ani. Atât, numai 36 de ani (neîmpliniți) a trăit Cristian Popescu
Cine a fost Cristian Popescu? by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17192_a_18517]
-
stabilă și profu P.S. Despre Televiziunea publică s-au spus multe: printre altele, că ar fi una dintre instituțiile care au conservat cele mai pure deprinderi și cele mai înalte (sau joase) mentalități de tip comunist. Că faptele stau întocmai, colaboratorii emisiunii Art Mania (realizatori Ruxandra Garofeanu și Mihaela Cristea, moderator Florin Iaru), au ajuns să se convingă direct: de luni de zile acestă emisiune nu-și mai plătește nici un colaborator, transformînd figuri importante ale culturii românești de astăzi în prestatori
Un portret în sepia: Eugenia Iftodi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17182_a_18507]
-
sau joase) mentalități de tip comunist. Că faptele stau întocmai, colaboratorii emisiunii Art Mania (realizatori Ruxandra Garofeanu și Mihaela Cristea, moderator Florin Iaru), au ajuns să se convingă direct: de luni de zile acestă emisiune nu-și mai plătește nici un colaborator, transformînd figuri importante ale culturii românești de astăzi în prestatori nepreveniți de muncă voluntară. Prin angajamente mincinoase și prin promisiuni ipocrite, pînă la un punct și prin contracte semnate cu tot ceremonialul, acești colaboratori sunt ademeniți către studiouri pentru ca mai
Un portret în sepia: Eugenia Iftodi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17182_a_18507]
-
emisiune nu-și mai plătește nici un colaborator, transformînd figuri importante ale culturii românești de astăzi în prestatori nepreveniți de muncă voluntară. Prin angajamente mincinoase și prin promisiuni ipocrite, pînă la un punct și prin contracte semnate cu tot ceremonialul, acești colaboratori sunt ademeniți către studiouri pentru ca mai pe urmă, cu acel tipic dispreț al brigadierului de CAP, să fie abandonați și umiliți în așteptări vagi și în explicații tot mai încîlcite. Conducătorii Televiziunii noastre publice, indiferent ce forțe politice și, mai
Un portret în sepia: Eugenia Iftodi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17182_a_18507]
-
cu leucoplast pentru tămăduirea tuturor durerilor - ghici dacă și pentru acelea de după citirea notei de telefon cu 20 de secunde ,,gratuite"! - , acțiuni în urma cărora se încasează bani tot atît de grei pe cît de necinstiți, de le mai fură și colaboratorilor, direct și cu nerușinare, drepturile bănești legitime, oricum derizorii în comparație cu statutul lor public și cu prestația culturală propriu-zisă? Ce va urma? Evident, resuscitarea Cîntării României, realizată pentru un public inform, cu amatori ce nu mai trebuie plătiți și... surprize, surprize
Un portret în sepia: Eugenia Iftodi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17182_a_18507]
-
Nicolae Manolescu - pe marginea unei polemici - În numărul 11 al revistei noastre, am publicat o scrisoare deschisă a d-lui Edgar Reichmann care, protestînd contra unor afirmații ale d-lui Vasile Popovici, îl amenința pe colaboratorul nostru și pe noi înșine cu justiția. într-o notă a redacției, îi atrăgeam atenția autorului scrisorii că n-a citit corect articolul la care se referea. Dl Popovici ne-a trimis un răspuns, pe care îl publicăm în numărul
Precizări necesare by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17205_a_18530]
-
Iliescu. Aflăm la închiderea ediției vestea încetării din viață a profesorului Mircea Zaciu, prestigios critic literar și istoric, eseist și memorialist. Dispariția sa reprezintă pentru cultura română o neașteptată și grea pierdere. În numărul viitor vom evoca personalitatea marelui cărturar, colaborator și prieten apropiat al României literare.
