2,111 matches
-
și-au pus și ele umărul la salvarea omenirii. Cum poate Nea Vasile, muncitor agricol în propria gospodărie, să contribuie la ameliorarea furiei cu care Dumnezeu îl copleșește? Mult mai simplu decât aș putea explica. Trăind ca înaintașii săi în colibe încălzite de răsuflarea vitelor sau folosind tehnica de ultimă oră în care soarele și mama Gea asigură toate necesitățile energetice. Altă soluție nu mai există. Să ne ajut Dumnezeu ca și Nea Vasile să înțeleagă. Și Internetul ne pune la
DUMNEZEU ESTE PRO SAU CONTRA? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379868_a_381197]
-
de asemenea cu o căprioară inertă pe spinare. Omul Acele două ființe ciudate în pădure erau doi oameni. De unde veneau ei? Unde se duceau? Cine ar putea să zică? Poate locuiau undeva pe-aproape, având vreo casă primitivă, într-o colibă sau peșteră. Sau poate erau de undeva de departe, rătăciți prin locuri străine. Ce să caute în pădure? Iată ce căutau: vânat pentru carne ori pentru pielicele. Spre deosebire de zilele noastre când putem umbla fără de frică prin păduri, nu același lucru
PĂDUREA ŞI OMUL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1852 din 26 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379903_a_381232]
-
oarbe sau plitele din curte.] și îi arunca în căruță, apoi lua bota cu apă, o putină plină pentru baia săptămânală, pirostriile pentru găleata mare din aramă, calupul de săpun de casă, lemnele din salcâm pentru construcția propriu zisă a colibei, carton asfaltat și multe obiecte de strictă necesitate pe termen mai lung. Când ajungeam noi la vie, pe la începutul lui august, de obicei abia începeau să se pârguiască boabele de struguri ale soiurilor timpurii. Începeam paza așa de devreme, ca să
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381745_a_383074]
-
înhămat caii la căruță și a plecat repede la mine la vie. Tocmai când a sosit, s-a pornit și ploaia. Abia reușise să deshame caii. Când au început tunetele, fulgerele și o ploaie torențială, noi am intrat imediat în colibă, dar și caii au venit în fața colibei și și-au vârât instinctiv capetele în bordei la adăpost. Doar trupurile cailor stăteau afară și peste ele curgeau zeci de litri de apă. Când trosnea, parcă se rupea cerul, de ziceai că
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381745_a_383074]
-
repede la mine la vie. Tocmai când a sosit, s-a pornit și ploaia. Abia reușise să deshame caii. Când au început tunetele, fulgerele și o ploaie torențială, noi am intrat imediat în colibă, dar și caii au venit în fața colibei și și-au vârât instinctiv capetele în bordei la adăpost. Doar trupurile cailor stăteau afară și peste ele curgeau zeci de litri de apă. Când trosnea, parcă se rupea cerul, de ziceai că acum se despică în două, iar fulgerele
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381745_a_383074]
-
tale și venind urmează Mie“ (Matei 19, 21). Urmând îndemnului evanghelic, tânărul Antonie și-a împărțit averea săracilor, și-a lăsat sora mai mică în grija unor credincioase cunoscute și s-a retras în singurătate. Inițial a trăit într-o colibă la marginea satului natal, așa cum obișnuiau în acea vreme cei care doreau să aibă o viață ascetică. A avut ca îndrumător spiritual un bătrân ascet din apropiere, devenind ucenicul acestuia. Căutat de mulți ucenici După câțiva ani de ucenicie, la
PĂRINTELE SPIRITUAL AL MONAHILOR CREŞTINI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382060_a_383389]
-
de morcov erau minunate, chiar crude fiind. - Mai ia câteva feliuțe tăiate! Dar nu prea multe, că o să le mâncăm pe toate în borș. - Bunică, dar trebuie să faci foc în sobă ca să fierbi borșul? - Da, puiul mamei, mergem în colibă, punem foc la vatră, punem să fiarbă în ceaun toate bunătățile astea, și ... să vezi ce poftă o să avem la mâncare. Cum era de așteptat, după ce borșul de legume fiersese bine, iar bunica pusese și vreo două linguri de smântână
MOFTURI LA MANCARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2210 din 18 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374321_a_375650]
-
mai ascultă/ De vorbă multă, lume multă. (Privesc orașul - furnicar). Aș vrea să văd acuma natala mea vîlcioară/ Scăldată în cristalul pârâului de-argint,/ Să văd ce eu atîta iubeam odinioară:/ A codrului tenebră, poetic labirint;// Să mai salut o dată colibele din vale,/ Dorminde cu un aer de pace, liniștiri,/ Ce respirau în taină plăceri mai naturale,/ Visări misterioase, poetice șoptiri. (Din străinătate). Ne puteți povesti o amintire din copilărie ca v-a marcat întreaga viață? Vreo întâmplare veselă, eventual? Copii
INTERVIU CU MIHAI EMINESCU de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374561_a_375890]
