799 matches
-
parte (turca) sau de tot, ori le mărginește în timp” (12, p. 2). într-adevăr, excesele și manifestările agresive din cadrul săr- băto rilor de iarnă sunt atestate în România la sfârșitul secolului al XIX-lea : „înarmați cu pietre, bastoane etc. [colindătorii] se împart în două cete și se bat până își sparg capetele sau își frâng mâinile, apoi pleacă la colindat” (29, p. 310). Fapte similare în timpul Crăciunului sunt atestate și în secolul XX : „Unde sunt două turce, fiecare începe de la
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
astfel recosmizată și ordinea restabilită. în cadrul ceremonialului de sfârșit de an, rolul eroului din basm îi revine fie celui căruia i se colindă (care devine ad hoc eroul care trezește leul, fata etc., fiind inclus în chiar scenariul colindei), fie colindătorului, a cărui incantație are menirea de a trezi gazda sau chiar pe Dumnezeu și, odată cu el, întreaga natură : „Scoală, Doamne, nu dormi !”. În această formulă imperativă pare să supraviețuiască relictual unul dintre arhaicele rosturi rituale ale colindei. În utilul Index
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
această formulă imperativă pare să supraviețuiască relictual unul dintre arhaicele rosturi rituale ale colindei. În utilul Index tipologic și bibliografic al colindelor românești realizat de Monica Brătulescu (42, pp. 165-168) sunt decelate tipurile de colinde care tratează exclusiv acest subiect : colindătorii „trezesc” din somn pe oameni, pe Isus, pe Crăciun, pe sfinți, pe Dumnezeu. Dar chiar multe tipuri de colinde care tratează alte subiecte încep cu formule specifice de tipul „Dormiți, domni buni, dormiți,/ Sculați, nu dormiți”. Similar se întâmplă lucrurile
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
fapt care ar putea justifica supra viețuirea și larga răspândire a motivelor și formulelor inci- piente pe care le-am amintit deja. Astfel, în Țara Loviștei este atestat până în ziua de astăzi obiceiul ca oamenii să aștepte dormind, pe întuneric, colindătorii. „Primul colind care se cântă «la fereastră», «la ușă», «afară» are rostul de a trezi gazdele... De aceea, pe uliță, de la o casă la alta, colindătorii sunt preocupați de a nu face zgomot, de a merge în cea mai mare
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
este atestat până în ziua de astăzi obiceiul ca oamenii să aștepte dormind, pe întuneric, colindătorii. „Primul colind care se cântă «la fereastră», «la ușă», «afară» are rostul de a trezi gazdele... De aceea, pe uliță, de la o casă la alta, colindătorii sunt preocupați de a nu face zgomot, de a merge în cea mai mare liniște, pentru a surprinde gazdele în somn («gazdele surprinse în somn de ceata colindătorilor» consti tuind și tema celor mai multe colinde de la fereastră)” (9, p. 577). Un
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
a trezi gazdele... De aceea, pe uliță, de la o casă la alta, colindătorii sunt preocupați de a nu face zgomot, de a merge în cea mai mare liniște, pentru a surprinde gazdele în somn («gazdele surprinse în somn de ceata colindătorilor» consti tuind și tema celor mai multe colinde de la fereastră)” (9, p. 577). Un informator din această zonă declară : „Pe uliță [noi, colindă- torii] mergem hoțește, să nu ne audă nimeni” ; iar altul : „Trebuie să luăm omul din somn, nici câinii să
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
noi, colindă- torii] mergem hoțește, să nu ne audă nimeni” ; iar altul : „Trebuie să luăm omul din somn, nici câinii să nu simtă nimic”. Obiceiul este atât de înrădăcinat și regula atât de strictă, încât „s-au întâmplat cazuri când colindătorii, făcând zgomot înainte de a începe colindul de la fereastră, n-au mai fost primiți” (9, p. 577). De obicei, un astfel de gest din partea gazdei este extrem de grav, fiind drastic amendat de colindători (81), dar de data aceasta el este provocat
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de strictă, încât „s-au întâmplat cazuri când colindătorii, făcând zgomot înainte de a începe colindul de la fereastră, n-au mai fost primiți” (9, p. 577). De obicei, un astfel de gest din partea gazdei este extrem de grav, fiind drastic amendat de colindători (81), dar de data aceasta el este provocat și justificat de o greșeală rituală produsă chiar de aceștia. Din cele relatate par să se întrevadă coordonatele unui comportament ritual arhaic, în mare parte dispărut și ale cărui 40 Ordine și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
