1,463 matches
-
condamne sigur și să execute ei înșiși pedeapsa. Să-și demonstreze că-s vii și mai ales, că sunt cu mult mai puternici decât alții.” Neverosimil, deși au rămas singuri, prizonierii nu se gândesc să plece. “Suntem ca păsările din colivia cu ușa deshisă. În loc de aripi ne-au crescut rădăcini. Nu ne putem extrage din nămolul inerției care este temnița noastră. Am devenit dependenți de teroare, de zona interzisă și nici nu ne mai panicăm când, de dincolo de ușă, auzim cum
DANTELA DE BABILON , O POVESTE DESPRE SOLIDARITATE UMANA SI SCHIMBAREA MENTALITATILOR de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 169 din 18 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358471_a_359800]
-
unul în celălalt de parcă ar presimți o iarnă / de parcă singuratea s-ar hrăni cu rădăcini / multe crengi foarte multe / se apleacă și-mi mângâie obrajii / liniștea poartă pe umeri tot felul de zvonuri / despre noaptea care a prins luna în colivie / copacii tremură trunchiurile lor mă strivesc uneori țipă / ca păsările”. Mirela Orban relatează o “Poveste despre o altfel de primăvară”. Poemele au titluri ample, imagini proaspete și multă gândire filosofică. Nu lipsește o oarecare doză de autoironie. “Punct și de la
O SELECŢIE DE CRISTINA ŞTEFAN, EDITURA ARTBOOK, BACĂU, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358431_a_359760]
-
părăsit grupul. La chitară baș a fost adus Mihai Petrescu,iar la tobe Radu Gheorghe. Câteva luni mai târziu a aparut albumul " S-a votat codul penal". Piese precum " Vom fi ce-am fost dar nu mai mult decât atât", "Colivia vieții", "Escu" sau "Educație prin cântec I și ÎI" au ajuns foarte repede în inimile fanilor și ai familiilor neîndreptățite de regim. În 1994, în aceeași formulă dar cu un membru în plus ( Lucian Bucataru-claviaturi), a apărut albumul "Evenimentul zilei
FESTIVALUL DE FOLK ´´ VALI STERIAN´´ -RAMNICU SARAT 2013 de MIHAI MARIN în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359327_a_360656]
-
14 mai 2015 Toate Articolele Autorului Joi, 14 Mai 2015 Orbiți de frumusețe ochii mei Au adormit în umbra unui tei, Mirosul sfânt îl port mereu sub pleoape, Umbra aceea nu ne mai încape Și-acolo, ca un dor în colivie, Erai în versul meu atât de vie, Ce vis curat, cu zumzet de albine- În cerul tău înalt e-atât de bine! Tu îmi reciți ca de-obicei poeme Pe care ți le-am scris în altă vreme, Când mă
POEMUL DIN VIS... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/360518_a_361847]
-
-ți găsești cărarea Și nu mai poți să-nnozi un singur gând... Descătușarea ți-a adus... pieirea! Sărman peruș cu vorbe învățate... În fața ta-i acum nemărginirea, Ce o numeai odată, libertate... Dar zborul îți e frânt, aripa moartă Căci colivia, strâmtă ea ți-a fost! Încerci să faci doi pași până la poartă Și înțelegi că nu mai are rost... Căci dincolo de poartă-i lumea mare, Ce alte legi cunoaște și alt sens... Și libertatea de acum te doare Și-ncerci
PERUŞUL de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360684_a_362013]
-
Este durere și nedumerire Când vrea să vadă dincolo de nor... Iar gândul tău, ce îl credeai poet, Se-mpiedică de tot ce-i iese-n drum! Și teama-și face loc, încet, încet.. Și te-ai întoarce-n colivie-acum... Dar, colivia-i părăsită, spartă, Și renegată de întregul cârd...! Grăunțe nu-s ! Nici apă, nu e, iată..! Și-atunci, n-ai încotro ! Te-ndrepți spre târg... Te-așezi de bună voie-n colivia Cumpărătorului cu bani mai mulți Și-aștepți mâncare
