495 matches
-
culturi. Adeseori valorile unui grup cultural pot veni în conflict cu valorile altui grup. Spre exemplu, individualismul, competiția și câștigul sunt valori centrale ale culturii americane, în timp ce în culturi asiatice, precum cele chineză, coreeană, japoneză, solidaritatea de grup, așa-numitul "colectivism" opus "individualismului" constituie o valoare esențială, centrată pe relațiile interpersonale sau cele intragrup. Normele sunt "regulile care ghidează comportamentul" și sunt de două tipuri: proscriptive, care dictează ce nu trebuie făcut și prescriptive, ce indică ceea ce trebuie făcut (Kabagarama, 1993
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
tineretului”, „Ethos”, „Libertatea” ș.a. În anii ’50 publică în revista academică „Studii și cercetări științifice” și în „Iașul literar”. Semnează și Anton Costin sau cu inițiale. În timpul vieții i-au apărut numai cărțile de sociologie: Cercetări filosofice și sociologice (1935), Colectivismul în filosofia lui Platon (1936), Originea socială a filosofiei lui Auguste Comte (1936), Cunoaștere și suflet (1940), Antisemitismul și cauzele lui sociale (1945). Postum, i se editează volumul de versuri Senin (1972). Au rămas în manuscris două studii de sociologie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286295_a_287624]
-
motive livrești. Ca și A. I. Odobescu, C. peripatetizează grațios și bonom. Numai că, „paralizat de discreție” (G. Călinescu), poate și de neîncredere, poetul a vrut să stea de vorbă doar cu sine însuși. SCRIERI: Cercetări filosofice și sociologice, Iași, 1935; Colectivismul în filosofia lui Platon, Iași, 1936; Originea socială a filosofiei lui Auguste Comte, București, 1936; Cunoaștere și suflet, Iași, 1940; Antisemitismul și cauzele lui sociale, București, 1945; ed. îngr. și introd. Constantin Schifirneț, București, 2000; Senin, îngr. și introd. Constantin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286295_a_287624]
-
amărăciune pe care istorisirile bunicii nu izbuteau să o ascundă. Vreo neînțelegere de familie ale cărei cauze nu ne era dat să le cunoaștem? Sau o răceală foarte europeană în relațiile dintre cei apropiați, de neconceput pentru noi, rușii, cu colectivismul nostru debordant? Sau, pur și simplu, atitudinea ușor de înțeles a oamenilor modești față de una dintre cele patru surori, aventuriera familiei, care, în locul unui vis frumos de aur, aducea cu ea, de fiecare dată, frământările unei țări sălbatice și ale
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
care o simte toată lumea la vârsta aceea. Cauți o evadare înainte de a fi înhățat de angrenajele vieții de adult, rămâi singur să-ți imaginezi aventurile amoroase ce vor urma. Așteptarea aceea, viața aceea de sihastru devine repede apăsătoare. De unde și colectivismul colcăitor și tribal al adolescenților, încercare febrilă de a juca, înainte de vreme, toate scenariile societății adulte. Rari sunt cei care, la treisprezece sau paisprezece ani, știu să reziste mecanismelor rolurilor impuse celor singuratici, celor contemplativi, cu toată cruzimea și intoleranța
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
încalci libertatea celuilalt, a celorlalți. Faptul că un individ se naște și crește în democrație nu garantează că va deveni automat un bun cetățean. Omul poate să nu devină bun cetățean și să nu se implice dacă i se impun colectivismul și paternalismul care ignoră individualitatea și distrug libertatea individuală (Plutarh spunea acum 1 800 de ani că "primul distrugător al libertăților unui popor este cel care face daruri și promisiuni fără acoperire"). Participarea la viața orașului, implicarea depind de atractivitatea
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
o programare colectivă a spiritului uman care permite distingerea membrilor unei categorii de oameni de alta”, G. Hofstede (1996) ajunge la concluzia că toate culturile pot fi caracterizate prin patru dimensiuni: distanța ierarhică mare / mică, controlul incertitudinii intens / redus, individualism / colectivism și masculinitate / feminitate. În același timp se consideră că dimensiunile culturale, prin influențele acestora asupra comportamentului și activității indivizilor, creează contextul pentru conturarea atitudinilor față de muncă, față de alte componente ale activității manageriale. Din această perspectivă, cunoașterea aspectelor specific culturale, comparativ
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
