1,511 matches
-
poate scrie la persoana I sau III, poate fi un amestec între tipul ionic și doric, se abordează un stil liber, mai adânc. Sentimentele sunt spuse direct, simplu, de către personajul-narator, care este întruparea uneia din ipostazele autorului. Se folosește pastișa, colajul, se includ chiar și tăieturi din ziare (vezi Mircea Nedelciu : Maistrul Ilie Ilie Razachie își dă concursul), pentru a arăta un punct de vedere cifrat. De altfel, în opinia postmoderniștilor, textul (ce se mai cheamă și scriitura) este interminabil, infinit
Teoria romanului () [Corola-website/Science/299180_a_300509]
-
proastă că o porumbița... spune resemnata, în timp ce își ridică privirea către vitraliul, prin sticlă căruia, Duhul Sfânt zboară fără aripi. Vitraliul este doar un simulacru de artă veche, comandă sută la sută contemporană și în care artistul a adus în colajul modernist, și câteva fragmente de sticlă veche de Boemia. Mărțina este specialist în Istoria Artei, recunoaște îmbinarea artificială dintre detalii. Știe pe de rost fiecare centimetru pătrat din zidăria care sprijină fereastră, ce leagă între ei, pereții groși de mai
Editura Destine Literare by Melania Cuc () [Corola-journal/Journalistic/97_a_208]
-
Roman Cotoșman. Acesta tocmai abandonase pictura figurativă dedicându-se experimentelor cu forme abstracte. În urma șederii sale la Paris, în 1963, el se întorcea acasă cu dorința de a-și schimba mijloacele de expresie inițiind seria monotipurilor monocrome și realizând primele colaje constructiviste (Interferențe spațiale). După exemplul unor grupuri de avangardă și in special “Groupe de Recherche d’Art Visuel” (Paris, 1960), el dorea să apară și la Timișoara o astfel de echipă. Ca urmare a luat naștere Grupul 111, primul grup
Muzeul de Artă din Timișoara () [Corola-website/Science/305279_a_306608]
-
introdusese elemente geometrice în pictură. Către 1967 arta lui devenise radical constructivă, artistul renunțând la culoare în favoarea integrării artei într-un spațiu arhitectonic. Din această perioadă timpurie se păstrează în colecția muzeului o serie de lucrări, în special monotipurile și colajele constructiviste ale lui Cotoșman, dar și lucrările lui Flondor și Bertalan care au fost expuse la Nürnberg în 1969. În 1970 la Liceul de artă din Timișoara au sosit mai mulți tineri profesori. În jurul lui Constantin Flondor și a lui
Muzeul de Artă din Timișoara () [Corola-website/Science/305279_a_306608]
-
Lucian Sabados, Iulian Mihu, etc. Pentru Compania de dans Contemp a semnat regia și coregrafia a peste 20 de spectacole de muzică românească și străină în țară și străinătate,printre care: Nisipuri mișcătoare, Ison ÎI - Muzică: Ștefan Niculescu; Seară latină - Colaj Folcloric; O ceașcă de fericire - Muzică: Tom Ze; Fereastră roz - Muzică: K. Jarete; Zi noapte zi - Chopin Virtual, Muzica: Adrian Enescu; Întâlniri ratate - Muzică etno; Tango 1930 - Muzică: Dinu Vasile Moscopol; Nopți Chiliene - Muzică: Folclor Chilian; La douășpe trecute fix
Adina Cezar () [Corola-website/Science/328318_a_329647]
-
în 2001 și în prezent cadru universitar la Universitatea Națională de Artă București între anii 2006-2007 Membru al Conducerii Operative a UAP din România Printre lucrările artistului regăsim: deșchideri (cuib,orizont), scriituri, regnuri(sacrificiu), relicve, trepte de libertate, geometrie, martori, colaj 1975 - Galeria Institutului de Medicină și Farmacie - Cluj-Napoca (Ro). 1979 - Galeria UAP - Cluj-Napoca (Ro). 1980 - Galeria UAP - Oradea (Ro). 1985 - Galeria de Artă a Editorialului "VATRA" - Tg. Mureș (Ro). 1987 - Galeria UAP "Căminul Artei" - București (Ro). 1987 - Galeria Academiei Române - Rome
Vasile Tolan () [Corola-website/Science/332064_a_333393]
-
