1,048 matches
-
dezice nici mai târziu. O particularitate o constituie lipsa semnelor de punctuație, ceea ce conferă fluență discursului poetic, sugerând spontaneitatea limbajului. Deși, la prima vedere, sintaxa pare de descendență suprarealistă, nu sunt practicate ruptura, insolitul, paradoxul. Textul împrumută din optzecism limbajul colocvial, ludic, ironic și autoironic, cultivă umorul neostentativ și livrescul, are ceva din farmecul unei discuții casnice sau între prieteni, dar transgresează această orientare. Există, în subtext, o dramă a poetului și a cuvântului, îmblânzită prin acceptarea firescului ei și cu
SAVA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289516_a_290845]
-
Opinii, 15-22, 209-213; Cristea, Domeniul, 164-195; Ungheanu, Arhipelag, 29-58; Ungureanu, La umbra cărților, 136-144; Ion Vlad, Lecturi constructive, București, 1975, 200-248, 345-350; Ion Bălu, Marin Preda, București, 1976; Ionescu, Romanul, 128-140; Iorgulescu, Al doilea rond, 206-214; Raicu, Critica, 74-114; Regman, Colocvial, 91-100; Marin Preda interpretat de..., îngr. și pref. Mihai Ungheanu, București, 1976; N. Steinhardt, Stendhal, istorie, Marin Preda, VR, 1977, 1; Cezar Ivănescu, Patosul realității, CL, 1977, 4; Val Condurache, Epos și memorie, CL, 1977, 6; Pompiliu Marcea, „Viața ca
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
secvențe narative, îl împinge către o prolixitate opacă și obositoare. Narația respectă un fel de traseu inițiatic, trece însă prin registre și modalități foarte diferite - narație simbolică, poezie abstractă, cerebrală, cu miză filosofică, limbaj oracular, apoi poezie a cotidianului, limbaj colocvial, neologic etc. -, încât ansamblul este hibrid. Alt ciclu, Douăsprezece ore ca pădurea, e alcătuit din poeme scurte, fără titlu, care se încheie adesea, în mod bizar, cu virgulă, deși, în genere, la nivelul conținutului, se apropie mai degrabă de neomodernism
SIMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289674_a_291003]
-
ciel clos, en attendant la venue d’un monde réconcilié, „La Quinzaine littéraire”, 1976, 231; Marie-France Ionesco, Le Long voyage du prisonnier, „La Nouvelle revue française”, 1976, 611; Nicolae Prelipceanu, Dialoguri fără Platon, Cluj-Napoca, 1976, 188-199; Raicu, Critica, 153-156; Regman, Colocvial, 20-26; Valeriu Cristea, Patos și joc, RL, 1977, 47; Dimisianu, Nouă prozatori, 136-151; Eugen Simion, Proza lui Sorin Titel, LCF, 1978, 2; Dimisianu, Opinii, 277-281; Georgescu, Volume, 56-61; Raicu, Practica scrisului, 426-430; Ciobanu, Însemne, II, 151-154; Ungureanu, Imediata, I, 231-248
TITEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290200_a_291529]
-
de viață: rănit în război, persecutat și arestat politic, în fine, reîncadrat. Pasionat de profesie, dar nefericit în căsnicie, continuă să lupte și să spere, cu o răbdare stoică, amintind-o pe aceea din parabola biblicului Iov. Folosind un limbaj colocvial nu o dată colorat, autoarea apelează și acum la jurnal și la investigația psihologică. Alternanța de confesiune și relatări „obiective”, precum și adăugarea, aparent dezordonată, de straturi peste straturi, ce leagă mereu trecutul de prezent, conferă cărții o factură modernă. Cu Prețul
TUDOR-ANTON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290286_a_291615]
-
cuvintelor din zona științelor exacte, mai ales din fizică și astronomie, pentru care autorul manifestă o predilecție ținând de formația sa profesională, construcțiile de tip paralelism și repetiție nu exclud construcții sintactice diverse, iregulate, tonul (aparent) oracular urmează tonului (aparent) colocvial, asocierile metaforice se amestecă în combinații discursive sau ironice. Această amprentă stilistică definește întregul volum, fiind vorba de „variații” ale aceleiași voci, ale aceluiași mogul-algebrar („eu am nostalgii de mogul/ și algebrar”, sună un vers). Dacă sunt poeme care propun
TURCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290307_a_291636]
-
Andriescu, Disocieri, 79-84; Cândroveanu, Alfabet, 228-234; Cristea, Un an, 128-133; Felea, Secțiuni, 177-182; Petroveanu, Traiectorii, 292-296; Barbu, O ist., 263-271; Ciobanu, Incursiuni, 88-93; Mincu, Poezie, 65-67; Piru, Poezia, II, 87-95; Zalis, Tensiuni, 184-188; Cristea, Domeniul, 421-425; Raicu, Critica, 279-286; Regman, Colocvial, 202-205; Laurențiu, Eseuri, 226-235; Alexiu, Ideografii, 124-126; Baltag, Polemos, 239-242; Daniel Dimitriu, Ares și Eros, Iași, 1978, 159-164; Iorgulescu, Scriitori, 156-160; Poantă, Radiografii, I, 179-181; Alboiu, Un poet, 114-115; Grigurcu, Poeți, 394-398; Cândroveanu, Poeți, 162-166; Felea, Aspecte, II, 122-126; Lit.
TOMOZEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290221_a_291550]
-
de drumuri”, încearcă să transmită starea de încordare și deziluzie ce însoțește o existență aflată într-un veșnic provizorat. Fiul risipitor și Turnul Babel pe Main (1995) prezintă trăsături ce vor deveni o constantă a poeziei sale. Retorica poemelor este colocvială, discursivitatea lor favorizând receptarea, fără a exclude tensiunea mesajului. Texte ample din Fiul risipitor dezvăluie gravitatea rostirii și o înclinație spre filosofare, fiind totodată semnul „ieșirii” din spațiul natal și al migrării către alte meleaguri. Turnul Babel pe Main sintetizează
VASILACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290444_a_291773]
-
dar și cu emoția senectuții și a fatalei singurătăți, a clipei finale, în urma căreia autorul va deveni „străbunul care încă mai promite”. Mascată în scenarii cu poantă, în surâsul blajin autoironic al înțeleptului pătruns de relativitatea celor omenești, în dispoziția colocvială și ludică, postura lirică a lui V. e, de fapt, proiecția unui spirit grav, vizitat de umbra corbului poesc și de implacabilul „Eheu, fugaces...” al lui Horațiu. Ca istoric literar, caută să restituie polemic în Coșbuc în căutarea universului liric
VALEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290413_a_291742]
-
Poeziile lui Charles d’Orléans în traducerea integrală a lui Romulus Vulpescu, TBR, 1976, 80; George Arion, „Condiția de scriitor îmi dă dreptul de a lupta pentru nou” (interviu cu Romulus Vulpescu), FLC, 1976, 46; Corbea-Florescu, Biografii, II, 222-228; Regman, Colocvial, 183-185; Felea, Aspecte, I, 221-223; Marius Pop, O convorbire cu Romulus Vulpescu, O, 1978, 29; George Arion, Romulus Vulpescu, FLC, 1978, 38; Simion, Scriitori, I (1978), 639-642; Alexandru Niculescu, Traducerile poetului Romulus Vulpescu, RL, 1979, 15; Nicolae Manolescu, Poezia ca
VULPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290668_a_291997]
-
poeticii, semioticii și retoricii, discipline în vogă în epoca formării lui P., dar și din arsenalul filosofiei și al altor discipline umaniste), împănat imprevizibil și savuros cu arhaisme, regionalisme (moldovenești), vocabule și ziceri proprii registrului familiar ori caracteristice pentru exprimarea colocvială și necenzurată, frustă sau buruienos-colorată, uneori propriu-zis licențioasă. Multe dintre paginile lui P. sunt dotate cu un bogat corp de note, hipererudite și ludice deopotrivă, asemănătoare într-o oarecare măsură celor din Țiganiada lui Ion Budai-Deleanu. În pofida diversității tematice, dat
PIŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288830_a_290159]
-
Jules Verne, cu aventuri și personaje exemplare. Scriitorul probează capacitatea de a crea atmosferă din notații pline de acuratețe privind natura, prezența umană, specificul local. Textele din „Momentul adevărului” și alte prospectări critice (1994) sunt eseistice, scrise într-o manieră colocvială, ce poartă marca oralității impuse de faptul că erau concepute spre a fi transmise pe calea undelor, la Radio Europa Liberă. Inevitabil modelate de subiectivitatea autorului și de contextul în care au fost realizate, comentariile difuzate în cadrul emisiunilor „Tribuna liberă
POPPER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288972_a_290301]
-
CNT, 1966, 43; Ilina Grigorovici, „Avangardismul poetic românesc”, LCF, 1969, 25; Grigurcu, Teritoriu, 232-235; Piru, Varia, I, 312-314, II, 365-368; Petrescu, Scriitori, 78-85; Grigurcu, Idei, 147-151; Tomuș, Răsfrângeri, 148-156; Dimisianu, Valori, 182-186; Piru, Poezia, II, 490-494; Zaciu, Lecturi, 185-187; Regman, Colocvial, 208-210; Iorgulescu, Al doilea rond, 96-100; Popa, Dicț. lit. (1977), 438-439; Vlad, Lectura, 63-67; Poantă, Radiografii, I, 236-238; Zaciu, Alte lecturi, 184-191; Iorgulescu, Scriitori, 333-336; Dobrescu, Foiletoane, I, 206-210; Felea, Aspecte, II, 246-250; Eugen Simion, „Ore franceze”, RL, 1980, 1
