1,242 matches
-
pare că intervine și un proces de remodelare ce este determinat de alterarea atât a sintezei cât și a degradării proteinelor matriciale cu fragmentarea elastinei și subțierea mediei [29]. De asemenea, este probabilă și alterarea adventicei, a sintezei și degradării colagenului, uneori chiar prin mutație genetică. Adventicea, atunci când este integră, se pare că e suficientă pentru a preveni dilatarea aortică, cel puțin pentru un interval de timp limitat. Mobilizarea celulelor inflamatorii, interacțiunea între celulele musculare netede și fibroblaști pe de o
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
Remodelarea peretelui arterial ca răspuns la debit/flux are loc de la săptămâni la luni. Creșterea de flux mărește lumenul, iar la scăderea de flux intima se îngroașă scăzând diametrul lumenului. Au loc modificări de compoziție și organizare în peretele arterial - colagen, elastină, enzime. Remodelarea arterei mamare interne (AMI) O primă observație este creșterea AMI la copii cu BAC, dovadă de grefă viabilă (Kitamura S.). Corelarea cu gradul de stenoză al vasului nativ - a inidicat un diametrul AMI mic la vasele cu
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
pericardită exsudativă; se preferă procedeul Marfan (subxifoidian). Studiul lichidului pericardic ne oferă elemente importante de diagnostic etiologic: - aspectul lichidului pericardic: - seros: insuficiență cardiacă, mixedem, alergică; - sero-sanguinolent: pericadită acută idiopatică, pericardite virale, pericardita TBC, sindromul postinfarct miocardic (Dressler), uremie, boli de colagen; - hemoragic: neoplasme, post-traumatic, supradozarea anticoagulantelor, TBC, anevrism aortic rupt, alte etiologii după puncționări multiple; - exsudativ (cu conținut de proteine peste 3 g%): TBC, neoplasm, post-rontgenterapie; - exudat purulent: bacteriană, TBC, fungică; - lăptos: chilopericard; - colesterol: mixedem. Forme etiologice de pericardită acută exudativă
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
coarctația aortică, canalul arterial persistent, fistule arteriovenoase, etc. În copilărie se identifică arterite de cauză reumatismală, infecțioase iar la adultul tânăr primordială este trombangeita obliterantă (boala von Winiwarter-Buerger), alături de alte afecțiuni cum ar fi: arterite inflamatorii sau în boli de colagen (sclerodermie, dermatomiozită, LES, periarterită nodoasă, poliartrita reumatoidă), metabolice (angiopatia diabetică). La adult suferința arterială este predominant degenerativă (aterosclerotică) sau arterioloscleroză (hipertensiune arterială, diabet). - Sexul. Predomină net sexul masculin, comparativ cu cel feminin în arteriopatiile cu substrat organic; la femei se
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
în apnee în timpul auscultației carotidelor). Pentru diagnosticul etiopatogenetic pozitiv și diferențial al sindroamelor de ischemie periferică cronică se mai utilizează o serie de examinări histopatologice: a. biopsia cutaneo-musculo-vasculară. Se practică pentru diagnosticul etiopatogenetic al arteritelor reumatismale, rickettsiene, în boli ale colagenului, în trombangeita obliterantă și în unele formațiuni tumorale (vasculare) la nivelul tegumentelor; b. biopsia din pulpa degetului, pentru studiul histopatologic al microcirculației (arteriole, venule, capilare și anastomoze arteriolo-venulare); c. modificări întâlnite în arterioscleroză: segmentul intermediar devine rigid, încurbat; venele dilatate
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
s-a evidențiat o corelație cu stadiile de dezvoltare ale CP, se presupune că prin extinderea investigațiilor, determinarea nivelului seric al REG4 ar putea deveni un biomarker serologic util în screeningul CP și în diagnosticul CP în stadiul precoce [219]. Colagenul tip IV Este o componentă a membranei bazale, care are rol în adeziunea celulară, migrare și diferențierea celulelor epiteliale [220]. Cancerul pancreatic se caracterizează printr-o puternică reacție desmoplastică [221, 222], cu rol în creșterea și dezvoltarea tumorală [223]. Creșterea
