764 matches
-
unde îmblă ei? Inima-n mine-i bolnavă, (275) Floare de dumbravă, Și vai lacrimile mele, Cum le vărs cu jele! Du-te greer, du-te greer, Pân-la munte-n creer (280) Și privește - nduioșată Zarea depărtată, Lumea - ntreagă o colindă, Mergi la noi în grindă, Spune-i mamei: Ce-am făcut (285) De m-a mai născut, Căci ar fi făcut mai bine Să mă ia de mâne, Prefăcută că mă scapă Să m-arunce-n apă, (290) Căci de cer ar
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
a simțământului de vinovăție. i ii i -Ce am ajuns!... umbră rătăcitoare printre crucile cimitirului. Nu meritam nici să merg în umbra ei măcar!... murmură el cu ochii scăldați în lacrimi. Nu mai adormi, rămase treaz până se făcu ziuă... Colinda Crăciunului ... Am ajuns și în ajunul Crăciunului, iar zăpada a întârziat să vină... după o ușoară fulguială, abia a ajuns un strat subțire, de trei, patru degete deasupra pământului. Era în Sâmbăta de pomenire a celor Adormiți... Dimineața, Părintele Boboc
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
inimi curate de heruvimi, vesteau Nașterea Pruncușorului Iisus, Mântuitorul Lumii... Erau colindătorii cei mai mititei, care deschideau marea sărbătoare, înălțând cu glasuri suave de heruvimi Colinda Crăciunului. Doi copii mărunței, o fetiță și un băiețel, îngânau la ușa lui Iorgu Colinda Crăciunului. ”Sculați, sculați boieri mari; Florile dalbe... Sculați voi, români plugari; Florile dalbe... ” - Colindați, măi copii... colindați, măi, mai tare, să v-audă și Vasilica de acolo de Sus din Ceruri!... strigă Iorgu din casă, cu ochii scăldați în lacrimi
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
colindul. Și Naie, și Petre, și Oprică. La rampă îi lua o frică și grăbeau pașii. Unii băteau Grivița, alții trăgeau spre șina Constanței. Se auzeau câinii în fundul gropii. Râpile erau înghețate și jos ședeau haitele, gata să te sfâșie. Colinda începea de la croitor. Trecură și pe la tâmplar, și pe la Stere. Circiuma, plină. Zidarii cântau în prăvălia plină de fum. În case, femeile frământau puni negre. Glasurile copiilor se înfiripară sub geam: Am venit să colindăm, Domn, Domn, să-nălțăm. În
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
erotică (idilă, eglogă, romanță, elegie erotică etc.), lirica peisagistă (pastel, pastel psihologic), lirica cetății (poezia patriotică și poezia socială: imn, odă, meditație, satiră, blestem etc.), lirica filozofică (artă poetică, meditație, elegie existențială etc.), lirica religioasă (imnul creștin, psalmul, poezia rugăciune, colinda). Criteriul formal are în vedere poeziile cu formă fixă: sonetul, rondelul, gazelul, glosa, haiku, trioletul etc. Criteriul dominantei afective vizează tonalitatea definitorie a discursului liric (imn, odă, doină, elegie, satiră, parodie etc.). Ca „artă a Limbajului“, mai mult decât celelalte
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
piroane, / răstignindu-l încă o dată..." Rostirea înlăcrimată a poetului, un fel de monodie, vine parcă din depărtările unui melod bizantin: "Iartă-i, Doamne, pe ei / pentru mocnitul lor talent, / poate că-n careva dintre ei / se irosește-un Rembrandt..." O Colindă despre-o femeie cu cimitirul în tindă e în subtext o lamentatio, o tânguire despre o întristată de la Cahul care și-a îngropat în casă copiii (uciși de o "pasire de hier", de război adică); "Să-i fie mai îndemână
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
