38,404 matches
-
prevăzute în alin. (1) și (2) au fost comise în timp de război, pe durata stării de asediu sau a stării de urgență, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime. Art. 414 Capitularea Predarea în mâinile inamicului de către comandant a forțelor armate pe care le comandă, lăsarea în mâinile inamicului, distrugerea sau aducerea în stare de neîntrebuințare de către comandant a mijloacelor de luptă sau a altor mijloace necesare pentru purtarea războiului, fără că vreuna dintre acestea să fi fost
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
stării de urgență, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime. Art. 414 Capitularea Predarea în mâinile inamicului de către comandant a forțelor armate pe care le comandă, lăsarea în mâinile inamicului, distrugerea sau aducerea în stare de neîntrebuințare de către comandant a mijloacelor de luptă sau a altor mijloace necesare pentru purtarea războiului, fără că vreuna dintre acestea să fi fost determinată de condițiile de luptă, se pedepsesc cu detențiune pe viață sau cu închisoare de la 15 la 25 de ani
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
și interzicerea exercitării unor drepturi, iar dacă a avut ca urmare un dezastru, pedeapsa este închisoarea de la 10 la 20 ani și interzicerea exercitării unor drepturi. Art. 417 Părăsirea navei (1) Părăsirea unei nave militare în caz de naufragiu de către comandant, înainte de a-și fi exercitat până la capăt îndatoririle de serviciu, precum și de către orice alte persoane ce fac parte din echipajul navei, fără ordinul comandantului, se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani. (2) Dacă fapta este săvârșită în timp
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
unor drepturi. Art. 417 Părăsirea navei (1) Părăsirea unei nave militare în caz de naufragiu de către comandant, înainte de a-și fi exercitat până la capăt îndatoririle de serviciu, precum și de către orice alte persoane ce fac parte din echipajul navei, fără ordinul comandantului, se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani. (2) Dacă fapta este săvârșită în timp de război, pe durata stării de asediu sau a stării de urgență, se pedepsește cu închisoare de la 10 la 20 de ani și interzicerea
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
fapta este săvârșită în timp de război, pe durata stării de asediu sau a stării de urgență, se pedepsește cu închisoare de la 10 la 20 de ani și interzicerea exercitării unor drepturi. Art. 418 Părăsirea comenzii (1) Părăsirea comenzii de către comandantul unei nave militare sau al unei grupări de nave militare, în situații care ar fi putut periclita nava militară sau navele militare ori echipajul acestora, se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani. (2) În cazul în care părăsirea
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
de nave militare, în situații care ar fi putut periclita nava militară sau navele militare ori echipajul acestora, se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani. (2) În cazul în care părăsirea comenzii s-a săvârșit în timpul luptei, de către comandantul unei nave militare sau al unei grupări de nave militare, pedeapsa este închisoarea de la 10 la 20 de ani și interzicerea exercitării unor drepturi. Art. 419 Neluarea măsurilor necesare în operațiunile navale Fapta comandantului unei nave militare sau grupări de
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
s-a săvârșit în timpul luptei, de către comandantul unei nave militare sau al unei grupări de nave militare, pedeapsa este închisoarea de la 10 la 20 de ani și interzicerea exercitării unor drepturi. Art. 419 Neluarea măsurilor necesare în operațiunile navale Fapta comandantului unei nave militare sau grupări de nave militare care fără a fi fost oprit prin vreun ordin, sau fără a fi fost împiedicat de misiunea specială pe care o avea: A) nu ia măsurile necesare să atace, să lupte împotriva
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
urmărește navele de război sau comerciale ale inamicului, Se pedepsește cu închisoare de la 10 la 20 de ani și interzicerea exercitării unor drepturi. Art. 420 Coborârea pavilionului Coborârea pavilionului în timpul luptei, în scopul de a servi cauza inamicului, săvârșită de către comandantul unei nave militare sau al unei grupări de nave militare, precum și de către orice altă persoană ambarcată, se pedepsește cu închisoare de la 10 la 20 de ani și interzicerea exercitării unor drepturi. Art. 421 Coliziunea (1) Fapta comandantului unei nave militare
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
inamicului, săvârșită de către comandantul unei nave militare sau al unei grupări de nave militare, precum și de către orice altă persoană ambarcată, se pedepsește cu închisoare de la 10 la 20 de ani și interzicerea exercitării unor drepturi. Art. 421 Coliziunea (1) Fapta comandantului unei nave militare sau a oricărei persoane aflate la bordul navei, care a produs o coliziune sau punerea pe uscat a navei, dacă fapta a avut ca urmare avarierea gravă, a acesteia se pedepsește cu închisoare de la 5 la 12
