1,214 matches
-
ar fi ei înșiși de origine sud-dunăreană, ipoteză care are potențialul exploziv de a redefini din temelii istoria unor comunități românești din Transilvania: Deși Cadrilaterul a devenit parte a Regatului României abia în 1913, mocanii -în special cei mărgineni- au colonizat unele teritorii ale acestei provincii disputate deja cu multe decenii în prealabil. Mocanii din Tilișca sibiana au înființat localiatea Aidemir , aflată doar la 7 km. de Silistra deja prin 1860-1870. Aici, Eforia Școalelor românești a finanțat școli pentru copiii românilor
Mocani () [Corola-website/Science/299686_a_301015]
-
încheierea Războiului de șapte ani, în care o parte a cazacilor au luptat de partea Suediei. În momentul în care Polonia a fost împărțită în 1795 între mai puternicii săi vecini, numeroși cazaci părăsiseră în bună parte Ucraina pentru a coloniza Kubanul. Amploarea pierderilor omenești din timpul răscoalei lui Hmelnițki variază la diferiți istorici și este un subiect aflat încă în dezbatere. Pierderile de populație din întreaga uniune în anii 1648 - 1667 (o perioadă care cuprinde în afară de răscoala propriu-zisă și războiul
Răscoala lui Hmelnițki () [Corola-website/Science/317578_a_318907]
-
ar sta și denumirea de Pădurea Mesteceni a unui colț din pădurea de azi, ce mărginește localitatea, precum și numele de BIRK mesteacăn în germană, dată de sași, la așezarea lor aici. Tradiția sașilor chiar spune că la venirea lor aici, colonizați de statul maghiar au găsit întinderi mari de păduri pe care le-au defrișat. Potrivit documentelor, grafia localității a fost următoarea: 1332 Pytula, Pycula 1348 Pechwle 1426 Petele 1465 Pethele 1645 Petelye 1824 Pelelye 1854 Petele, Birk, Petelea Prima atestare
Petelea, Mureș () [Corola-website/Science/300591_a_301920]
-
comunele libere ale Scaunului de Rupea, cu 51 de gospodării, trei păstori, un dascăl și doi săraci. Aici, ca și în alte comune, vechimea bisericii confirmă că așezarea coloniștilor germani a luat ființă la sfârșitul secolului XII când a fost colonizată și partea apuseană a viitorului Scaun al Rupei. Biserica-sală romanică, cum mai există în zona Rupei doar în Homorod (biserica-sală din Criț aparținea deja stilului de trecere de la romanic la gotic), a avut o predecesoare care a fost parțial inclusă
Biserica fortificată din Viscri () [Corola-website/Science/326529_a_327858]
-
exemplu alegerea democratică a atamanilor și consilierilor acestora, dar, cu timpul, ei au adoptat regulile rusești. În loc să construiască un Sici central, ei au ales să formeze o linie defensivă de la vărsarea râului Kuban până la vărsarea râului Bolșaia Laba și au colonizat regiunea de la nordul acestei linii cu stanițe. Efectivele Armatei au fost suplimentate prin migrarea unor noi grupuri de cazaci. Populația Armatei numara în 1801 peste 32.000 de persoane. În 1808, cinci sute de cazaci repatriați din Bugeacul aflat sub
Cazaci de la Marea Neagră () [Corola-website/Science/318621_a_319950]
-
aflat sub control turcesc au fost recolonizați pe teritoriul Armatei Mării Negre. Alte valuri de emigranți au fost în 1809 - 1811 (aproximativ 23.00 de oameni)m 1845 - 1859 (aproximativ 20.000 de oameni). În total, în regiunea Kubanului au fost colonizați aproximativ 100.000 de oameni originari din Ucraina. Spre sfârșitul primei jumătăți a secolului al XIX-lea, în regiune existau trei orașe, o colonie germană, 63 de așezări militare și aproximativ 3.000 de hutoare. Această migrațiune de proporții a