3); inima (3); interpreta (3); karaoke (3); melancolie (3); melodii (3); note (3); odă (3); privighetoare (3); recită (3); spectacol (3); urlă (3); versuri (3); afon (2); artă (2); de bucurie (2); cîntare (2); cîntece (2); ciocîrlie (2); colind (2); colindă (2); colinde (2); concert (2); copil (2); doina (2); dulce (2); eliberare (2); eu (2); exprimare (2); gălăgie (2); gură (2); hobby (2); imn (2); instrument (2); a înveseli (2); joacă (2); leagăn (2); mama (2); o melodie (2); mima
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
slănină (2); tolbă (2); tradițională (2); țară (2); ușoară (2); vechi (2); verde (2); viață (2); alimente; arhaisme; asigurare; autentic; avere; baghetă; bătrînică; băț; belșug; bogăție; bucate; bucurie; bunătăți; a bunicii; cadou; căruță; chei; ciobănaș; cîmp; colaci; colb; colind; colindat; colindă; comunism; copil; coș; culori; cusută; deget; degrabă; demult; desagă; drumeții; duce; eu; excursie; fată; față; fermecată; folclor; fund; furt; galbeni; geacă; geantă mică; geantă veche; gînditoare; greu; greutate; de haine; harnic; interes; înaltă; încăpătoare; îngrijorat; învelit; lapte; a lăsa; loc
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
sfat (2); surprindere (2); suspans (2); tragedie (2); trist (2); vesel (2); vestit (2); -; academie; adevărată; a afla ceva; aflată; amăgire; amețită; amintire; anunțare; mult așteptată; așteptări; auz; blană; bombă; bucurii; buna; bunătate; care e bună; căldură; ce; ceva; cînepă; colindă; comunicare; corespondență; croșetă; culori; cunoștință; curios; da; departe; depărtare; entuziasm; entuziasmare; examen; extaz; facebook; familie; farsă; fericit; fîț; ghinion; glas; grijă; haină, persoană; iarnă; ied; Iisus; ilic; imprevizibil; incertitudine; inflamație; informare; interes; îmbrăcăminte; îmbucurătoare; încredere; întîmpinare; întristare; lac; lămurire; latură
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
țăranul român, pentru a nu le înstrăina: "Foiliță de cicoare, / Câtă boală-i pe sub soare, / Nu-i ca dorul arzătoare. Că dorul unde se pune, / Face inima cărbune; / Căci dorul unde se lasă / Face lacrimilor casă" (s. n. ). 85 Casa, din colinda bucovineană 86, este un spațiu de trecere, materia înstăpânită devine spirit, redefinind umanul din perspectiva timpului renăscut și domesticit 87. Casa, ca imagine mitică, se deschide unui complex de înțelesuri; obiectualul, trecut prin filtrul subiectivității, este și totem și tabu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
din casă, că tot anul ai foc, supărare, huit, pagubă în casă ." 88 Prin ritual, umanul este supus transformărilor din perspectiva unui complex de simboluri, devenite procese gnoseologice și utilizate în cadrul spațiului sacru al sărbătorii: căutarea, vânătoarea, rătăcirea. Casa din colindă reprezintă punctul ultim al căutării inițiatice, coparticiparea ritualică a obiectualului anticipând coexistența microcosm-macrocosm în care universalul, supus resemantizării prin ceremonial, capătă imaginea omului trecut prin furcile caudine ale cunoașterii. Prin arhetip și mit, omul se desăvârșește în spațiul meta-imaginii, ca
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
apa din pahar dă pe dinafară, se crede că tot anul vor avea noroc, iar dacă apa din pahar a scăzut, se spune că fericirea nu va fi deplină, că le va merge rău în acel an.356 Într-o colindă bucovineană, apa apare ca spațiu al transcendenței, dar și ca leitmotiv al spațiului poetic: "Acolo-n deal / După deal, / Florile dalbe! Este-un tău / Și-un ferdeu / Și se scaldă Dumnezeu, / Dumnezeu / Cu fiul său, / Tot se scaldă / Și se