PERUŞUL de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360684_a_362013]
-
încet.. Și te-ai întoarce-n colivie-acum... Dar, colivia-i părăsită, spartă, Și renegată de întregul cârd...! Grăunțe nu-s ! Nici apă, nu e, iată..! Și-atunci, n-ai încotro ! Te-ndrepți spre târg... Te-așezi de bună voie-n colivia Cumpărătorului cu bani mai mulți Și-aștepți mâncare cu nimicnicia Atâtor papagali, flămânzi, desculți... Referință Bibliografică: Perușul / Lucia Secoșanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 383, Anul II, 18 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Lucia Secoșanu : Toate Drepturile
PERUŞUL de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360684_a_362013]
-
Și necuvântul doare, și râcâie cu gheare aprinse în ființa ce-n suflet o purtăm și plângem în neștire când ni se rup petale sau aripile care le-ntindem să zburăm. dar îngrădirea doare și spiritul se zbate și-n colivia lumii nu este loc destul iar Sinele se-ntoarnă în văi întunecate când silnicia vorbei și-a faptei sunt cumul. Dac-aș putea, iubito, aș rupe lanțul firii și-aș slobozi în sfere luminile curgând, aș cununa și vorba cu faptele
DAC-AŞ PUTEA de LEONID IACOB în ediţia nr. 999 din 25 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360704_a_362033]
-
cheamă la speranță cu-a sa toacă... Și n-ai nicicând o clipă de hodină, Și leagăn ești dorinței și visării De te oprești, din dor rămâne tină Iar doru-i un nimic în largul zării... Ești temnița durerii omenești Și colivia păsării măiastre Ce-și cântă cântecul pe corzi cerești În adâncimea peșterii sihastre... Dorul pierdut - păreri personale - versuri Pe aripa gândului, dorul îmi zboară Pribeag pelerin de iluzii pierdute Ce-și cântă speranța pe-o spartă vioară Și-și pierde
SUNT MESAGERUL TRISTELOR GÂNDIRI de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360686_a_362015]
-
și lumile imaginare, la Cristina Dascălu, vine din chiar interiorul poeziei sale. Reveria ieșirii din captivitate, a zborului liber, a călătoriei în necunoscut, departe sau în jurul ființei, apare ca motiv convingător în ambele volume și constituie noutatea speculației imaginare: „În colivie - lumina,cartea, zborul,/ această aripă, această literă,/această privire,/ accesorii pentru eternitatea erorilor.// Pe urmele mele./ Cadavre de lupi aurii” (Exil); „Voi pleca chiar de azi/ Într-o lungă călătorie/ În jurul ființei mele;/ Explorînd necunoscutul./ Voi pleca chiar de azi
CONFESIUNI LIRICE DE EXCEPŢIE ALE UNEI SUPRADOTATE SCRIITOARE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1339 din 31 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/360098_a_361427]
-
a cină împreună . Asigurându-se că a ieșit din cameră ,Karon răsuflă ușurată pentru că nu a fost prinsă și rezemandu-se de pernă ,cu ochii spre fereastră,adormi cu un sentiment de împlinire și libertate că o pasare eliberată din colivie.Dar oare acest sentiment se împletea cu fiorul dragostei?Nu putea știi sigur.Insa speră să-l intanleasca în vis pe acel băiat care îi salvase viața,acel băiat cu ochii albaștrii care îi pătrunsese sufletul...