drepturi locative și în particular pentru conștientizarea publică, că marginalizarea socio-teritorială a oamenilor din zona Pata Rât este parte din istoria și prezentul orașului Cluj, și trebuie asumată ca atare de către autorități și alți actori instituționali, precum și de populația urbei. Colajul de față este ocazie pentru noi toți să reflectăm asupra modului în care reacționăm atunci când „ĂȘTIA NE PUN SĂ FACEM CEVA” (... să părăsim și să demolăm casele noastre ... să ne mutăm în afara orașului ... să stăm disciplinați în bănci ... să desenăm
„ĂȘTIA NE PUN SĂ FACEM CEVA...#034; - sau „SĂ JUCĂM EVACUAREA, DAR POATE CĂ SCENETA NOASTRĂ SĂ FIE CU FINAL FERICIT!...#034; () [Corola-website/Science/295897_a_297226]
-
dincolo de masca de profesor/salvator/educator/reintegrator. (Leta Popescu) În timpul Atelierului de teatru comunitar am găsit împreună cu adolescentele și adolescenții câteva momente, ca să povestim despre ateliere și să transmitem mesaje clujenilor, colegilor din București și Primăriei locale. Iată un colaj rezultat din aceste conversații, format din gânduri despre întâlnirile de la Casa Tranzit, experiențe cotidiene de discriminare, evacuare și locuire, cât și dorințe privind viitorul lor, alese împreună cu ele/ei. (Simona Ciotlăuș). Adina și Sabina despre atelierele de la Casa Tranzit [Sabina
„ĂȘTIA NE PUN SĂ FACEM CEVA...#034; - sau „SĂ JUCĂM EVACUAREA, DAR POATE CĂ SCENETA NOASTRĂ SĂ FIE CU FINAL FERICIT!...#034; () [Corola-website/Science/295897_a_297226]
-
50 min., - 24 de interpreți - muzică: A. Piazzola. Producție a Teatrului de balet „Oleg Dansovski” din Constantă. Premieră: Constantă, 1999. „Furtună” 2h 30 min., - 24 de interpreți și 4 actori - spectacol de teatru-dans, adaptare după W. Shakespeare de Sergiu Anghel. colaj muzical: Sergiu Anghel. Producție a Teatrului de balet „Oleg Danovski” din Constantă. Premieră: Constantă, 25 iunie, 2001. „Adios Tristetza” 1.30 min., 14 interpreți - muzică: colaj de Sergiu Anghel din opera muzicală a lui A. Piazzola. Producție a Teatrului de
Sergiu Anghel () [Corola-website/Science/299316_a_300645]
-
interpreți și 4 actori - spectacol de teatru-dans, adaptare după W. Shakespeare de Sergiu Anghel. colaj muzical: Sergiu Anghel. Producție a Teatrului de balet „Oleg Danovski” din Constantă. Premieră: Constantă, 25 iunie, 2001. „Adios Tristetza” 1.30 min., 14 interpreți - muzică: colaj de Sergiu Anghel din opera muzicală a lui A. Piazzola. Producție a Teatrului de balet „Oleg Danovski” din Constantă, scenografia și costumele Ana-Maria Munteanu. Premieră: Constantă, 20 iunie 2004. „Visul din vis”, 1.15 min., 9 interpreți, - muzică: preclasica, jazz
Sergiu Anghel () [Corola-website/Science/299316_a_300645]
-
nu fie mândru de fiecare Premiu Nobel câștigat de un cosânger al lui. Îmi amintesc de o vizită la Muzeul Yad Vashem din Jerusalem când Joshua Erlich, Îndrumătorul nostru de grup, ne Întreba și se Întreba, retoric firește, În fața unui colaj cu poze ale victimelor copii din lagărul de la Auschwitz: „Vă dați seama câte Premii Nobel a pierdut Israelul În acest Holocaust?” Trecând peste „hazul de necaz” din subtextul Întrebării, oare chiar este nevoie ca un popor să treacă prin Holocaust
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Ileana Andrei () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1443]
-
mai lansat o compilație denumită "Icon", în pregătirea albumului viitor. "Icon" conținea aceleași melodii ca și mai vechea compilație "The Singles 1992-2003", cu o nouă copertă și la un preț redus . Pe 5 decembrie 2010, No Doubt a interpretat un colaj de piese Beatles cu ocazia unui concert tribut ce a avut loc; printre cei prezenți s-au numărat Barack Obama, Paul McCartney și Oprah Winfrey. La 11 iunie 2012, formația a anunțat pe site-ul oficial că noul album va
No Doubt () [Corola-website/Science/313506_a_314835]