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
Același fundal, iar pe imensul ecran se derulează scene de la Sighet, Râmnicu Sărat, convoi cu ZEKE, răsună cântecele lui Moscopol, se văd scene de la încoronarea de la Alba-Iulia, secvență din „Pe aici nu se trece”, imagini cu Ficior, Vișinescu, turnători, ultimii comandanți de la Periprava și Râmnicu Sărat, acelasi imagini de la Cântarea României cu imnurile, cu soții Ceaușescu, Canalul Dunăre Marea Neagră, Macarele, Macarele, Dobrogea o grădină etc. Imagini de la demonstrațiile oamenilor muncii de 23 august, 1 mai, dar și de la mitingul din 21
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
fac uitate, se falsifică și se premiază scriitorii care scriu despre nostalgii nu și despre suferințele celor amărâți, declasați, băgați la inchisoare că Tătărescu, Hudița, expropriați, chiaburi, cum s-a făcut colectivizarea, cu tunul și lagărul, ca la Suraia Vrancea comandant gen. lt. Nicolae Ceaușescu. Asta se ascunde sub preș și tu, ai tăi o țin lângă, că am trăit și mi-am făcut o carieră. Au avut nevoie de mintea mea că altfel mă băgau în lagăr și industrializarea nu
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
ta va fi împărăția cerurilor și pe pamant da cezarului ce e al cezarului și fă foame, lasă-te umilit, plătește taxele și strigă: „Jos Băsescu!”, „Trăiască USL, care iubește România, Iașul”!. Sau „NU REGRET NIMIC”, declară Alexandru Vișinescu, ultimul comandant al închisorii de exterminare Râmnicu Sărat. Așa au fost timpurile, erau grele, te ridicau noaptea și nu știai dacă mai trăiești până dimineață. Directori de școală numiți politic, șpăgari, vezi directoarea de la Bolintineanu cu șpagă de la BÂC 2012 sau învățătoarea
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
este un lunetist în clopotnița Bisericii Domneasca. A mai circulat zvonul că un secretar de partid a plecat să dinamiteze barajul de la lacul de acumulare „Rîpa albastră”. Seara,vidul de putere a dispărut. Funcționarii din conducerea S.M.A. ului local și comandanții unităților militare din oraș au preluat conducerea și paza. Am plecat acasă.Am comentat cu familia evenimentele zilei. Pe urmă m-am cantonat în fața televizorului. Se transmitea : „Revoluția în direct !”. “Cel ce cumpăra nu are timp să se bucure de ce
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
de alături îți admiră inelele afgane și daghestaneze, asta n-ar trebui să însemne decât că urmărește să iasă din posăceală. Așa că tu scoți inelele și i le exhibi și-i spui că într-un eon apus ai băut cu comandantul Massoud, care semăna cu un Che Guevara musulman, scria versuri Îproaste, dar făcuse liceul francez din Kabul) și se antrena trăgând cu kalașnikovul în pisici când nu avea la îndemână prizonieri hazara; dar iată că posaca tot nu se luminează
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
spre exemplu, lăcomia. Este un a proiecta ce vine parcă de dinainte de libertatea noastră. Putem compara organizarea unei armate cu logica: amândouă sunt rezultatul unei acțiuni de cosmotizare a ceea ce altfel ar sta sub semnul anarhiei. Organizarea servește în special comandanților pentru a ști și a coordona. Dacă definim existența unei reguli de drept prin probabilitatea sancționării în cazul nerespectării ei (această situație dând seama de consistența legilor), atunci putem spune că sistemul juridic românesc are, în sens tare, foarte puține
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
1907, concomitentă cu cea petrecută la Botoșani, se înscrie printre primele care sau soldat cu victime în rândul țăranilor. RĂZBOIUL DE ÎNTREGIRE A NEAMULUI Cei mai mulți militari din zona Pașcani au făcut parte din regimentele de infanterie fălticinene, 16 și 56. Comandantul regimentului de infanterie era colonelul Constantin Neculce, fiul primarului din Pașcani, urmaș a cronicarului Ion Neculce. Între mulți militari din zona Pașcani, care sau distins în luptele din timpul Războiului de întregire a neamului a fost și preotul Nicolae Oniceanu
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
zona Lespezi-Sirețel-Bucecea-Sulița-Bivolari-CulaRăut-Nistru. Populația s-a refugiat în zona Botoșani, Turnu Severin, Roșiori, Câmpulung Muscel etc. În perioada mai - august 1944, aviația de luptă a executat două bombardamente la Hârtoape distrugând podul de acces. În aprilie 1944, Regimentul 29 Infanterie, având comandant de baterie anticar pe lespezeanul V. Hreamătă, continuă marșul în retragere, din Regimentul Dolhasca, spre vest, pe itinerariul LespeziHeci-Pașcani-Moțca, pentru a se apăra pe Valea Moldovei. În luptele de retragere, în localitatea Lespezi, infanteria inamică cu două batalioane, atacă puternic