KARON CAP 2 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359777_a_361106]
-
să vezi ce am descoperit!... Nu-ți vine să crezi ... Să vezi ce pasăre ciudată!... Puștiul îl duse într-o cămară, unde-i arătă ceva misterios, un fel de pasăre, căreia îi și găsise loc să o așeze într-o colivie de porumbei. Tudor de uită nedumerit la ce-i vedeau ochii și nu înțelegea nimic: era o fosilă, părea un soi de ființă ciudată, cu pene multe și late cât palma, ca niște aripi numeroase lipite toate pe un fel
POVESTIRE SF de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359821_a_361150]
-
para, nu ți-a mai rămas vreun ban, ne trebuie pentru teleportare? - Ba da, am niște monede, căci azi n-am mai apucat să-mi cumpăr înghețată ... Au pus o monedă în aparatul de teleportare, au format o adresă și colivia cu pasărea măiastră a și ajuns la destinație. Prompt, de acolo veni și confirmarea: pachet primit, așteptați răspunsul în trei zile. După trei zile veni însă răspunsul negativ de la cei de la Sediul General din Groenlanda: “Cu regrete, rezultatul cercetărilor noastre
POVESTIRE SF de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359821_a_361150]
-
zile. După trei zile veni însă răspunsul negativ de la cei de la Sediul General din Groenlanda: “Cu regrete, rezultatul cercetărilor noastre este negativ. Toate aparatele au dat același răspuns: Corp necunoscut“. După cinci minute s-au trezit și cu pasărea în colivie returnată. Tudor însă rămase supărat: - Ce le mai știu și ăștia?! Nu vezi că nu știu nimic? Ce ne facem acum? Cineva i-a sfătuit să se adreseze la “Institutul formelor geometrizate ale vieții“ din Pensylvania. - Păi de ce nu vorbiți
POVESTIRE SF de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359821_a_361150]
-
Noroc că, în aceeași dimineață, l-a sunat secretara ilustrului muzeograf Nelson Harmon de la asociația internațională “Clorofila“, la care ceruseră audiență mai demult, și abia acum bătrânul muzeograf putea să-i primească. Așa că, Tudor îl luă pe Mihăiță și, împreună cu colivia cea cu misteriosul “miriapterix“-ul, s-au teleportat îndată la sediul asociației, cheltuind alți bănuți dintre cei pe care îi mai aveau. Bătrânul muzeograf îi aștepta deja. De cum i-a văzut și, mai ales, după ce i se prezentă și cușca
POVESTIRE SF de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359821_a_361150]
-
puștiul său înțeleseseră repede că n-au nicio șansă să ajungă la capăt cu lămurirea misterului. Își făceau probleme cum să plece cât mai repede de acolo, că oricum nu vor putea afla nimic nou și de folos. Au luat colivia cu pasărea, i-au mulțumit bătrânului, l-au salutat și au plecat. În stradă trebuiră să lămurească ce mai aveau de făcut. - Hai să ne teleportam în Pensylvania, poate a venit profesorul Mitika Kray, zise Mihăiță. - Mda! Ai dreptate! Dar
POVESTIRE SF de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359821_a_361150]
-
mai trecut anii! Dar cum de-ați ajuns pe aici? - Iacă, cu niște probleme! Puștiul meu a găsit o chestie ciudată, undeva, pe malul Siretului, ceva ca o pasăre, un “miriapterix“. Uite ce ciudățenie de pasăre! Și Tudor ridică sus colivia să-i arate pasărea vechiului său prieten. După câteva clipe de studiere cu atenție, privind pasărea din toate unghiurile și direcțiile, profesorul zise: - Nu știu ce poate fi! Nu e de domeniul meu! N-am mai văzut niciodată așa ceva! Dar știți ceva
POVESTIRE SF de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359821_a_361150]
-
cu teleportare sunt dus-întors! Că altfel rămâneam pe aici, blocați și fără părăluțe! Ajunși acasă, s-au mai liniștit. Nimeni nu știa să-i lămurească defel ce e cu “miriapterix“-ul lor. Cineva i-a mai sfătuit încă să trimită colivia cu ciudățenia de pasăre la “Institutul de studii comparative ale formelor primitive de viață“. Dar și de acolo a venit un răspuns mai ciudat decât pasărea însăși: “Rușine! Homo sapiens s-ar putea preocupa de lucruri mai serioase!“ Ultimul răspuns