POP-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288888_a_290217]
-
poeme obișnuite, scrise într-un limbaj neologic, confesive (tip autoportret) ori esopice, încât textele nu au o coerență stilistică și de viziune, fiind inegale și valoric. Cu toate că versuri, imagini sau poeme reușite sunt concurate continuu de locuri comune, amestecul de colocvial și metaforic, un anumit stil balcanic, liric-baroc (spre exemplu, în Memento!), dau suflu și savoare versului arhaizant. Unele pagini pot fi citite și ca parabole politice. Memorial pe scut (1989) combină două tematici: poezia patriotică și cea de dragoste. În
PRICINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289017_a_290346]
-
Moisil ș.a. Între traducători, R. ocupă un loc de seamă prin echivalențe perfecte ale expresivității moderne. A transpus pentru cititorul român fie coerența stilistică din proza lui D.H. Lawrence prin contrapunctări de ritmuri, nuanțe și tonalități, fie limbajul și stilul colocvial, cu multe repetiții și expresii specifice englezei americane, proprii lui J. D. Salinger, fie stilul baroc al lui Lawrence Durrell din Justine și Balthazar, transpunerea acestor prime două romane din Cvartetul din Alexandria, publicată postum, în 1983, reprezentând și încununarea
RALEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289121_a_290450]
-
armăsarul cu aripi” din imaginația unui copil, răzbunarea benignă a unor roboți) sau a deliberatei confuzii livrești („judecata” personajelor din literatura universală pentru copii). R. a elaborat și O istorie a literaturii pentru copii și adolescenți, redactată într-un stil colocvial și prezentată ca scurtă „sinteză analitică”, în care inventariază, amalgamat, diferite scrieri socotite subsumabile genului: epopeile antice, literatura medievală, literatura populară românească, opere din literatura franceză, engleză, germană, americană ș.a. SCRIERI: O nemaipomenită colivie, București, 1961; Uluitorul zbor al rachetei
RAŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289146_a_290475]
-
Privită atent, țesătura este complicată. Poezia e când eterică și rafinată, când pedestră, polemică, urâtă chiar; se avântă într-o metaforă cvasiobscură, ca o iluminare bruscă, ori relatează un fapt banal, jurnalier, familiar; mângâie sau înfierează, cântă ori țipă. Este colocvială, orgolioasă uneori, umilă altă dată, fantastă sau naturalistă. O atare „artă poetică” urmărește în fond o democratizare absolută a universului poetic: la nivelul limbajului propriu-zis, al temelor, al atitudinii față de ele. Vizate sunt aici în primul rând sentimentalismul minor, purismul
PARASCHIVESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288691_a_290020]
-
a nostalgiei, potențate tocmai de imposibilitatea întoarcerii și a regăsirii timpului pierdut, copilăria, și orașul ce rămâne mereu străin, sursă de angoase. Voința „modernizării” nu lipsește însă, relevându-se în afișarea identității dintre autor și eul liric, în adoptarea registrului colocvial, în recursul mai frecvent la regionalisme plastice, în asezonarea șugubeață a lucrurilor grave („Cimitirule,/ Nu mă duce cu povești/ Că mă împroprietărești/ C-o fîșie de livadă/ În tăcuta ta ogradă...”), dar mai ales în multiplicarea imaginilor, a căror construcție
PIETRARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288811_a_290140]
-
călătorie, adesea sub forma unor epistole, o întinsă corespondență, gândită probabil și spre a fi citită de urmași, sunt moduri de intensificare a existenței, câteodată poate mai importante decât întâmplările care le-au generat. În plăcerea rafinată a comunicării discrete, colocviale, se cristalizează o neistovită - și dramatică - sete de armonie și bun gust. Nu în ficțiunea literară poate fi întâlnit O. cel adevărat, imaginația lui nu poate zămisli sub astfel de stele, ci în paginile izvodite cu o desăvârșită libertate a
ODOBESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288509_a_289838]