relatate par să se întrevadă coordonatele unui comportament ritual arhaic, în mare parte dispărut și ale cărui 40 Ordine și Haos bogate și subtile semnificații nu au fost încă elucidate. Este vorba de somnul ritual și de trezirea rituală de către colindători - un comportament probabil legat (imitatio dei) de tema mitică punctată în paginile anterioare : „adormirea” și „trezirea” zeului. O datină arhaică ar putea aduce unele lămuriri. Astfel, la romani, ultima noapte din an, noaptea dinspre Calendae Januariae, era serbată obligatoriu în
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
amintesc părerile altor comentatori care s-au încumetat să dea un răspuns la această spinoasă problemă. Mihai Coman consideră că este vorba de un amestec inextricabil între două motive. Pe de o parte, este motivul folcloric autohton al „cărții sacre” : colindătorii și bătrânul Crăciun aduc printre alte obiecte magice o carte, în colinde și în bocete, la poarta raiului stă Maica Domnului care „scrie” sufletele într-o carte etc. Pe de altă parte, este motivul creștin („bisericesc”) al „cărții sacre” : în
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
obiceiurile de înmormântare la români, în studii precum Strigarea zorilor la mort, Petrecerea mortului, Moșii sau Sacrificiul morților. Cu această ocazie publică unul dintre primele texte de zori. S-a ocupat și de colinde, făcând o clasificare a lor (colinda colindătorilor, a plugușorului, a pițărăilor, a colindeților, a junilor). Lucrarea Păcală de origine din Italia este una din primele cercetări de folclor comparat în România. Dar cea mai de seamă contribuție adusă la cunoașterea folclorului românesc este De însemnătatea botanicei românești
MANGIUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287980_a_289309]
-
limpezi și desigur, mai numeroase (în comparație cu tipurile enumerate de Monica Brătulescu: colind de fată mare, de flăcău, de „june”, de tineri căsătoriți, de cioban, de mort, de străin 464). Sigur că, în anumite situații, destinatarul nu este greu de identificat. Colindătorii alegeau pentru persoanele care pierduseră pe cineva texte unde era prezentă moartea. Se înțelege cu ușurință că în casa în fața căreia acești transportatori ai unor supraviețuiri mitologice cântau un colind (adresa văduvei, conducătoare a gospodăriei acum) structurat pe motive din
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
explicit sărbătorile, dar nu le promova, oamenii nu aveau liber. Norocoși erau doar elevii și studenții, care aveau vacanță în perioada sărbătorilor de iarnă. La țară oamenii sărbătoreau așa cum se cuvine, începând cu ritualul sacrificării porcilor de Ignat, continuând cu colindătorii, cu participarea la slujba de Crăciun, cu trăirea deplină a atmosferei de sărbătoare. La oraș se lucra de Crăciun, dar erau liberi de Anul Nou. Toți primeau preotul, în intimitatea familiei trăiau sărbătorile, se cântau colinde; la serviciu serveau cu
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
PLUGUȘOR, formă a colindei legată de obiceiul uratului din ajunul Anului Nou. Regional, obiceiul se mai numește „cu plugurelul”, „cu plugul”, „cu buhaiul”, „cu cârceia”, iar colindătorii - „plugari”, „plugărași” sau „urători”. Se practică, în forme mai simple sau degradate, de către copii, iar în forme ample, adesea spectaculoase, de bărbații tineri sau maturi și, mai rar, de femei. Urătorii se organizează în grupuri de două sau mai multe
PLUGUSOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288856_a_290185]
-
a vulcanului Etna (1997) și Roma fără mine (1998) „ia ființă în rana deschisă a cuvântului, versul său sincopat nu prea ascultă de netezimea formei, ci dă glas pătimirii”. Este trăirea destinului vitreg al plaiului natal nedreptățit de istorie („Suntem colindători fără de stea / și gura mi-e închisă cu zăvorul / și mama ne e mama altuia / c-a noastră ne-a lăsat cu dorul”). SCRIERI: Ora de prânz a vulcanului Etna, Chișinău, 1997; Roma fără mine, Timișoara, 1998. Repere bibliografice: Adrian
OPAIŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288541_a_289870]
-
cere părerea, tot într-un articol inaugural, și câtorva scriitori, între care Demostene Botez și Ionel Teodoreanu („O revistă ilustrată se adresează ochiului ; n-ar fi rău să se adreseze și creierului”). Deși nu publică aproape deloc literatură, reproducerea poeziei Colindătorii de George Coșbuc și traducerea unui fragment dintr-un roman de senzație al lui Gaston Leroux reprezentând excepții, N. i. are totuși câteva rubrici cu caracter literar: „În vitrina librăriei”, „Curier literar”, care cuprind însemnări despre scriitori români și străini
NOUTATEA ILUSTRATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288487_a_289816]
-