POVESTIRE SF de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359821_a_361150]
-
studii comparative ale formelor primitive de viață“. Dar și de acolo a venit un răspuns mai ciudat decât pasărea însăși: “Rușine! Homo sapiens s-ar putea preocupa de lucruri mai serioase!“ Ultimul răspuns i-a înfuriat peste măsură. Au luat colivia cu “miriapterix“-ul și au aruncat-o într-o magazie de vechituri, uitînd o bună vreme de ea. Și cine știe cât ar fi stat lucrurile astfel dacă ciudățenia cu “miriapterix“-ul nu ar fi avut șansa să fie elucidată în cele
POVESTIRE SF de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359821_a_361150]
-
pasărea ciudată găsită de băiatul lui Tudor pe malul Siretului. Dar acum se interesa și era curios să vadă și el ciudățenia aceea de fosilă. Tudor și fiul său se bucurară la auzul acestei vești, dar când încercară să găsească colivia cu pasărea abia de și-au amintit pe unde o aruncaseră. În sfîrșit, după ce au recuperat-o, au plecat la Suceava unde îi aștepta părintele Macarie. Au luat o navetă aeriană locală până în nordul țării, care nu costa nimic, pentru că
POVESTIRE SF de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359821_a_361150]
-
întâmpinat cu bucurie în glas: - Ho-Ho! Ia uite că au și venit! Bine ați sosit! Părintele Macarie era un bonom bine dezvoltat la corp, plin de sănătate și voie bună. I se citea pe chip cât de înțelept era. Luă colivia cu “miriapterix“-ul din mâinele lui Mihăiță, o ridică în dreptul ochilor s-o studieze mai bine apoi, după câteva minute de suspans, mai întâi i se înveseli chipul, apoi începu să râdă de-a binelea. - Ce-i cu “miriapterix“-ul
POVESTIRE SF de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359821_a_361150]
-
noi aici nu este un “miriapterix“, nu este o pasăre, ca să zicem așa... - Dar ce este părinte? îl întrerupse iarăși nerăbdător Tudor pe sfinția sa. Părintele, semețindu-și și mai mult statura de om înțelept și ținând în continuare în sus colivia cu ciudățenia în ea, rosti în cele din urmă: - Ceea ce aveți voi aici nu este nici pasăre, nici șarpe, nici pește... E un lucru făcut de mâna omului... ca oricare lucru făcut de om... Toată tinerețea mea am petrecut-o
POVESTIRE SF de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359821_a_361150]
-
cu multe secole în trecut pe Pământ. Ceea ce ați adus voi este un obiect înfoiat, numit pe vremuri carte, care se folosea pentru transmiterea gândurilor de la om la om, de la generație la generație. Hai să ne uităm pe obiectul din colivie... Vedeți... pe fiecare aripă, mă rog, să-i zicem foaie, sunt niște semne mici, numite litere. Fiecare cârlig din acela înseamnă ceva, iar puse semnele astea unul lângă altul... pot transmite gândurile oamenilor... - Vezi, Mihăiță, se adresă Tudor fiului său
POVESTIRE SF de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359821_a_361150]
-
că nu ne-ai lăsat în neștiință și ne-ai lămurit cum stau lucrurile cu această ciudățenie... - Vă mulțumesc mult ! Mergeți cu voia cea bună! Și dacă mai găsiți ceva asemănător, vă rog, nu uitați de mine!... Părintele rămase cu colivia și cu noua sa achiziție în brațe, legănâdu-se mulțumit și nerăbdător să o studieze până la capăt. - Și acum ce facem? Unde mai mergem? îl întrebă Mihăiță pe tatăl său. - Cum unde? Acasă! Și poate ar fi bine ca de aici
POVESTIRE SF de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359821_a_361150]
-
în glia transilvană. La Ciucea steaua lui nestinsă, Rămâne-n veșnicii aprinsă. Când toamna-n trupul meu se frânge, La Ciucea,-n vârful turlei, crucea plânge. FRAGMENT DE ALBUM Te caut printre chiparoși, Ferit de ochii lumii curioși, Scăpat din colivia fără cer Tot mai străin, tot mai stingher. Aș vrea să mă îmbăt de dor, În trupul meu să te devor, În lacrima din rime să te vând Metaforei ce-mi încolțește-n gând. Cu ochii tăi de-albastru infinit
FEMEIA SUFLETULUI MEU (2) – VERSURI de GAVRIL MOISA în ediţia nr. 1115 din 19 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359833_a_361162]