Cazaci de la Marea Neagră () [Corola-website/Science/318621_a_319950]
-
din 1812, războiului ruso-persan din 1826 - 1828, sau Războiul Crimeii, (unde s-au distins în timpul apărării Sevastopolului). Cazacii Mării Negre au continuat sistematic ocuparea regiunilor muntoase din Caucazul nordic. După ce au luat parte activ la fazele finale ale Războiului Caucazului, au colonizat toate regiunile pe care rușii le-au cucerit de la triburile regiunii. În cele din urmă, Armata Mării Negre și cea a Azovului au fost unite pentru a forma Armata cazacilor din Kuban. Administrația Armatei a fost asigurată la început de un
Cazaci de la Marea Neagră () [Corola-website/Science/318621_a_319950]
-
au venit, se pare, acum 1.500 de ani de la St. Brendan (cca. 484-578 d.Hr.), abate de Clonfert în districtul Galway, Irlanda. Se spune că el a ajuns în America cu aproximativ 300 de ani înainte ca vikingii să colonizeze Islanda (874 d.Hr.). Pe atunci, relatările călătoriilor sale erau considerate pure fantasmagorii, dar astăzi specialiștii sunt de părere că ele ar fi fost reale. Când au sosit vikingii, terenul era propice culturilor agricole, dar din secolul al XIV-lea
Vatnajökull () [Corola-website/Science/308497_a_309826]
-
120 î.Hr., ei au înființat provincia Gallia Transalpina, pe teritoriul actualei Provence, și au terminat cucerirea întregului teritoriu până inclusiv partea de sud a Belgiei actuale, în anii 58-51 î.Hr. Romanii au supus în Galia mai multe popoare: greci, care colonizaseră regiunea din jurul Marsiliei încă din secolul al VII-lea î.Hr.; liguri, popor neindo-european care trăia în sud-estul Franței actuale și în regiunea vecină din Italia actuală; iberi, alt popor neindo-european care popula actuala Spanie și sud-vestul Franței; populație germanică în
Istoria limbii franceze () [Corola-website/Science/331697_a_333026]
-
prin confuzie, modificări ale statusului mental, dureri de cap, febră, și mai puțin frecvent, criză și paralizie spastică. Poliomielita este cauzată de infecția cu un membru al genului "enterovirus", cunoscut sub numele de poliovirus (PV). Acest grup de virus ARN colonizează tractul gastro-intestinal în mod specific orofaringele și intestinul. Timpul de incubare (la primele semne și simptome), variază de la trei la 35 de zile, cu o durată obișnuită de la șase la 20 de zile. Poliovirusul infectează și provoacă boli doar oamenilor
Poliomielită () [Corola-website/Science/325747_a_327076]
-
Ahaia, a fost în totalitate ocupat de valurile doriene, la fel și cea mai mare parte a Greciei centrale, Tesalia și Epirul. Ionienii au reușit să păstreze, Attica și insula Eubea, dar mare parte dintre ei au migrat spre răsărit colonizând Cicladele și mai ales jumătatea sudică a litoralului anatolian care se va numi Ionia. Eolienii au rezistat în Beoția și Tesalia, unde și-au impus limba lor, dar mare parte dintre ei au emigrat colonizând aceeași coastă anatoliană la nord
Era quot;întunecatăquot; a Greciei () [Corola-website/Science/330636_a_331965]
-