comportamentul individului și al grupului în procesul muncii este influențat de variabile care țin de atitudinea față de timp, modul de acceptare al schimbării, atitudinea față de natură și intensitatea relațiilor dintre indivizi (E. Burduș - 2004). 9.3. Influențele dimensiunii culturale individualism - colectivism asupra managementului organizațional Managementul comparat este un domeniu relativ nou, despre care s-a scris foarte puține lucrări în țara noastră. Dacă în ce privește conceptele teoretice de management comparat și aplicarea acestora în domeniul economic putem nominaliza unele lucrări de referință
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
asupra caracterizării contextului cultural românesc din perspectiva elementelor specifice managementului comparat sunt încă în faza incipientă. În cadrul documentării noastre bibliografice am încercat să extrapolăm și să adaptăm la particularitățile activității sportive studiile efectuate de E. Burduș cu privire la dimensiunea culturală individualism colectivism. Investigația a vizat componente definitorii ale dimensiunii culturale individualism / colectivism cu privire la orientarea indivizilor organizaționali către: libertăți individuale sau grija față de semeni; munca individuală sau munca de grup; responsabilitatea individuală sau responsabilitatea de grup. Referitor la orientarea indivizilor către libertăți individuale
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
comparat sunt încă în faza incipientă. În cadrul documentării noastre bibliografice am încercat să extrapolăm și să adaptăm la particularitățile activității sportive studiile efectuate de E. Burduș cu privire la dimensiunea culturală individualism colectivism. Investigația a vizat componente definitorii ale dimensiunii culturale individualism / colectivism cu privire la orientarea indivizilor organizaționali către: libertăți individuale sau grija față de semeni; munca individuală sau munca de grup; responsabilitatea individuală sau responsabilitatea de grup. Referitor la orientarea indivizilor către libertăți individuale sau grija față de semeni, 70,12% din ponderea răspunsurilor aparțin
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
la întrebarea care a vizat munca individuală sau munca de grup au evidențiat că numai cca. 36% dintre români se orientează spre munca individuală și 64% către munca de grup. Pentru a determina o concluzie cu privire la orientarea către individualism sau colectivism în context multicultural este necesară comparația cu alte culturi. Din această comparație reiese că, deși opțiunea pentru munca individuală este de numai 36% în România, contextul cultural românesc poate fi caracterizat prin individualism destul de ridicat în comparație cu alte culturi. În ce privește responsabilitatea
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
redus al incertitudinii și feminitate. Grupul țărilor latine (Belgia, Franța, Italia, Spania, Portugalia) prezintă un coeficient mare de individualism, distanță mare față de putere, control intens al incertitudinii și masculinitate medie. Grupul țărilor aproape estice (Grecia, Turcia) au culturi caracterizate prin colectivism, distanță mare față de putere, control intens al incertitudinii, coeficient mediu de masculinitate. CAPITOLUL 10. CONCEPTE EUROPENE DETERMINATE ÎN MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚII SPORTIVE 10.1. Viziunea Consiliului Europei asupra sportului Managementul organizațiilor sportive este influențat și determinat de respectarea și îndeplinirea cerințelor
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
de principialitate. Poziția articolului Zile slăvite, e o poziție apolitică și insensibilă față de succesele poeziei”. Aici e momentul să facem o completare: în acest an, intervenția Uniunii Scriitorilor în laboratorul intim de creație este mult mai accentuată. Un soi de colectivism în geneza și desăvârșirea operei începe sau încearcă să se impună în stilul de muncă al creatorului Adică: pentru a evita eșecul sau confuziile în tratarea temelor cerute, nu întotdeauna scriitorul se poate descurca de unul singur, atunci trebuie să
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
punct de vedere moral creștinilor din catacombe. Și nici mai disciplinați decît romanii, așa cum nici orașele noastre nu sînt superioare cetăților grecești. Metoda istorică este necesară ca să ne dăm seama de faptul că Rusia a abandonat marxismul în favoarea unui străvechi colectivism slav primitiv". Sau: "Hitler este încarnarea unui străvechi tribalism sălbatic german și a unei religii păgîne germane din vechime"8. Sub titlul Civilizația frustrării și a irosirii, Iorga descria cum vedea el viața modernă. Omul este (în marile orașe) "aruncat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