-
Acasa > Impact > Relatare > COLIBA DIN MUNȚI Autor: Urfet Șachir Publicat în: Ediția nr. 1690 din 17 august 2015 Toate Articolele Autorului COLIBA DIN MUNȚI de Urfet Șachir IV Reculegerea Soarele era sus de-o suliță, dar coliba era încolăcită în brațele liniștii. Nici văntul
COLIBA DIN MUNŢI de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373423_a_374752]
-
Acasa > Impact > Relatare > COLIBA DIN MUNȚI Autor: Urfet Șachir Publicat în: Ediția nr. 1690 din 17 august 2015 Toate Articolele Autorului COLIBA DIN MUNȚI de Urfet Șachir IV Reculegerea Soarele era sus de-o suliță, dar coliba era încolăcită în brațele liniștii. Nici văntul nu mai adia, să nu miște oblonul rămas deschis, de parcă ar fi vrut ca cei aflați în colibă
COLIBA DIN MUNŢI de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373423_a_374752]
-
Acasa > Impact > Relatare > COLIBA DIN MUNȚI Autor: Urfet Șachir Publicat în: Ediția nr. 1690 din 17 august 2015 Toate Articolele Autorului COLIBA DIN MUNȚI de Urfet Șachir IV Reculegerea Soarele era sus de-o suliță, dar coliba era încolăcită în brațele liniștii. Nici văntul nu mai adia, să nu miște oblonul rămas deschis, de parcă ar fi vrut ca cei aflați în colibă să-și continue somnul în tihnă, căci îi apucase zorile tot trăncănind. Peste puțin timp
COLIBA DIN MUNŢI de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373423_a_374752]
-
COLIBA DIN MUNȚI de Urfet Șachir IV Reculegerea Soarele era sus de-o suliță, dar coliba era încolăcită în brațele liniștii. Nici văntul nu mai adia, să nu miște oblonul rămas deschis, de parcă ar fi vrut ca cei aflați în colibă să-și continue somnul în tihnă, căci îi apucase zorile tot trăncănind. Peste puțin timp însă, obișnuit să se scoale în zori, bătrănul nu mai avu somn, și se ridică să pregătească micuțului cerealele cu lapte și micul dejun pentru
COLIBA DIN MUNŢI de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373423_a_374752]
-
și micul dejun pentru toți. Se duse, mai întăi, la animale, le dădu binețea de dimineață, le puse fănul în grătare și le duse apă în găleți. Între timp, se trezi și tănărul și-l întămpină pe Stump în ușa colibei. - Bună dimineața! salută cuviincios tănărul. - Bună dimineața, tinere! Eeei, cum ți-a fost somnul? Ai reușit să te odihnești puțin? Că ne-am cam lungit azi-noapte! zise Stump, zămbind. - O, da! se-nveseli tănărul. Curios, dar chiar m-am odihnit
COLIBA DIN MUNŢI de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373423_a_374752]
-
pentru o nouă viață. Încheiase un capitol de viață și începea un altul nou, care se întrezărea mult mai luminos. Ba chiar se simțea iar tănăr. Căte ar mai face! Și are și motive acum. Destule. Va urma) Referință Bibliografică: COLIBA DIN MUNȚI / Urfet Șachir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1690, Anul V, 17 august 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Urfet Șachir : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
COLIBA DIN MUNŢI de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373423_a_374752]
-
25 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Ana-Cristina POPESCU Rădăcini de păpădie Piesă într-un act Personajele: Păpădie, Trifoi, Omul cu valiza diplomatică. Decorul: (Un câmp plin de verdeață, pe marginea câmpului sunt câțiva arbori și în mijloc se află o colibă.) Păpădie: Ascultați! (Se aud cântecele păsărilor.) E o splendoare! Sunt aici de câteva zile și pot spune că mi-am găsit liniștea. La oraș mă trezeam în zgomotele asurzitoare ale tramvaielor, mașinilor, pe muzica infernală a vecinului de apartament, mă
RĂDĂCINI DE PĂPĂDIE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371444_a_372773]
-
Ascultați și voi! Nu, nu se ceartă! Și dacă s-ar certa? E atât de armonioasă cearta lor și liniștitoare ca dragostea mamei. Mama. Mi-a povestit cândva de păsărele. Eram foarte mic pe atunci. Au trecut anii. (Merge spre colibă, intră o clipă, se întoarce cu o lopată). Poate mă întrebați ce caut eu aici? Caut, caut rădăcini de păpădie. În locul acesta, an de an, am adunat o mulțime de rădăcini de păpădie. Între timp mi-am făcut o colibă
RĂDĂCINI DE PĂPĂDIE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371444_a_372773]
-
colibă, intră o clipă, se întoarce cu o lopată). Poate mă întrebați ce caut eu aici? Caut, caut rădăcini de păpădie. În locul acesta, an de an, am adunat o mulțime de rădăcini de păpădie. Între timp mi-am făcut o colibă să am unde să-mi plec capul cât timp sunt în vacanță. De ce în vacanță? Ascultați! (Se sprijină în lopată.) E atâta liniște! (așteaptă) Păsărelele? Ele dau liniștii mai mult farmec. Am venit și anul acesta după ce o ploaie zdravănă
RĂDĂCINI DE PĂPĂDIE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371444_a_372773]