În căutarea compasiunii by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17207_a_18532]
-
execute osînda. Mai puțin succint este cu însemnarea din 18/ mai 1895 despre convorbirea cu Vasile Mangra pentru fortificarea Tribunei. Firește că la 12 iunie, e jignit cînd i se aduce la cunoștință că Bogdan-Duică i-ar fi cerut unui colaborator "să termine odată cu recenziunea Țintei că și așa nu e nimica nou întrînsa". Oricum, izbutise să-și publice broșura scrisă în temniță și se așteptase să trezească intens și sămînță de dezbateri. În iulie 1895 e bucuros să noteze: "De la
Jurnalul unui memorandist by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17214_a_18539]
-
revista de dialog cultural Est-Vest-CONTINENT, editată de Centrul de Studii și Analize Suceava (redactori: Constantin Pricop, Florian Bratu și Constantin Severin) confirmă buna impresie lăsată de numărul inaugural: o publicație academică sobră, de aproape 300 de pagini A4, ce adună colaboratori valoroși, în special universitari, din toată țara (în acest număr, între mulți alții, Adrian Marino, Nicolae Balotă, Irina Mavrodin, Codrin Liviu Cuțitaru, Magda Jeanrenaud, Radu Andriescu, Elena-Brândușa Steiciuc). Predomină critica și teoria literară, dar nu sînt neglijate nici literatura originală
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17237_a_18562]
-
căruia îi dorim deplin succes. * În sumarul primului număr ce observăm? Nume de universitari, prezente frecvent în paginile revistei noastre și ale celorlalte "bătrîne fade", recenzii semnate de foarte tineri critici lansați de "România literară" și care ne-au devenit colaboratori permanenți, noi contribuții la discuțiile și "scandalurile" mai vechi sau mai noi, în jurul numărului Eminescu al "Dilemei" și reacțiilor la el, al cărții lui Mircea Cărtărescu despre postmodernismul românesc, al articolului lui George Voicu rezumat de Edgar Reichmann în "Le
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17273_a_18598]
-
axiologică fină. Fără aroganță, teribilism, snobism sau stridențe contestatare, Amphion "are clasă", pledează nu împotriva altora, ci doar pentru valorile în care crede și pe care le supune unor analize serioase, academice dar deloc aride, reușind asta fiindcă își alege colaboratori pe cît de cultivați pe atît de talentați ca scriitori. Un loc important îl ocupă eseurile ce folosesc în mod creator bibliografia teoretică europeană și americană pentru a pune în valoare tendințele literaturii române contemporane (Carmen Mușat: Modernitate și postmodernitate
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17289_a_18614]
-
texte ale d-lor Mihai Zamfir și Dorin Tudoran apărute în revistă. Iar numitul domn George Voicu, tot într-un articol din Sfera politicii (nr. 63/1998), încă nereprodus, ceea ce mă miră, în Les Temps Modernes, lărgea lista neagră a colaboratorilor României literare ce s-ar opune "taberei democraților": "mă gândesc la Nicolae Manolescu, Dorin Tudoran, Monica Lovinescu, Alex. Ștefănescu, Constantin Țoiu (într-un cuvânt, la redactori și colaboratori de la România literară)". Cunosc bine trecutul României literare și sunt încă implicat
În plin absurd by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17277_a_18602]
-
nereprodus, ceea ce mă miră, în Les Temps Modernes, lărgea lista neagră a colaboratorilor României literare ce s-ar opune "taberei democraților": "mă gândesc la Nicolae Manolescu, Dorin Tudoran, Monica Lovinescu, Alex. Ștefănescu, Constantin Țoiu (într-un cuvânt, la redactori și colaboratori de la România literară)". Cunosc bine trecutul României literare și sunt încă implicat în prezentul ei. Dar cei care azi ne plasează, aberant, la polul naționalist (și chiar extrem naționalist) al vieții publice românești își amintesc, dacă au știut vreodată, cine
În plin absurd by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17277_a_18602]
-
încurajat, pe cât a fost posibil, în condițiile nefastei epoci, spiritul critic și conștiința apartenenței noastre spirituale la Occident, la Europa? Nu cumva România literară, cu toate concesiile inevitabile făcute în epocă, a dus în primul rând această grea luptă, prin colaboratorii săi și întâi de toate prin echipa sa de critici literari? Înseși organele represive percepeau revista ca un factor de rezistență la totalitarism, cum reiese din documente indubitabile publicate în faimoasa Carte albă a Securității în care, printre altele, se
În plin absurd by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17277_a_18602]
-
se poate citi: "Concluzie: sectorul de critică a structurat o revistă literară care întreține un climat de inadeziune și suspiciune la adresa culturii socialiste, a culturii naționale." Și încă ceva: în același document incriminator, în caracterizările făcute aproape tuturor redactorilor și colaboratorilor, mereu se menționează, ca argument agravant: "filosemit", "conectat la cercurile de influență semite", "căsătorit cu o evreică", "generatorul politicii filosemite" sau: "Paginile externe - selecție și prezentare dominate de snobism și filosemitism". Dar astea au fost ieri, poate cineva replica, pe când
În plin absurd by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17277_a_18602]
-