ei au migrat spre răsărit colonizând Cicladele și mai ales jumătatea sudică a litoralului anatolian care se va numi Ionia. Eolienii au rezistat în Beoția și Tesalia, unde și-au impus limba lor, dar mare parte dintre ei au emigrat colonizând aceeași coastă anatoliană la nord de ionieni și până în Troada, împreună cu marile insule dinvecinătate, Lesbos și Thasos; ținutul acesta se va denumi de Eolia. Aheii au păstrat Arcadia, mai puțin râvnită de invadatorii dorieni datorită reliefului muntos și lipsei de
Era quot;întunecatăquot; a Greciei () [Corola-website/Science/330636_a_331965]
-
locuitorii români au fost mutați în Toracul- Mic din Banatul Sârbesc. În anul 1774 satul era populat în întregime cu populație germană. Odată cu venirea populației germane dispare și parohia ortodoxă română. După al doilea război mondial, în Frumușeni au fost colonizate mai multe familii de români din Apuseni. Cu această ocazie a fost reânființată și parohia ortodoxă română. Încă de la inceput slujbele religioase se țineau într-o capelă amenajată într-o casă. După 1989 enoriașii își edifica o biserică din cărămidă
Frumușeni, Arad () [Corola-website/Science/300291_a_301620]
-
Aproximativ 9 mii de ani în urmă a avut loc revoluția neolitică, care a dus la apariția unor orașe mari, ca ulterior să se formeze state precum Imperiul Aztec și Civilizația mayașă. În secolul al XVI-lea Mexic a fost colonizat de spanioli. Dominația colonială a Spaniei, care a durat 300 de ani, s-a finisat cu războiul de eliberare și implementarea monarhiei mexicane, care mai apoi a devenit republică. La sfârșitul secolului al XX-lea se simte o tendință de
Istoria Mexicului () [Corola-website/Science/314677_a_316006]
-
activitate misionara a continuat în secolul XIX, în cele din urmă devenind cea mai vizibilă urma a perioadei coloniale ruse contemporane în Alaska. Spania încearcă să revendice Alaska din perioada bulei papale din 1493, care a alocat spaniolilor dreptul să colonizeze coasta de vest a Americii de Nord. Țările rivale, incluzând Marea Britanie și Rusia, au început să își arate interesul în a stăpâni Alaska. La sfârșitul secolului XVIII, regele Carol al III-lea al Spaniei a trimis un numar de exepediții pentru a
Istoria statului Alaska () [Corola-website/Science/322139_a_323468]
-
de colonizare. În jurul anului 1804, Alexandr Baranov, care era președintele Companiei, a consolidat posesia companiei asupra comerțului cu blană din America, urmat de Victoria să cu clanul local Tlingit în Bătălia de la Sitka. Ĩn ciuda eforturilor lor, rușii nu au colonizat niciodată complet Alaska. Monopolul rusesc asupra comerțului era, de asemenea, slăbit de Compania Golfului Hudson, care a înființat un post în capul sudic al Americii Ruse în 1833. Compania ruso-americană a avut de suferit din cauza modificărilor statutului său, care s-
Istoria statului Alaska () [Corola-website/Science/322139_a_323468]
-
2002, populația era 5.125.221 locuitori, din care 4.436.272 ruși (86,6%), 274.566 armeni (5,36%), 131.774 ucraineni (2,57%), 26.540 greci (0,52%), 26.260 bieloruși (0,51%). În ținutul Krasnodar au fost colonizate în secolul XIX câteva comunități de români basarabeni care se autoidentifică prin infranimul de moldoveni și care actualmente sunt atestați în 8 localități. În unele dintre acestea romanii sunt majoritari (Moldovanskoe, Mekerstuk, Șabanovskoe).