-
culege o altă păpădie. Mângâie floarea galbenă.) Anul trecut am făcut sirop din florile acestea ce-ți răpesc privirea cu frumusețea lor. L-am amestecat cu miere. Mai am o sticluță cu sirop. L-am adus cu mine. E în colibă. Doriți sirop de păpădie? Nu pot să vă dau. Trebuie să descoperiți singuri gustul galben al sănătății. Veniți cu mine pe câmp primăvara și doar așa îl veți culege și înțelege. Veți deveni asemenea albinelor care cercetează firea naturii. (Pe
RĂDĂCINI DE PĂPĂDIE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371444_a_372773]
-
patru foi. Trifoi: Tu vorbești de noroc ca despre o plantă ce o culegi de pe câmp. Păpădie: Nu înțelegeți voi. Nu știți voi unde să căutați rădăcina. Trifoi: Ai recoltat multe rădăcini de păpădie anul acesta? (Păpădie se duce în colibă și se întoarce cu o găleată plină cu rădăcini.) Păpădie: Puține, parcă s-au ascuns, nici florile nu le mai dau de gol. Trifoi: Ar trebui să mai schimbi și tu locul. Pe acesta l-ai cam pustiit. Păpădie: Dar
RĂDĂCINI DE PĂPĂDIE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371444_a_372773]
-
fără ezitare. Aveam impresia că e o strângere reciprocă, simțeam asta. Doamne, am zis, de ce privirea mea cade ca o binecuvântare peste ei când aș putea să ridic un zid astfel încât ea să rămână de partea cealaltă? Pe ușa unei colibe apărută de nicăieri se zărea focul într-o vatră. Asta îmi mai trebuie! Poate e și o cană de vin, ceva, acolo! Când am privit mai bine, rochia tinerei era la fel cu rochia mea. Pe ea se așeza mai
PRIZONIERA TOAMNEI de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1421 din 21 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371577_a_372906]
-
David dispăruse. Nici tânăra aceea nu mai era. Am început să-l strig. Vântul se arăta distrat și o mulțime de castane se agățaseră de rochia mea. Mirosea puternic a crizanteme, însă nu le zăream. După câteva minute, din pragul colibei, a apărut ea. - Du-te, mi-a zis, te așteaptă! - Dar e al tău, am replicat, eu împletesc coșuri pentru ghebe, știi câte încap în toamna mea? - Ai plâns. Șterge-ți ochii. David e al meu numai în fotografiile cu
PRIZONIERA TOAMNEI de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1421 din 21 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371577_a_372906]
-
Acasa > Cultural > Artistic > DUMITRU ICHIM SAU „CÂND DUMNEZEU ÎN COLIBĂ DE OM S-A ASCUNS” - ESEU DE LORINCZI FRANCISC-MIHAI Autor: Maria Daniela Pănăzan Publicat în: Ediția nr. 2180 din 19 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Când Dumnezeu în colibă de om s-a ascuns „M-am coborât în tainica grădină
ESEU DE LORINCZI FRANCISC-MIHAI de MARIA DANIELA PĂNĂZAN în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371603_a_372932]
-
Acasa > Cultural > Artistic > DUMITRU ICHIM SAU „CÂND DUMNEZEU ÎN COLIBĂ DE OM S-A ASCUNS” - ESEU DE LORINCZI FRANCISC-MIHAI Autor: Maria Daniela Pănăzan Publicat în: Ediția nr. 2180 din 19 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Când Dumnezeu în colibă de om s-a ascuns „M-am coborât în tainica grădină a nucilor / să văd șuvoiul apei la obârșii / și via să o văd de-a odrăslit”. Sunt versete dragi mie din Cântarea Cântărilor, 6:11. Mă leagă de logodnă
ESEU DE LORINCZI FRANCISC-MIHAI de MARIA DANIELA PĂNĂZAN în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371603_a_372932]
-
credinciosul pășește pa poteca mântuirii, trecând peste apa morților. Este calea omului de la adamic la omul nou, îndumnezeit: Vin către Tine / urcând către floarea de tei / scufundându-mă în trei. LÖRINCZI FRANCISC-MIHAI Referință Bibliografică: Dumitru Ichim sau „Când Dumnezeu în colibă de om s-a ascuns” - eseu de Lorinczi Francisc-Mihai / Maria Daniela Pănăzan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2180, Anul VI, 19 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Maria Daniela Pănăzan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
ESEU DE LORINCZI FRANCISC-MIHAI de MARIA DANIELA PĂNĂZAN în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371603_a_372932]
-
propriu "treceau" când la o familie când la alta, pentru că nici nu dura foarte mult construcția unei case (poate 2-3 săptămâni) la așa concentrare totală, la cât de organizată și sârguitoare era întreaga comunitate - chiar dacă cei mai mulți trebuiau să locuiască în colibe, datorită faptului că încă nu "trecuse" comunitatea pe la ei - ca apoi se duceau să clădească casa următoarei familii.Iar, toate casele erau calculate, randate, construite bine din piatră rezistentă, cu toate acestea aveau de îndeplinit un vis! Mărturiile vii întregesc
TRECEREA ... (III) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374820_a_376149]