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminiţa Leluţiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92187_a_92682]
-
o componentă a membranei bazale, care are rol în adeziunea celulară, migrare și diferențierea celulelor epiteliale [220]. Cancerul pancreatic se caracterizează printr-o puternică reacție desmoplastică [221, 222], cu rol în creșterea și dezvoltarea tumorală [223]. Creșterea nivelului circulant al colagenului IV în CP se datorează atât efectului metaloproteinelor matriceale, asupra colagenului matricei bazale, cât și producerii și secreției colagenului IV de către celulele canceroase. În CP s-au evidențiat titruri crescute ale colagenului IV seric. Determinarea acestuia după pancreatoduodenectomie efectuată în
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminiţa Leluţiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92187_a_92682]
-
migrare și diferențierea celulelor epiteliale [220]. Cancerul pancreatic se caracterizează printr-o puternică reacție desmoplastică [221, 222], cu rol în creșterea și dezvoltarea tumorală [223]. Creșterea nivelului circulant al colagenului IV în CP se datorează atât efectului metaloproteinelor matriceale, asupra colagenului matricei bazale, cât și producerii și secreției colagenului IV de către celulele canceroase. În CP s-au evidențiat titruri crescute ale colagenului IV seric. Determinarea acestuia după pancreatoduodenectomie efectuată în scop curativ se corelează cu prognosticul, un nivel crescut fiind un
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminiţa Leluţiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92187_a_92682]
-
se caracterizează printr-o puternică reacție desmoplastică [221, 222], cu rol în creșterea și dezvoltarea tumorală [223]. Creșterea nivelului circulant al colagenului IV în CP se datorează atât efectului metaloproteinelor matriceale, asupra colagenului matricei bazale, cât și producerii și secreției colagenului IV de către celulele canceroase. În CP s-au evidențiat titruri crescute ale colagenului IV seric. Determinarea acestuia după pancreatoduodenectomie efectuată în scop curativ se corelează cu prognosticul, un nivel crescut fiind un indicator al recăderii bolii și având un prognostic
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminiţa Leluţiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92187_a_92682]
-
și dezvoltarea tumorală [223]. Creșterea nivelului circulant al colagenului IV în CP se datorează atât efectului metaloproteinelor matriceale, asupra colagenului matricei bazale, cât și producerii și secreției colagenului IV de către celulele canceroase. În CP s-au evidențiat titruri crescute ale colagenului IV seric. Determinarea acestuia după pancreatoduodenectomie efectuată în scop curativ se corelează cu prognosticul, un nivel crescut fiind un indicator al recăderii bolii și având un prognostic de supraviețuire nefavorabil, sugerând alocarea acestor pacienți pentru o terapie adjuvantă mai agresivă
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminiţa Leluţiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92187_a_92682]
-
și β, care fac parte integrantă din membranele celulare. Există mai multe tipuri de subunități ?, care sunt legate necovalent cu subunitățile β (și ele de mai multe tipuri). Integrinele β1 sunt exprimate pe mai multe celule epiteliale, unde leagă colagenul, fibronectina, laminina 1 și laminina 5. Fibronectina, de exemplu, este o glicoproteină mare (~ 2500 aminoacizi), formatoare de fibrile prezente în matricea extracelulară și care se leagă de diferite integrine. Aceste molecule realizează nu numai legături între celule, dar participă și
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
celulele capătă o polaritate apicală și bazo-laterală; (2) se produc modificări în sinteza unor proteine (proteine adezive de tipul uvomorulinei sau cadherinei-E; proteine de matrice de tipul lamininei A și receptorului său de suprafață, integrina; proteine componente ale membranei bazale colagen IV, heparan-sulfat, entactin/nidogen, laminină) (10, 11). Epiteliul primitiv (rezultat prin conversie) formează vezicula nefretică sau renală. Aceasta suferă o serie de alungiri, formând structuri specifice numite comma, care ulterior devin corpi în formă de S (fig. 2.4). Diferite