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
poștal era stabilit Comandamentul Armatelor Românești, care se retrăgeau din Uniunea Sovietică pe linia Lipcani - Botoșani - Sirețel - Pașcani. În acea zi, târgul era plin de soldați, iar în ziua următoare podul de fier avea să fie aruncat în aer. Ultimul comandant de jandarmi și primul milițian avea să fie Aurel Botez, a cărui soție a fost moașă comunală. Fiica lor, Lenișor, avea să fie funcționară la primărie, până la ieșirea la pensie, după care s-a retras la Fălticeni, la una dintre
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
transformare cu o putere instalată de 2170 kw. Rețelele de joasă tensiune care asigură alimentarea consumatorilor casnici, a instituțiilor și agenților economici au o lungime de cca. 78 km. Gradul de electrificare a consumatorilor casnici este de peste 96 %, existând în comandant fiind Aurel Botez. Locația era peste drum de blocul care găzduiește astăzi Oficiul Poștal Lespezi, CEC-ul și farmacia. Miliția de după război a funcționat în Casa Teodorescu, lângă Anei, apoi s-a mutat în casa fostului prefect Roșca, după care
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
sau mărturii, aflăm că asistența sanitară, umană și veterinară, are vechi tradiții pe aceste locuri. În timpul lui Petru Șchiopul (1582-1591), se pomenea într-un document despre vindecătoarea locală Vârlăneasa, din Corni (Sirețel), care l-a îngrijit pe hatmanul Leonte Balica, comandantul oștilor moldovenești, rănit în luptele cu cazacii. Un rol important în tratarea călugărilor, călătorilor și a credincioșilor l-au avut bolnițile și spitalele mănăstirești. Dimitrie Cantemir (1673, 1710-1711), în lucrarea sa „Descrierea Moldovei”, sublinia faptul că în mănăstirile moldovenești era
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
fiica învățătorilor Dumitru și Ana Gheorghiu, gospodari și intelectuali de frunte ai satului. Familia Mircea Hreamătă a avut doi copii, pe Nicolae și pe Mariana, ambii ingineri în industria ușoară stabiliți la Piatra Neamț. Căpitanul în rezervă Mircea Hreamătă a fost comandant de pluton, comandant de companie de cercetași în al doilea război mondial, ajungând cu armata română la Brno, în Cehoslovacia. După ce a ieșit la pensie, s-a retras împreună cu întreaga familie la Piatra Neamț, la copii, iar casa de cărămidă, construită
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
și Ana Gheorghiu, gospodari și intelectuali de frunte ai satului. Familia Mircea Hreamătă a avut doi copii, pe Nicolae și pe Mariana, ambii ingineri în industria ușoară stabiliți la Piatra Neamț. Căpitanul în rezervă Mircea Hreamătă a fost comandant de pluton, comandant de companie de cercetași în al doilea război mondial, ajungând cu armata română la Brno, în Cehoslovacia. După ce a ieșit la pensie, s-a retras împreună cu întreaga familie la Piatra Neamț, la copii, iar casa de cărămidă, construită în 1950 de
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
aerodromul Giulești, a fost repartizată, în 1951, ca instructor, la Școala de pilotaj Ghimbav - Brașov. Ulterior a fost numită instructor la Giulești și la Clinceni, unde a obținut brevetul de pilot public. Și-a continuat activitatea la AVIASAN Otopeni, în calitate de comandant de aeronavă, până la pensionare, în 1969. După mărturiile fraților săi, Maria și Octav, Elena era fericită străbătând văzduhul ca pasărea în zbor și când slujea oamenii suferinzi. Avea o satisfacție atunci când făcea curse în Moldova - la Iași, la Bacău, la
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
alcătuită din primul adjunct al ministrului apărării naționale și șef al Marelui stat major, ca președinte, adjuncții miniștrilor de interne, transporturilor și telecomunicațiilor, educației și învățămîntului, sănătății, comerțului interior, agriculturii și industriei alimentare, vicepreședintele Comitetului de Stat al Planificării și comandantul Comandamentului apărării civile, ca membri. Secțiunea a IV-a Adăpostirea Articolul 21 În municipii, unele orașe și unități socialiste importante stabilite de Ministerul Apărării Naționale, la propunerea ministerelor și celorlalte organe centrale și locale, se realizează adăposturi în subsolurile noilor
DECRET nr. 430 din 31 octombrie 1978 privind unele măsuri pentru apărarea civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106533_a_107862]
-
cu tancurile, iar noi ne-am dus, am luat niște sticle cu gaz (prefiguram cocteilurile Molotov) și i-am asaltat pe soldați, i-am dat jos de pe tancuri". Aici interveneam eu spunând că fratele meu, Mică, l-a răpus pe comandant și a condus coloana până la gârlă unde toți rușii s-au răsturnat în apă. Mama ne asculta la început îngăduitoare, apoi reacționa întrebând: Ce tot bateți câmpii voi acolo?!" Nu trecea mult și fratele meu îi spunea că am fost
Mircea Horia Simionescu by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/8731_a_10056]