să se opună energic, prin reacție reflexă, imediată, recrudescenței naționalismului xenofob, angajând dure polemici cu acesta, după cum colecția revistei o poate oricând proba. Unde a făcut-o? La "Revista revistelor", rubrică ce întrunește consensul redacțional, în rubricile permanente ale unor colaboratori acuzați aiuritor, tocmai ei, de "rinocerizare" (Mihai Zamfir, Dorin Tudoran) și, nu în ultimul rând, în editorialele directorului publicației supus și el aceleiași stigmatizări. Și totuși, ni s-ar putea zice, de unde nu e foc fum nu iese. Este adevărat
În plin absurd by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17277_a_18602]
-
și personalitățile primesc în cartea d-lui Ungheanu o apreciere direct proporțională cu încărcătura naționalistă, nu cu aceea anti-comunistă. De pildă, un an rău i se pare d-lui Ungheanu 1968, cînd Uniunea Scriitorilor ar fi încăput pe mîna foștilor colaboratori de la Cuvîntul liber de pe vremuri; despre 1971 și tezele lui de vară nu se suflă în schimb un cuvînt. Nici 1989 nu e, pentru dl Ungheanu, o piatră de hotar, deși studiile trec deseori dincolo de data indicată în subtitlu. Dl
Măsluiri by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17326_a_18651]
-
înțelege avertismentul lansat de directorul Evenimentului zilei. * Care e superioritatea de drept a cheliilor? La această întrebare încearcă să răspundă Romulus Rusan în tableta lui din ROMÂNIA LIBERĂ. Dar nu ocupîndu-se despre chelii, pur și simplu, ci scriind despre foștii colaboratori ai Securității care au descoperit că s-au temut zadarnic de acest aspect, să-i zicem, al biografiei lor după toate schimbările și siluirile prin care a trecut legea lui Ticu Dumitrescu. Scăpați de rușinea posibilă, foștii încep să vadă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17310_a_18635]
-
Geta Brătescu, Valeriu Mladin și Sorin Ilfoveanu, spun suficient de mult despre personalitățile, tendințele estetice și problemele de generație promovate aici. Cu o cunoaștere exactă a fenomenului artistic contemporan și cu o intuiție mai mult decît feminină, Ruxandra Balaci și colaboratorii săi au adus în spațiul muzeului artiști perfect definiți ca univers propriu, generații cu o pondere importantă în arta românească de astăzi și tendințe vii, dinamice, cu substanță densă și cu un orizont estetic și expresiv de anvergură europeană. Cu excepția
Arta contemporană la Muzeul Național: Sorin Ilfoveanu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17321_a_18646]
-
bun film elvețian de ficțiune, categorie la care a fost nominalizat, dar a pierdut în favoarea insipidului Emporte-moi - rămâne fără îndoială filmul-vedetă al ediției a 35-a a "Zilelor Cinematografice de la Soleure". Regizorul Daniel Schmid (născut în 1941, școlit la Berlin, colaborator al lui Fassbinder la Negustorul de zarzavaturi și autor, până acum, al unor filme mai degrabă poetice) reușește cu această comedie neagră, cu accente grotești, despre o Heidi din Est - prostituată, Irina sosită din Rusia - o lovitură de maestru, adjudecându
Sărbătoarea filmului elvețian by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/17322_a_18647]
-
Isaac Bashevis Singer. La sfîrșitul anului trecut a avut loc la Ploiești, la Teatrul "Toma Caragiu", premiera cu Nebunul și călugărița de Witkiewicz, în regia lui Alexander Hausvater. Versiunea românească îi aparține dramaturgului și scenaristului Horia Gârbea, unul dintre apropiații colaboratori ai regizorului Alexandru Darie. Horia Gârbea va lucra în continuare cu Hausvater și la următorul proiect, Livada de vișini de Cehov, ce se va derula la Teatrul Mic, în această stagiune. Versiunea lui Gârbea, așadar, nu e o "traducere" propriu-zisă
La iepurele mort by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17376_a_18701]
-
redactarea fiecărui număr, preocupare ce ajunge să-ți înghită toată energia și timpul, și pentru care îți trebuie nervi tari. Mulți intelectuali valoroși s-au perindat prin redacție și după un timp s-au retras în rolul mai comod de colaborator extern, cu răspunderea propriului text și atît. Gabriela Adameșteanu și Rodica Palade au rămas să își treacă ani buni din viață adunînd, citind în manuscris materialele din pagini, luînd interviuri, procurînd fotografii, îngrijindu-se de ingrata latură administrativă. Și dacă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17344_a_18669]
-
pe care nu s-a învrednicit nimeni să-l caute realmente, în criptele Capuccinilor din Palermo. S-a reușit asta, pentru osemintele lui Nicolae Titulescu (care erau tot în Franța), fiindcă, după decembrie 1989, un tenace-întru-aceasta ministru de Externe și colaboratorii lui s-au străduit s-o facă. Este cu neputință să nu reușească, dacă vor, un actual ministru al Culturii - care este inimos și competent, dar și mare artist el însuși -, împreună cu Ministerul de Externe și alte ministere odată sensibilizate
Enescu - între Père-Lachaise și Tescani by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17348_a_18673]
-
cu care se oferă, superlativ și nedeterminat, o alegere totală: "personal calificat în orice domeniu", "locuri de muncă pentru toate meseriile". în profilurile pe care le schițează ofertele de muncă, au apărut însă și cîteva nuanțe noi: se cere distincție - "colaboratori sociabili, distinși" - și mai ales inteligență: "angajăm persoane dinamice și inteligente". Ultima trăsătură e subliniată într-un anunț de natură să ne liniștească și să ne dea speranțe: "Selectăm intelectuali, profituri serioase, suplimentare, pentru persoane inteligente."
Triumful inteligenței by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17393_a_18718]