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
displazii renale sau agenezii (7, 9). Molecule de adeziune celulă-matrice și celulă-celulă A treia clasă majoră de molecule exprimată în timpul nefrogenezei este reprezentată de moleculele de adeziune (5). Matricea extracelulară în metanefros este alcătuită dintr-o combinație de proteine structurale: colagen I și IV, fibronectină, laminină, nidogen/entactin, proteoglicani. Moleculele matricei interacționează unele cu altele, precum și cu celulele epiteliale și mesenchimale, prin intermediul unor molecule de suprafață celulară, ca integrinele și proteoglicanii. Ele au un rol cert în diferențierea celulară din cursul
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
fantele de filtrare care, în vecinătatea membranei bazale, conțin diafragmul fantei (acest diafragm derivă din fostele joncțiuni ale podocitului imatur, fapt dovedit prin prezența proteinei ZO-1, caracteristică joncțiunilor ocludente). Pedicelele se ancorează în membrana bazală, prin integrine (a3b1, care recunosc colagenul IV și laminina). Suprafața podocitelor care vine în raport cu spațiul urinar este acoperită de un strat polianionic bogat în acid sialic și glicozaminoglicani sulfatați, numit podocalixină. Membrana podocitelor conține peptidaze, ca și o serie de receptori, cum ar fi CR1 (pentru
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
o grosime de până la 350 mm, iar ultrastructural prezintă 3 foițe: una centrală electronoopacă lamina densa și două electronotransparente lamina lucida externă (în contact cu pedicelele), respectiv lamina lucida internă (în contact cu endoteliul). Ca și alte membrane bazale, conține colagen de tip IV (nefibrilar), format în principal din lanțul a3 și a4, lanțurile a1, a2, a5, a6 fiind în cantități mult mai mici. Domeniul noncolagenic al lanțului a3 conține antigenul din sindromul Goodpasture. Pe lângă colagen, membrana bazală mai conține proteoglicani
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
și alte membrane bazale, conține colagen de tip IV (nefibrilar), format în principal din lanțul a3 și a4, lanțurile a1, a2, a5, a6 fiind în cantități mult mai mici. Domeniul noncolagenic al lanțului a3 conține antigenul din sindromul Goodpasture. Pe lângă colagen, membrana bazală mai conține proteoglicani sulfatați (perlecan, laminină și entactină). Proteoglicanii, prin încărcarea electrică negativă, conferă membranei bazale un pronunțat caracter polianionic. Repartiția acestora este neomogenă, fapt ce determină o permeabilitate diferită zonală (așa-numiții pori ai membranei bazale). Mesangiul
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
ax în lobulul glomerular. Matricea mesangială constituie suportul pentru ansele capilare într-un lobul, umplând spațiile dintre acestea. în aceste zone, membrana bazală face corp comun cu matricea, astfel că endoteliile se ancorează direct pe aceasta; în alcătuirea sa există colagen de tip IV cu lanțuri a1 și a2, laminină și proteoglicani, bogați în condroitin sulfat (sindecan, versican). Matricea mesangială conține importante cantități de fibronectină și, în unele axe, mici cantități de colagen tip I. Celulele mesangiale au un aspect stelat
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
ancorează direct pe aceasta; în alcătuirea sa există colagen de tip IV cu lanțuri a1 și a2, laminină și proteoglicani, bogați în condroitin sulfat (sindecan, versican). Matricea mesangială conține importante cantități de fibronectină și, în unele axe, mici cantități de colagen tip I. Celulele mesangiale au un aspect stelat, cu numeroase prelungiri citoplasmatice care se pot extinde între membrana bazală și celulele endoteliale. Posedă organite implicate în sinteza proteică, lizozomi și mitocondrii. S-au evidențiat, de asemenea, filamente de actină și
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
