716 matches
-
evaluează mai degrabă prin intermediul eșecurilor și al consecințelor negative ale comportamentului lor. Astfel, colectiviștii manifestă în mai mare măsură criticism în autoevaluări. Individualiștilor le sînt specifice atribuirile interne. Ei caută și solicită informații care să confirme atribuiri interne dezirabile, în timp ce colectiviștii sînt preocupați și au o mare sensibilitate față de devierea de la norme (Triandis, 1995, p. 71). 8.6.3. Atribuirile Individualiștii atribuie precumpănitor cauze interne evenimentelor, au un locus of control intern, iar colectiviștii sînt, în majoritatea cazurilor, externaliști (Morris, Peng
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
care să confirme atribuiri interne dezirabile, în timp ce colectiviștii sînt preocupați și au o mare sensibilitate față de devierea de la norme (Triandis, 1995, p. 71). 8.6.3. Atribuirile Individualiștii atribuie precumpănitor cauze interne evenimentelor, au un locus of control intern, iar colectiviștii sînt, în majoritatea cazurilor, externaliști (Morris, Peng, 1994). Individualiștii sînt supuși în mai mare măsură, în viziunea lui Bond și Smith (1994), "erorii fundamentale de atribuire", prin accentuarea rolului cauzelor interne în explicarea comportamentului "celuilalt", o asemenea atribuire intervenind mult
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
cazurilor, externaliști (Morris, Peng, 1994). Individualiștii sînt supuși în mai mare măsură, în viziunea lui Bond și Smith (1994), "erorii fundamentale de atribuire", prin accentuarea rolului cauzelor interne în explicarea comportamentului "celuilalt", o asemenea atribuire intervenind mult mai frecvent în comparație cu colectiviștii. 8.6.4. Cognițiile Individualiștii sînt preocupați în mai mare măsură de propriile nevoi, dorințe, idei, drepturi, capacități. Colectiviștii manifestă interes față de nevoile celorlalți, încercînd să le inducă acestora o stare de bine psihologică. în general, în culturile colectiviste există
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
erorii fundamentale de atribuire", prin accentuarea rolului cauzelor interne în explicarea comportamentului "celuilalt", o asemenea atribuire intervenind mult mai frecvent în comparație cu colectiviștii. 8.6.4. Cognițiile Individualiștii sînt preocupați în mai mare măsură de propriile nevoi, dorințe, idei, drepturi, capacități. Colectiviștii manifestă interes față de nevoile celorlalți, încercînd să le inducă acestora o stare de bine psihologică. în general, în culturile colectiviste există mai mult interes pentru consistență cognitivă. Legătura comportament-atitudini este mai slabă în culturile colectiviste și relativ puternică în culturile
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
în comparație cu colectiviștii. 8.6.4. Cognițiile Individualiștii sînt preocupați în mai mare măsură de propriile nevoi, dorințe, idei, drepturi, capacități. Colectiviștii manifestă interes față de nevoile celorlalți, încercînd să le inducă acestora o stare de bine psihologică. în general, în culturile colectiviste există mai mult interes pentru consistență cognitivă. Legătura comportament-atitudini este mai slabă în culturile colectiviste și relativ puternică în culturile individualiste (Triandis, 1995, p. 73). Subiecții din culturile colectiviste percep mediul înconjurător mai degrabă inflexibil (accentul e pus pe norme
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
nevoi, dorințe, idei, drepturi, capacități. Colectiviștii manifestă interes față de nevoile celorlalți, încercînd să le inducă acestora o stare de bine psihologică. în general, în culturile colectiviste există mai mult interes pentru consistență cognitivă. Legătura comportament-atitudini este mai slabă în culturile colectiviste și relativ puternică în culturile individualiste (Triandis, 1995, p. 73). Subiecții din culturile colectiviste percep mediul înconjurător mai degrabă inflexibil (accentul e pus pe norme, obligații, îndatoriri stabile) și se văd pe sine ca adaptabili și mai puțin capabili de
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
inducă acestora o stare de bine psihologică. în general, în culturile colectiviste există mai mult interes pentru consistență cognitivă. Legătura comportament-atitudini este mai slabă în culturile colectiviste și relativ puternică în culturile individualiste (Triandis, 1995, p. 73). Subiecții din culturile colectiviste percep mediul înconjurător mai degrabă inflexibil (accentul e pus pe norme, obligații, îndatoriri stabile) și se văd pe sine ca adaptabili și mai puțin capabili de schimbare. Indivizii din culturile individualiste se autoevaluează ca fiind mai flexibili (accentul e pus
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
mai multă ușurință decît individualiștii) (Triandis, Suh, 2002, p. 141). Lotul din Asia de Est face în mai mare măsură atribuiri dispoziționale decît lotul vestic. Choi, Nisbett și Smith (2000), precum și Nisbett și colaboratorii (2001) au constatat că asiaticii estici (colectiviști) manifestă o toleranță mai mare față de contradicții decît americanii (individualiști) și astfel sînt mai puțin surprinși decît aceștia de inconsistență. Autorii sugerează că gîndirea logică a americanilor prezintă avantaje în dezvoltarea științei, în timp ce gîndirea mai holistă a esticilor prezintă avantaje