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cu flăcăi, iar dacă vor visa cânepă uscată, vor merge după oameni bătrâni.415 În tradiția populară se spune că Pământul începuturilor era "așezat pe un stâlp", iar "stâlpul acela este toiagul lui Dumnezeu"416 fapt ilustrat și într-o colindă din Moldova: De când, de când Dumnezeu / Și pământul s-a născut, / În patru stâlpi de argint, / Prea frumos l-a-mpodobit / Cu podoabe de argint, / Verde, verde și-nflorit / Și cu flori acoperit."417 Reîntoarcerea la semnificațiile primordiale ale pământului-arhetip se realizează prin intermediul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
verde și-nflorit / Și cu flori acoperit."417 Reîntoarcerea la semnificațiile primordiale ale pământului-arhetip se realizează prin intermediul fiecărui rit de purificare, specifice sărbătorilor de peste an: "Pământul e așezat pe un stâlp și diavolul roade veșnic la el și când vede colinda (bățul frumos) de la Crăciun până să-l privească, Dumnezeu aruncă fier pe rosatura stâlpului și diavolul iarăși roade până la Paști, când vede ouă roșii și, până să le privească, Dumnezeu iar aruncă fier acolo unde el a ros și astfel
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
a transforma virtualitățile materiei în stare manifestă care să pună în mișcare potențialitățile gnoseologice ale umanului. Caracteristica principală a focului, de punere în act a puterilor latente ale elementelor arhetipale, face posibilă interferența permanentă, dintre universaliile ontologice. Astfel, într-o colindă bucovineană, apa se naște din foc care, la rândul lui, își are obârșia în "pomul vieții": "Acolo-n jos și mai în jos, / Pe cel câmpușor frumos, / Sunt doi meri mândru-nfloriți / Și doi peri într-auriți. / L-acei meri
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Pe mânuri, p-în sânuri. / Luna-n drum le-o stat, / Mândru i-o-ntrebat: Cine vi le-o dat? / Noi le-am căpătat / De la sfântul soare / Cu mare rugare."136 Fețele existențiale ale timpului, ilustrând moartea și învierea, sunt reprezentate în colindă printr-o adevărată simbolistică a "furtului", ca figurare a lumii căzute, de la solstițiul de iarnă; se poate observa mai întâi, raptul cunoașterii binelui și răului, dar și al misterului divin, cunoașterea fiind ipostaziată de măr: " La mărul lui Dumnezeu, / Florile
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
sărbătoare, / Nimic nu-i bine-a lucrare."137 Pe de altă parte, mărul este un simbol solar. Potrivit unei legende mitice arhetipale, soarele a fost creat împreună cu luna, luceferii, stelele și cometele ca fructe ale Arborelui Cosmic. Astfel, într-o colindă bucovineană, soarele împreună cu celelalte astre este "furat" din rai de Iuda, tocmai pentru a face posibilă apariția noului soare, renăscut din cenușa bătrânului soare: "Sculați, sculați, boieri mari, / Florile dalbe! Că vă vin colindători, / Florile dalbe! / Noaptea pe la cântători. / Sculați
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
până la Marea Baltică. De exemplu, la bulgari, vânătoarea cerbului reprezintă o inițiere în social; o dată vânat, cerbul este împărțit la toate fetele, numai la fata cea sortită vânătorului nu ajunge, ea primind un alt dar, cel al cununii de mireasă. Astfel, colinda cerbului devine o prevestire și o drămuire a sorții: Hei, tu, pane, voinice, Nu-ți chinui calul corb, / Calul corb de sub tine! / Nu sunt cerb pentru vânat, / Nu sunt cerb crescut de-o zi, / Nu sunt cerb crescut de-un