după 1945. Deși dezideratul „statului proprietar al mijloacelor de producție, schimb și distribuție” (Clauza IV din programul laburist formulat În 1918) a rămas În platforma partidului, puțin lideri Îl mai luau În serios. Statul asistențial britanic avea ca nucleu nu „colectivismul” economic, ci instituțiile sociale universalizate ale țării, ferm ancorate În reformismul de Început de secol al liberalilor contemporani cu Keynes. Pentru britanici, fie că votau cu dreapta sau cu stânga, importante erau nu planificarea economică sau proprietatea de stat, ci
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
G. Hofstede (1980). Acesta propune o concepție cvadridimensională de diferențiere culturală. Astfel, popoarele s ar deosebi cultural În funcție de următoarele dimensiuni: distanța față de autorități, evitarea nesiguranței (semnifică existența deschiderii sau a rezistenței la schimbare, manifestarea sau lipsa temerii de viitor), individualism/colectivism (orientare spre succesul individual și independență, sau puternic sentiment de solidaritate), feminitatea/masculinitatea (tendința de a păstra relațiile armonioase versus aspirația spre realizări personale și recunoașterea propriei valori). Ne vom opri cu precădere asupra tendinței spre individualism sau colectivism și
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
individualism/colectivism (orientare spre succesul individual și independență, sau puternic sentiment de solidaritate), feminitatea/masculinitatea (tendința de a păstra relațiile armonioase versus aspirația spre realizări personale și recunoașterea propriei valori). Ne vom opri cu precădere asupra tendinței spre individualism sau colectivism și influența acesteia asupra comportamentului de consum. Individualismul, așa cum am mai menționat, presupune orientarea spre succesul individual, independență și Încrederea numai În forțele proprii pentru reușita În viață. Presupune aprecierea libertății de a alege nși punerea accentului mai degrabă pe
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
comportamentului de consum. Individualismul, așa cum am mai menționat, presupune orientarea spre succesul individual, independență și Încrederea numai În forțele proprii pentru reușita În viață. Presupune aprecierea libertății de a alege nși punerea accentului mai degrabă pe privilegii decât pe Îndatoriri. Colectivismul, pe de altă parte, se caracterizează printr-un puternic sentiment de solidaritate cu celelalte persoane aparținând aceluiași grup. Individul se percepe ca parte a unui Întreg mai mare și de aceea simte nevoia de a se supune normelor grupului și
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
a decodificat decalajul dintre instituțiile apusene împrumutate și realitățile sociale românești în câteva constructe sociale cum sunt: pseudoraționalizare versus raționalizare adevărată, politicianism, falsă europenizare versus europenizare autentică, individualism subiectiv (capricios) versus individualism constructiv, pseudocultură versus cultură, semicultură, gregarism versus solidarism, colectivism versus individualism. Dezvoltarea socială autentică și durabilă este concepută de Constantin Rădulescu-Motru ca un proces continuu de construcție instituțională prin aplicarea postulatului logic al identității. Postulatul logic al identității semnifică păstrarea unui înțeles identic al noțiunilor. Deprinderile care rezultă din
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de contradicții și argumentări ridicole, ce nu poate servi decât ca o superfluă "doctrină pentru bătăuși" (p. 9). În pofida contraponderii reprezentate de opțiunile pro-occidentaliste, extrema dreapta a înclinat decisiv balanța eșichierului politic în favoarea sa. Opțiunile pentru totalitarism în detrimentul democrației, pentru colectivismul organicist în dauna individualismului civic, alegerea misticismului fanatic împotriva sobrietății raționale și pentru răsăritul ortodox în defavoarea occidentului secular au fost alegerile care au îmboldit glisarea societății românești înspre epoca dictaturilor, a cărei uvertură politică a fost regimul autoritar al lui
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]