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
sînt mai puțin motivați în situațiile în care ei trebuie să decidă, în timp ce situațiile în care altcineva de încredere ia decizia în numele lor ajung să activeze cel mai mare nivel de motivare intrinsecă și performanță. 8.6.6. Emoțiile Emoțiile colectiviștilor sînt centrate pe ceilalți și sînt de scurtă durată (se mențin atît timp cît ei se află în situația respectivă), iar în cazul individualiștilor, sînt centrate pe ei înșiși și sînt de lungă durată. Prototipul afectiv experimentat de colectiviști și
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Emoțiile colectiviștilor sînt centrate pe ceilalți și sînt de scurtă durată (se mențin atît timp cît ei se află în situația respectivă), iar în cazul individualiștilor, sînt centrate pe ei înșiși și sînt de lungă durată. Prototipul afectiv experimentat de colectiviști și individualiști pare a fi diferit. într-o serie de studii realizate de Kitayama și colaboratorii (1995) și Mesquita (2001), americanii au raportat mai multe emoții pozitive de dezangajare, distanțare de ceilalți (superioritate, mîndrie, egocentrism), în timp ce japonezii activau mai multe
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
în timp ce japonezii activau mai multe emoții pozitive de angajare (prietenie, sentimentul de intimitate sau apropiere, respect). De asemenea, comparativ cu japonezii, americanii experimentau o gamă mai largă de trăiri afective, atît pozitive, cît și negative. Totodată, emoțiile exprimate în culturile colectiviste tind să fie subsumate relațiilor întreținute și sînt percepute ca reflectînd statutul acestor relații. în plus, diferența între conținutul emoțiilor și importanța pe care individualiștii și colectiviștii o atribuie experiențelor lor emoționale ca întreg par să difere. De exemplu, Suh
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
de trăiri afective, atît pozitive, cît și negative. Totodată, emoțiile exprimate în culturile colectiviste tind să fie subsumate relațiilor întreținute și sînt percepute ca reflectînd statutul acestor relații. în plus, diferența între conținutul emoțiilor și importanța pe care individualiștii și colectiviștii o atribuie experiențelor lor emoționale ca întreg par să difere. De exemplu, Suh și colaboratorii (1998) au evidențiat că emoțiile sînt predictori puternici pentru satisfacția în viață în culturile individualiste, în timp ce pentru culturile colectiviste predictori mai influenți se arată a
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
și importanța pe care individualiștii și colectiviștii o atribuie experiențelor lor emoționale ca întreg par să difere. De exemplu, Suh și colaboratorii (1998) au evidențiat că emoțiile sînt predictori puternici pentru satisfacția în viață în culturile individualiste, în timp ce pentru culturile colectiviste predictori mai influenți se arată a fi normele sociale (aprobarea de către ceilalți). în egală măsură, se constată că în culturile individualiste factorii emoționali (precum cei angajați într-o relație de dragoste) joacă un rol mai însemnat în deciziile personale majore
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
normele sociale (aprobarea de către ceilalți). în egală măsură, se constată că în culturile individualiste factorii emoționali (precum cei angajați într-o relație de dragoste) joacă un rol mai însemnat în deciziile personale majore (cum ar fi căsătoria), decît în culturile colectiviste. De asemenea, există diferențe semnificative între cele două tipuri de culturi în modul de exprimare a emoțiilor. în cadrul grupului de referință, colectiviștii descurajează exprimarea emoțiilor negative și încurajează emoțiile pozitive cu scopul de a menține armonia și coeziunea grupului. O
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
de dragoste) joacă un rol mai însemnat în deciziile personale majore (cum ar fi căsătoria), decît în culturile colectiviste. De asemenea, există diferențe semnificative între cele două tipuri de culturi în modul de exprimare a emoțiilor. în cadrul grupului de referință, colectiviștii descurajează exprimarea emoțiilor negative și încurajează emoțiile pozitive cu scopul de a menține armonia și coeziunea grupului. O atitudine diferită se activează însă față de subiecții din afara grupului, în acest context fiind descurajată exprimarea sentimentelor pozitive și încurajată exprimarea sentimentelor negative
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
din afara grupului, în acest context fiind descurajată exprimarea sentimentelor pozitive și încurajată exprimarea sentimentelor negative cu scopul de a se distanța de cei din out-grup (Matsumoto, 2007). 8.6.7. Conceptul de sine și stima de sine. Identitatea socială Pentru colectiviști, identitatea are sens și este definită în relație cu ceilalți. Individualiștii își bazează identitatea pe propriile experiențe și pe propria persoană. în ceea ce privește conceptul de sine, Parkes, Schneider și Bochner (1999, p. 378) au evidențiat cum, pentru subiecții din culturile colectiviste
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