o interfață epiteliu-mesenchim. în microscopia optică poate fi evidențiată prin reacția PAS sau prin impregnare argentică; electronomicroscopic, prezintă trei lame suprapuse: lamina lucida (spre epiteliu), lamina densa, lamina fibro-reticularis (spre țesutul conjunctiv). Din punct de vedere molecular, membrana bazală conține: colagen de tip IV, cu lanțuri a1, a2, a3, a4, a5, a6; laminină, în special L5, L6 și L7, molecule trimeri (lanțuri A, B1, B2) care se asociază cu colagenul de tip IV, formând rețeaua de fond a membranei bazale; nidogen
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
spre țesutul conjunctiv). Din punct de vedere molecular, membrana bazală conține: colagen de tip IV, cu lanțuri a1, a2, a3, a4, a5, a6; laminină, în special L5, L6 și L7, molecule trimeri (lanțuri A, B1, B2) care se asociază cu colagenul de tip IV, formând rețeaua de fond a membranei bazale; nidogen/entactină, moleculă de conexiune între colagen și alte componente; proteoglicani sulfatați, în special perlecan. Și la nivel tubular, membrana bazală are caracter polianionic; ea are proprietatea de a concentra
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
a1, a2, a3, a4, a5, a6; laminină, în special L5, L6 și L7, molecule trimeri (lanțuri A, B1, B2) care se asociază cu colagenul de tip IV, formând rețeaua de fond a membranei bazale; nidogen/entactină, moleculă de conexiune între colagen și alte componente; proteoglicani sulfatați, în special perlecan. Și la nivel tubular, membrana bazală are caracter polianionic; ea are proprietatea de a concentra și elibera progresiv molecule biologic active, recunoscute de receptorii celulelor epiteliale. C) TUBUL PROXIMAL Se formează la
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
în tubul distal (fig. 2.4 e). Funcțional, tubul colector este sub controlul ADH, care permeabilizează celulele în vederea difuzării apei în interstițiul hiperosmotic. Membrana bazală a sistemului tubular are ultrastructura caracteristică membranelor bazale (lamina lucida, lamina densa, lamina fibroreticularis); conține colagen de tip IV cu lanțuri a1a2, laminină și perlecan. Grosimea ei variază în raport cu localizarea de-a lungul sistemului tubular. G) COMPLEXUL JUXTAGLOMERULAR Este situat la polul vascular al corpusculului. El este format din: celule mioepiteloide, prezente în tunica medie a
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
cu permeabilitate foarte mare pentru moleculele de apă (4, 9). 3. Defectele matricei extracelulare în ADPKD, ca și în alte boli renale, se observă o îngroșare a membranei bazale tubulare precum și o alterare a structurii sale (modificarea proteoglicanilor, creșterea sintezei colagenului de tip IV) (3). Interacțiunile dintre celulele epiteliale și componentele interstițiale joacă, în mod normal, un rol important în dezvoltarea renală, mai ales în diferențierea și polarizarea celulelor epiteliale. Ținând cont de structura și funcția prezumată a policistinei, se poate
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
în producerea chiștilor renali ar trebui să aibă un rol și în patogenia acestor modificări sistemice. Pentru moment, fenomenele nu sunt clare, dar manifestările extrarenale cardiovasculare ar putea fi explicate printr-un defect al membranelor bazale și altor produse ale colagenului din matricea extracelulară care perturbă interacțiunile sale cu celulele. Descoperirea policistinelor și a structurii lor ipotetice obținută prin modelare moleculară pledează pentru o perturbare a acestor interacțiuni în cazul absenței policistinelor. Studiul distribuției subcelulare a policistinelor a confirmat prezența lor
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
a MB tubulare comportă diferențe certe față de MB glomerulară și că, foarte probabil, MB glomerulară nu prezintă modificări similare (12). Din noțiunile de organizare moleculară prezentate în capitolul 2.2 reamintim că în MEC există o multitudine de proteine structurale: colagen, fibronectină, laminină, entactină/nidogen, proteoglicani, iar în alcătuirea MB tubulare au fost identificate și descrise molecule de colagen de tip IV, laminină, entactină, heparan-sulfat. Cercetări în domeniu relevă alterarea diferiților constituenți ai MEC (6, 22) și/ sau ai MB, insistând
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]