-
(n. 4 mai 1926, Ploiești) - este un artist vizual din România. Opera să artistică include lucrări de grafică, desen, colaj, fotografie și ilustrație de carte. primește în 2008 titlul de Doctor honoris causa al Universității Naționale de Arte din București, acordat pentru remarcabilă să contribuție la dezvoltarea artei românești contemporane. De asemenea, Geta Brătescu este director artistic al revistei de
Geta Brătescu () [Corola-website/Science/316730_a_318059]
-
dar este forțată să le întrerupă din cauza cenzurii comuniste.) Prezența distinctă în arta contemporană românească, artist complet care alege ca mijloc de expresie atât mediile tradiționale cât și pe cele noi, Geta Brătescu realizează lucrări de grafică, gravura, desen și colaj textil, tapiserie, obiect, acțiune, fotografie, foto-instalație, film (de animație, 8 mm, video). Accepțiunea suprarealista a obținerii unei spontaneități egale în desen și pictură că în scris este problematică pentru Geta Brătescu, deoarece exigenta «imediateței» este bruiata de infuziunea memoriei. Artista
Geta Brătescu () [Corola-website/Science/316730_a_318059]
-
admițând în același timp inevitabilitatea ei. Revelatoare în acest sens sunt obiectele cu chipul ei că o mască, accentuând sau diminuând prezenta artificiului. Înalte exemple, trăsături ale chipului ei sunt combinate cu materiale din viața cotidiană, construind obiecte compozite sau colaje care sunt asamblate de multe ori cu umor, căutând participarea privitorului. Că în alte rânduri, artista trece de la seriozitate la umor, de la gravitate la fantezie nonșalanta și capriciu, de la rigoare conceptuală la inventivitate de neoprit. (Artă Getei Brătescu, text de
Geta Brătescu () [Corola-website/Science/316730_a_318059]
-
aspecte ale artei moderne, mai ales în domeniul artei fotografice, al istoriei cinematografiei și al filmului experimental.Lucrările sale înnoitoare și abstracte, în tehnicile solarizației, „rayografiei”(denumire inspirată de propriul său nume, pe care a dat-o „fotogramei”) și al colajului, create sub impresia conexiunilor sale cu artiștii suprarealiști, i-au adus o recunoaștere mondială. Numeroasele portrete fotografice ale artiștilor contemporani cu el au rămas un document grăitor al vieții culturale din Parisul anilor 1920. Primul născut al lui Meleh Radnitzky
Man Ray () [Corola-website/Science/328327_a_329656]
-
familiei sale, numeroase elemente din meșteșugul croitoriei și-au găsit ulterior amprenta în arta să: manechini,fieruri de călcat, mașini de cusut, ace de cusut, ace de siguranță, ațe, resturi de stofe, etc. Istorici de artă au semnalat asemănări între colaj și tehnicile și stilurile sale de pictură și croitorie. Immanuel a studiat în anii 1904-1909 la Liceul de băieți din Brooklyn (Brooklyn's Boys High School), unde s-a evidențiat la materiile artă și desen tehnic,În acei ani a
Man Ray () [Corola-website/Science/328327_a_329656]
-
colecționar de artă i-a cumpărat șase tablouri, ceea ce i-a procurat resursele și motivația de a închiria un studio în New York. În anii următori Mân Ray a evoluat de la pictură convențională la utilizarea unei bogații de mijloace artistice alternative - colaje, obiecte de gata, fotografii, asamblări de materiale, aerograme, - dezvoltând un stil artistic propriu, chiar dacă influențat uneori de Marcel Duchamp. În 1916 a expus un obiect pre-dadaist intitulat „Autoportret”. Împreună cu Marcel Duchamp și Francis Picabia a întemeiat secția new yorkeză a
Man Ray () [Corola-website/Science/328327_a_329656]
-