colectiviști, identitatea are sens și este definită în relație cu ceilalți. Individualiștii își bazează identitatea pe propriile experiențe și pe propria persoană. în ceea ce privește conceptul de sine, Parkes, Schneider și Bochner (1999, p. 378) au evidențiat cum, pentru subiecții din culturile colectiviste, acesta derivă din identitatea grupală și relațiile cu ceilalți, care nu pot fi separate de situații și contexte particulare. în literatură, acest concept de self a fost denumit "self interdependent". Green și colaboratorii (1997) au remarcat că individualiștii și colectiviștii
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
colectiviste, acesta derivă din identitatea grupală și relațiile cu ceilalți, care nu pot fi separate de situații și contexte particulare. în literatură, acest concept de self a fost denumit "self interdependent". Green și colaboratorii (1997) au remarcat că individualiștii și colectiviștii au surse diferite de stimă de sine: succesul și realizările personale față de valorile legate de familie, respectiv realizările de grup. 8.6.8. Starea de bine psihologică Indivizii din culturile individualiste au în general o stimă de sine mai bună
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
și realizările personale față de valorile legate de familie, respectiv realizările de grup. 8.6.8. Starea de bine psihologică Indivizii din culturile individualiste au în general o stimă de sine mai bună și sînt mai optimiști decît indivizii din culturile colectiviste, iar acești factori sînt asociați cu starea de bine subiectivă (Triandis, Suh, 2002, p. 143). Triandis (2000, p. 224) a propus o serie de factori care ar putea contribui la diferența ce se produce în aprecierea stării de bine psihologice
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
personalitate și cultură, deschiderea către noi experiențe, extraversia, capacitatea sporită de adaptare la mediul înconjurător, disponibilitatea ridicată pentru dezvoltare personală, șanse mai mari de atingere a scopurilor în viață și autoacceptarea sinelui. 8.6.9. Comportamentul social Indivizii din culturile colectiviste aparțin grupurilor ca rezultat al unui drept obținut prin naștere sau căsătorie, ca urmare a asumării unor roluri prescrise (precum în India). Pentru cei din culturile individualiste, apartenența la un grup trebuie cîștigată (Triandis, Suh, 2002, p. 143). Colectiviștii își
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
culturile colectiviste aparțin grupurilor ca rezultat al unui drept obținut prin naștere sau căsătorie, ca urmare a asumării unor roluri prescrise (precum în India). Pentru cei din culturile individualiste, apartenența la un grup trebuie cîștigată (Triandis, Suh, 2002, p. 143). Colectiviștii își dezvoltă rareori abilitățile necesare pentru a intra în noi grupuri, spre deosebire de individualiști: aceștia stabilesc de obicei cu repeziciune relații cu "celălalt" diferit, care durează pe termen lung. în ce privește relațiile în cadrul in-grupului, individualiștii au o tendință mai pronunțată de a
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
intra în noi grupuri, spre deosebire de individualiști: aceștia stabilesc de obicei cu repeziciune relații cu "celălalt" diferit, care durează pe termen lung. în ce privește relațiile în cadrul in-grupului, individualiștii au o tendință mai pronunțată de a avea contacte cu cei din in-grup decît colectiviștii, dar acestea sînt superficiale, cu implicare și intimitate între membri reduse, pe cînd colectiviștii își fac mai puțini prieteni noi, dar relațiile lor sînt mult mai apropiate (Gouveia, Clemente, Espinosa, 2003, p. 47). Membrii culturilor colectiviste sînt puternic influențați de
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
celălalt" diferit, care durează pe termen lung. în ce privește relațiile în cadrul in-grupului, individualiștii au o tendință mai pronunțată de a avea contacte cu cei din in-grup decît colectiviștii, dar acestea sînt superficiale, cu implicare și intimitate între membri reduse, pe cînd colectiviștii își fac mai puțini prieteni noi, dar relațiile lor sînt mult mai apropiate (Gouveia, Clemente, Espinosa, 2003, p. 47). Membrii culturilor colectiviste sînt puternic influențați de comportamentele și gîndirea celorlalți. S-a examinat, de exemplu, modul în care persoanele răspund
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
cei din in-grup decît colectiviștii, dar acestea sînt superficiale, cu implicare și intimitate între membri reduse, pe cînd colectiviștii își fac mai puțini prieteni noi, dar relațiile lor sînt mult mai apropiate (Gouveia, Clemente, Espinosa, 2003, p. 47). Membrii culturilor colectiviste sînt puternic influențați de comportamentele și gîndirea celorlalți. S-a examinat, de exemplu, modul în care persoanele răspund la cererea de participare la un sondaj de piață. S-a observat că persoanele din culturile colectiviste sînt influențate de argumente ale
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
2003, p. 47). Membrii culturilor colectiviste sînt puternic influențați de comportamentele și gîndirea celorlalți. S-a examinat, de exemplu, modul în care persoanele răspund la cererea de participare la un sondaj de piață. S-a observat că persoanele din culturile colectiviste sînt influențate de argumente ale dovezilor sociale (precum participarea prietenilor la același sondaj). Cei din culturile individualiste sînt mai influențați de argumente de tipul angajării/consistenței (de exemplu, de participarea la un sondaj similar în trecut). în locuri destinate recreerii
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]