-
In cadrul terapiei lui Gwen, terapeutul i-a întâlnit, de mai multe ori, pe părinții ei. Aceste convorbiri de familie se bazează pe câteva principii directoare: - schimbul de informații cu părinții (psiho-educație); - promovarea unui stil de comunicare sincer, empatic și colocvial dintre Gwen și părinții săi; - acțiunea comună în care s-au implicat Gwen, părinții săi și terapeutul (rezolvarea problemei...); - evaluarea continuă a problemelor și progresul lui Gwen. Programul și durata terapiei Tratamentul se realizează după un anumit program, cu ședințe
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
din Danemarca și de la două universități din Statele Unite, Tulane și San Diego State (reședința mea academică în prezent) - care au audiat aceste prelegeri și m-au ajutat să le revizuiesc. Am păstrat formatul de prelegere al cursurilor, cu un ton colocvial și cu un minim de citate. Acestea sunt rezultatul muncii mele de ani de lectură, conspectare, precum și a reflecțiilor proprii asupra metodelor de cercetare din științele sociale. Doresc să cer scuze anticipat acelor specialiști care ar putea găsi idei sau
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
ales în anii ’90, precum și în contribuția unor promoții mai noi. Caracteristice o. în poezie sunt considerate renunțarea la gravitatea modernistă, refuzul înfiorării patetice sau a tonului înalt, de vaticinație pe teme ontice, respingerea exprimării măiestrite și promovarea tonului familiar, colocvial, ironic și autoironic; biografismul truculent și colorat, dublat de magnificarea hâtră a derizoriului, sordidului sau a insignifiantului prin recuperare manierist-cărturărească, de fapt ironică, mitologizarea burlescă a cotidianului prin recurs la procedeele culturii populare; caracterul narativ al poemelor, recursul la listă
OPTZECISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288562_a_289891]
-
Tiron B. (Dumitru Radu Popescu), Galeria cu viță sălbatică (Constantin Țoiu), Lumea în două zile (George Bălăiță), Trei dinți din față (Marin Sorescu), Labirintul (Francisc Păcurariu), Martorii (Mircea Ciobanu), Ficțiune și infanterie (Costache Olăreanu). Eseurile sunt scrise într-un ton colocvial, apelând uneori la calambur, însă dicțiunea critică valorifică enunțul teoretic și referința erudită, ca și aluzia ironică sau observația mulată pe detaliul tematic semnificativ. În cea de-a doua carte, Meșterul Manole. Prozatori ai lumii: Creangă, Sadoveanu, Rebreanu (2001), P.
PECIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288745_a_290074]
-
Petroveanu, Traiectorii, 88-100; Felea, Secțiuni, 85-90; Dimisianu, Valori, 17-21; Ciobanu, Critica, 15-23; Crohmălniceanu, Literatura, II, 493-501; Andriescu, Relief, 101-109; Piru, Poezia, I, 87-99; Nicolescu, Starea, I, 89-93; Cristea, Domeniul, 72-75; Dorcescu, Metafora, 131-133; Zalis, Tensiuni, 85-94; Laurențiu, Eseuri, 143-148; Regman, Colocvial, 250-263; Negoițescu, Analize, 243-250; Raicu, Critica, 166-171; Felea, Aspecte, I, 5-9, III, 10-14; Cristea, Arcadia, 189-195; Ștefănescu, Preludiu, 5-11; Alexiu, Ideografii, 7-13; Simion, Scriitori, I, 34-42; Poantă, Radiografii, I, 92-97; Ciopraga, Ulysse, 113-125; Stănescu, Jurnal, I, 171-175, II, 83-85, III
JEBELEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287669_a_288998]
-
și, după o seamă de nuanțări hermeneutice, conchide că „poemele lui Virgil Mazilescu sunt o capcană: ele vorbesc despre disperare și spaimă, despre alienare și moarte cu afectată plictiseală și dezinteres, cu sarcasm și oboseală, într-o aparență familiară și colocvială. Cu asemenea șoșele și momele el își ademenește cititorul la marginea prăpastiei, lăsându-l acolo în pragul vertijului”. Toate aceste interpretări sunt validate, în proporții diferite, de textele unui corpus restrâns, dar pregnant, manifestând o indubitabilă radicalizare în timp, de la
MAZILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288071_a_289400]