la New York” (1920). Exemple de creații din această perioadă sunt "The Rope Dancer Accompanies Herself with Her Shadows" (1916), influențată de asamblajul încă neterminat atunci al lui Duchamps, "The Bride Stripped Bare by Her Bachelors" (1915-1923) și pictată după un colaj, de asemenea "The Revolving Doors" (1916-1917), o serie de zece colaje însoțite de text. Pentru a se putea întreține din vânzarea picturilor, multe din ele în stil cubist, si a obiectelor de artă pe care le-a realizat, a cumpărat
Man Ray () [Corola-website/Science/328327_a_329656]
-
Rope Dancer Accompanies Herself with Her Shadows" (1916), influențată de asamblajul încă neterminat atunci al lui Duchamps, "The Bride Stripped Bare by Her Bachelors" (1915-1923) și pictată după un colaj, de asemenea "The Revolving Doors" (1916-1917), o serie de zece colaje însoțite de text. Pentru a se putea întreține din vânzarea picturilor, multe din ele în stil cubist, si a obiectelor de artă pe care le-a realizat, a cumpărat un aparat de fotografiat și a început să le fotografieze. A
Man Ray () [Corola-website/Science/328327_a_329656]
-
Boulogne-sur-Seine, Franța), cu numele adevărat "José Victoriano Carmelo Carlos González-Pérez", a fost un pictor spaniol. Alături de Pablo Picasso și Georges Braque, este unul din principalii reprezentanți ai cubismului. a pictat mai ales compoziții cu natură moartă, folosind în construcția tablourilor colaje alăturate sau suprapuse. Juan Gris s-a născut la 23 martie 1887 în Madrid, cu numele "José Victoriano González Pérez", fiu al unui negustor înstărit. Tânărul manifestă de timpuriu talent pentru desen și în anul 1902 intra la școala de
Juan Gris () [Corola-website/Science/319242_a_320571]
-
Picasso. Pentru Juan Gris începe perioadă cubista sintetică. Împreună cu Picasso și Braque descoperă noi mijloace de expresie. În tehnică să introduce elemente că hârtia de ziar, tapete și cioburi, realizează așa zisele ""Papiers collés"", din care vor rezulta mai tarziu colajele ("collages"). În anul 1914, în timpul unei călătorii în sudul Franței, se întâlnește cu Henri Matisse, a cărui tehnică picturala îi va influența în mod decisiv propria să creație. Începând cu anul 1916, în opera lui Juan Gris predomina viziunea arhitecturală
Juan Gris () [Corola-website/Science/319242_a_320571]
-
și atelier propriu în Brașov. În anul 1951 a devenit membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România. Între anii 1953 - 1969 a lucrat ca profesor la Șacoala populară de artă din Brașov. Picturile sale au fost în special acuarele și colaje cu hârtie și materiale textile. Tatăl său, scriitorul Adolf Meschendörfer, a fost un colecționar pasionat de timbre. De la el a deprins dragostea pentru mărci poștale. A început să lucreze timbre în anul 1955. Prima serie gravată de el a fost
Harald Meschendörfer () [Corola-website/Science/309577_a_310906]
-
Teodora Moisescu Stendl (n. 3 septembrie 1938, București) este un artist decorator român. Opera să artistică include lucrări de grafică, desen, colaj, tapiserie, pictură. este una dintre doamnele artei contemporane românești, operele sale fiind premiate cu numeroase premii naționale și internaționale. este soția pictorului Ion Stendl. Nenumărate tufe de trandafiri, diafan colorate; fățiș de boschete de la griul cel mai pâl până la verdele-negru
Teodora Stendl () [Corola-website/Science/317221_a_318550]
-
atât de contradictorii ale oamenilor, și cu capacitatea acestora de nuanțare. Deși Aleksievici susține la început că demersul său ilustrează felul în care ea însăși vede și aude lumea, ”ca pe un cor de voci individuale și ca pe un colaj de detalii cotidiene”, și deși intervine uneori manipulator la nivelul organizării materialului, concret, meritul metodei sale este că reușește să creeze spații pentru voci care se manifestă de cele mai multe ori în lipsa unei direcționări. În context românesc, este interesantă comparația cu
Vremuri Second-Hand, de Svetlana Aleksievici (1) – O citire alternativă () [Corola-website/Science/295630_a_296959]