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Dar să fiți tot despărțiți. Zi și noapte plini de dor, / Arși de foc nestingător, / Veșnic să vă alungați, / Cerul să cutreierați, / Lumile să luminați!"192 Același scenariu narativ, al nuntirii soarelui cu luna, poate fi întâlnit și într-o colindă din Hunedoara în care se transfigurează motivul profan, devenind paradigmă cosmogonică. Parcursul inițiatic, de la Iad la Rai și de la Pământ la Cer, prin construirea unor surogate pământești scară, pod va fi desăvârșit de asumarea ontologică a propriului destin, Soarele și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Maica Domnului) s-au coborât soarele și luna și au venit în rodini."198 În perioada celor 12 zile sacre, ale sărbătorilor de iarnă, soarele și luna desăvârșesc timpul și spațiul, convertind lumea profană la minunea creației. Astfel, într-o colindă bucovineană, soarele și luna repun lumea în echilibru cosmic, anulând puterea răului: "Sculați, gazde, nu dormiți, / Că vă vin colindători, / Pe la uși, pe la cetori, / Sara pe la cântători. / Nu v-aducem nici un rău, / Făr pe bunul Dumnezeu, / Mititel / Și-nfășățel, / De la ușă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
îndrumere a creației populare și a mișcării artistice de masă, Suceava, 1983. DRĂGUȘANU, Ion, , Datina. Biblia românilor, Grupul editorial "Ion Grămadă", Suceava, 2005. * * *, Fêtes et croyances populaires en Europe, Au fil des saisons, Édition Bordas, 1994. FILIP, Vasile V., Universul colindei românești, În perspectiva unor structuri de mentalitate arhaică, București, Editura Saeculum, 1999. FILIPCIUC, Ion, "Miorița" și alte semne poetice, Editura Biblioteca "Miorița" Câmpulung Bucovina, 2002. FOCHI, Adrian, Datini și eresuri populare de la sfârșitul secolului al XIX-lea, Răspunsurile la chestionarele
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cânt, Editura Mușatinii, Suceava, 2000, p. 29. 182 Ibidem, p. 89. 183 Ibidem, p. 139. 184 Folclor din Țara Fagilor, Ed. cit., pp. 308-309. 185 Ibidem, p. 354. 186 Folclor stăneștian, Ed. cit., p. 81. 187 Vasile V. Filip, Universul colindei românești, În perspectiva unor structuri de mentalitate arhaică, București, Editura Saeculum, 1999, p. 71. 188 S. Fl. Marian, Nașterea la români, Ed. cit., p. 102. 189 Ibidem, pp. 102-103. 190 Elena Niculiță-Voronca, Datinile și credințele poporului român, Adunate și așezate
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Colindatul la români, slavi și alte popoare, Studiu de folclor comparat, Ediție îngrijită de Silvia Ciubotaru, Prefață de Ovidiu Bârlea, București, Editura Minerva, 1983, pp. 344-345. 88 Ion Ghinoiu, Dicționar..., Ed. cit., p. 54. 89 v. Vasile V. Filip, Universul colindei românești, În perspectiva unor structuri de mentalitate arhaică, Editura Saeculum, București, 1999, p. 196. 90 Ibidem, pp. 144-145. 91 Nicolae Cojocaru, Op. cit., p. 289. 92 Ivan Evseev, Dicționar de simboluri și arhetipuri culturale, Ed. cit., p. 35. 93 Victor Kernbach
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Op. cit., p. 368. 112 Elena Niculiță-Voronca, Op. cit., vol. I, p. 34. 113 Ibidem, p. 229. 114 Ibidem, p. 246. 115 Ovidiu Bârlea, Mică enciclopedie a poveștilor românești, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1976, p. 371. 116 Vasile V. Filip, Universul colindei românești, Ed. cit., p. 145. 117 Ibidem, p. 196. 118 Tudor Pamfile, Sărbătorile la români, Ed. cit., p. 333. 119 Ibidem, p. 302. 120 Ibidem, p. 331. 121 Vasile V. Filip, Universul colindei românești, Ed. cit., p. 107. 122 Petru
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
p. 371. 116 Vasile V. Filip, Universul colindei românești, Ed. cit., p. 145. 117 Ibidem, p. 196. 118 Tudor Pamfile, Sărbătorile la români, Ed. cit., p. 333. 119 Ibidem, p. 302. 120 Ibidem, p. 331. 121 Vasile V. Filip, Universul colindei românești, Ed. cit., p. 107. 122 Petru Carman, Colindatul la români, slavi și la alte popoare, Ed. cit., p. 441. 123 Ibidem, p. 442. 124 Ibidem, p. 443. 125 Tudor Pamfile, Sărbătorile la români, Ed. cit., pp. 299-300. 126 Vasile
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]