Colindătorul Elenă Marin Alexe (în memoria tatălui meu) Mi-e plină inima de pace când seara-ncet coboară, Ascult la geam un cântecel pe-o struna de vioară. Un bătrânel cu părul nins și fața-mbujorată, Eu îi zâmbesc și-l rog
Colind?torul by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83252_a_84577]
-
cine Vrea din nou în socialism. * Ispita are glasul blând Și pofta viclenie, Iar omul slăbiciuni de rând Și multă lăcomie. 17 iunie 2004 Mâzgălesc cuvinte goale Să nu simt că timpul zboară - Idei-hârburi dând târcoale Slovei, false ulicioare. „Muritu-i-au colindătorii”. Își cată slava singurel Că nu s-au scris alte istorii Mai bune decât scris-a el. Dihomia roade mereu Mai mult decât oriunde; Al norocirii curcubeu De noi veșnic s-ascunde. * De când lumea, timpul toacă Printre dușmani ori amici
Reflecții minore pe teme majore by Ioan Saizu-Nora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91695_a_92329]
-
curând, despre asta nu știu nimic. Ei nu știu cum e să construiești un întreg weekend în jurul unei vizite la spălătorie. Sau să stai pe întuneric de Haloween, pentru că nu poți suporta să-ți expui seara ta mohorâtă unui grup batjocoritor de colindători. Sau să-l vezi pe bibliotecar zâmbind cu milă și spunând: „Doamne, da știu că citești repede!“ când returnezi șapte volume citite din scoarță-n scoarță pe care le-ai împrumutat doar cu o săptămână în urmă. Ei nu știu cum e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
se numea Pavel Eugen o petrecea întotdeauna numai cu cei din familie, acum hotărâse o petrecere adevărată: primul an de pensie, își sărbătorea ieșirea din activitate, întâmplată în anul acela. Ne aflam în inima unei alte lumi: se vor auzi colindătorii, se vor aprinde luminile pomului împodobit din ultima cameră a casei doamnei și domnului Pavel, se va sparge învelișul poveștilor odată cu destuparea sticlelor de șampanie - încă multe la data aceea în magazinele alimentare - servită în pahare înalte de cristal de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
acum domnul judecător? Apoi: Cred că se cuvine, tată, să ciocnim în sănătatea lui; ne-a felicitat, nu ne-a uitat, poate, și el ridică paharul, acum, în sănătatea noastră. E Ajun de Crăciun. Anul trecut era cu noi, asculta colindătorii în tindă. - Ai dreptate, draga mea! și ciocnind paharul cu al fiicei, îl ridică micii lor adunări. Să ne trăiască fostul judecător! O doamnă dintre comeseni adăugă urării câteva cuvinte pe care nici Ana nici tatăl ei nu le auzi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
pentru fiecare oraș sau sătuc din lume, pregătește sacii cu daruri, iar iarna le trimite unor oameni aleși de el spre a le împărți. Voi, copii, credeți în el, așa cum credeți și în Dumnezeu, fără să-l vedeți! Se aud colindătorii.) Iată, au venit colindătorii! Haideți să-i primim cum se cuvine! F: Da! Și-apoi îl vom aștepta și pe Moș Crăciun. Sunt sigură că va veni și pe la noi! Fundal muzical de încheiere Nașterea domnului (SCENETĂ) Scena I - Camera
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
sătuc din lume, pregătește sacii cu daruri, iar iarna le trimite unor oameni aleși de el spre a le împărți. Voi, copii, credeți în el, așa cum credeți și în Dumnezeu, fără să-l vedeți! Se aud colindătorii.) Iată, au venit colindătorii! Haideți să-i primim cum se cuvine! F: Da! Și-apoi îl vom aștepta și pe Moș Crăciun. Sunt sigură că va veni și pe la noi! Fundal muzical de încheiere Nașterea domnului (SCENETĂ) Scena I - Camera copilului Un pat improvizat
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
minute Scena V - Camera copilului Se apropie bunica. Bunica: Trezește-te, copile! Copilul (Se întinde.): Bunico, știu sfârșitul poveștii! Bunica: Da? Care este? Copilul: Mâine este Crăciunul, ziua nașterii lui Hristos! Bunica: Iar azi e ziua Ajunului și vor veni colindători. Copilul: Hai bunică să aranjăm casa, ca să-i primim cum se cuvine! Fundal muzical de final CRĂCIUNUL Scenetă în șapte acte. Personajele (în ordinea intrării în scenă)sunt: Fecioara Maria, Îngerul Gavril, Iosif, cei trei păstori, femeia din Betleem, împăratul
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
un psalm al acestei țări binecuvântate. Să ne încredem Lui! Povestitorul: Care credeți că este cadoul lui Isus pentru noi? O monedă din aur de suflet ! Cu nestemata iubirii, cu rubinul de jertfă, cu safirul speranței și cu mărgăritarele lacrimilor ! Colindătorii se aud din ce în ce mai aproape. In aer rămâne mireasmă de brad, mireasmă de sfântă lumină. Intr-o iesle, un Prunc drăgălaș surâde păstorilor, surâde soborului de îngerași, surâde Măicuței Lui Sfinte ! Bine ai venit, Doamne, din nou, în Betleemul din inima
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]