Ținutul Krasnodar () [Corola-website/Science/304681_a_306010]
-
care au aparținut unora sau mai multor din cele 250 de grupuri de limbi. După descoperirea acestor teritorii de către exploratorii din Țările de Jos din 1606, Marea Britanie pretindea la teritoriile de est a Australiei în 1770 și a început să colonizeze aceste teritorii prin deportările penale spre colonia Noul Wales de Sud începând cu 26 ianuarie 1788. Populația creștea în mod constant în următoarele decenii. Continentul fusese explorat iar alte cinci colonii ale Coroanei au fost stabilite. Pe 1 ianuarie 1901
Australia () [Corola-website/Science/297266_a_298595]
-
Autoritățile, de asemenea, revendică și o mare parte din continentul Antarctidei numită Zona Antarctică Australiană. Australia a fost populată timp de 40.000 de ani în exclusivitate de aborigeni australieni, urmând apoi ca în secolul al XVIII-lea să fie colonizată de britanici. Australienii, care își spun „aussie”, sunt un popor multietnic ce nu este constituit numai din aborigeni și europeni, ci și din imigranți originari din Asia, America și Africa. Din punct de vedere politic, Australia este o monarhie constituțională
Australia () [Corola-website/Science/297266_a_298595]
-
stat că suprafață (după Alaska și Texas) și cel mai populat stat al SUA. Zona era locuită de nativii americani încă cu mult înainte ca exploratori din Europa să înceapă a se perinda sporadic în secolul al 16-lea. Spania colonizase parțial statul California de azi, la sfârșitul anilor 1700, înaintea Războiului mexican de independență (1810 - 1821). După aceea California a făcut parte din statul independent Mexico. În timpul războiului mexican-american (1846 - 1848), coloniștii americani ai regiunii s-au revoltat și au
California () [Corola-website/Science/302482_a_303811]
-
industrie, produseseră deja în 3 ultimele secole o creștere remarcabilă a populației pe continent, de aceea secolul al XVIII-lea nu este nicicum secolul în care se produce explozia demografică care va face din Occident rezervorul de populație ce va coloniza și parțial popula 5 continente, căci această evoluție era deja amorsată începând cu secolul al XVI-lea, și cum s-a precizat mai sus, îsi are cauzele nu în îmbunătățirea în materie de medicină, ci în eficiența crescută a agriculturii
Călugărița (Diderot) () [Corola-website/Science/308375_a_309704]
-
din această cetate, demantelată în 1701. Zidit din căramidă, pe 4 nivele, turnul are plan dreptunghiular, cu contraforturi de colț. Cucerirea Banatului de către habsburgi, a adus o nouă direcție de dezvoltare a micului târg de câmpie. Localitatea a fost puternic colonizată cu germani (șvabi) dar și austrieci, cehi, slovaci, luxemburghezi, croați, etc. În decursul istoriei Ciacova a fost reședință de district, de plasă, de raion și oraș de câmpie. Conform Legii nr.83/2004, începând cu luna aprilie 2004, Ciacova a
Ciacova () [Corola-website/Science/301014_a_302343]
-
literatura clasică, termenul de "Malta" apărând în forma sa actuală în "Itinerarul Antonin" (Itin. Marit. p. 518; Sil. Ital. xiv. 251). Ceramica găsită de arheologi la se aseamănă cu cea găsită în Italia, și sugerează că insulele malteze au fost colonizate pentru prima dată în 5200 î.e.n., în principal, de vânători-culegători din Epoca de Piatră care au sosit din insula italiană Sicilia, posibil . Dispariția și a fost legată de apariția celor mai timpurii oameni de pe Malta. Așezări agricole preistorice datând din
Malta () [Corola-website/Science/297134_a_298463]
-
Comratul era un sătuc micuț, însă noile autorități rusești care au venit aici printr-un decret au declarat că satul a fost înființat în timpul războiului din 1806-1812. În anul 1819 apare alt decret în care se spune că satul se colonizează cu bulgari și alte naționalități veniți de peste Dunăre. În 1835 Comratul avea o școală, una din cele mai vechi dintre școlile sătești, iar în anul 1878 aceasta devine școală de 2 clase. În anul 1840 este edificată Catedrala Sf. Ioan
Comrat () [Corola-website/Science/297396_a_298725]
-
persoane, printre care și 800 de femei ucrainene și lemkiene și mai multe zeci de copii. Prizonierii, dintre care 200 au murit pe timpul detenției, au fost supuși unor interogatorii dure și au fost bătuți. Polonezii de etnie ucraineană au fost colonizați într-o zonă vastă din nord ([[Varmia]] și [[Mazuria]]) și vest ([[Teritoriile Recuperate]]). Atoritățile au avut grijă ca persoanele dislocate să nu reprezinte în noile comunități formate mai mult de 10% din populație. Operațiunea Vistula s-a încheiat în mod
Operațiunea Vistula () [Corola-website/Science/329209_a_330538]