504 matches
-
lui Gheorghe Asachi. La 19 ani se întoarce la Șerbești luându-și moșia în stăpânire. Se căsătorește cu Anastasia Rosetti, fiica spătarului Matei Rosetti de care se desparte în foarte scurt timp. În anul 1839 se alătură conjurației confederative a comisului Leonte Radu, care urmărea să doboare regimul autocrat a lui Mihail Sturdza. Inspirați de ecourile revoluției franceze, aceștia întocmiseră și un "proiect pentru cele ce s-au socotit spre îndreptarea în ale Ocârmuirii din lăuntru". După ce domnitorul Mihail Sturdza lichidează
Săndulache Miclescu () [Corola-website/Science/318589_a_319918]
-
înălțatului domn Mihail Grigore Sturza voievod, din nou întocmit; și s-au împodobit din porunca Prea Fericitului Patriarh al Ierusalimului Chirie Chirio Chirii, fiind stăruitor și îngrijitor prea cuvioșia sa arhimandritul Paisie, Exarhu logofăt și cavaler, Alexandru Ghica, efor și comisul Panaite Papazoglu, epitrop asupra averilor sfântului mormânt în Moldova; la anul 1846, noiembrie 13.”" În lucrarea sa "Istoria Bisericii Românești" (București, 1908), istoricul Nicolae Iorga (1871-1940) citează tradiția locală cu privire la atestarea bisericii. ""La Scânteia, în părțile Vasluiului, este încă o
Biserica Sfinții Voievozi din Scânteia () [Corola-website/Science/318798_a_320127]
-
sculptate cu motivul soarele și luna și care au inscripții cu caractere chirilice. Pe un mormânt se află stema Moldovei, unele tradiții locale afirmând că acesta ar fi mormântul cronicarului Axinte Uricariul (c. 1670 - c. 1733). Alte morminte sunt atribuite comisului Panaite și boierului Ștefan Scânteie. Biserica "Sf. Voievozi" din Scânteia a fost construită din piatră, având formă de navă, cu altar semicircular. Ea este compartimentată în trei încăperi: pronaos, naos și altar. Deasupra pronaosului a fost înălțat un turn-clopotniță. În dreptul
Biserica Sfinții Voievozi din Scânteia () [Corola-website/Science/318798_a_320127]
-
țării, la întărirea hotarelor și la întocmirea oștilor sale. După aproape un sfert de veac de tăieri, pustiiri și pojaruri pe care le săvârșiseră în lupta lor pentru domnie feciorii lui Alexandru cel Bun, pământenii cunoșteau iarăși belșugul și pacea.”". Comisul Manole Păr Negru (Geo Barton), omul de încredere al lui Ștefan cel Mare (Gheorghe Cozorici), și jupâneasa Ilisafta (Sandina Stan) au cinci feciori: Nicoară, care se călugărise cu numele de Nicodim (Emanoil Petruț), Damian, negustor la Liov (George Motoi), Simion
Frații Jderi (film) () [Corola-website/Science/327429_a_328758]
-
și jupâneasa Ilisafta (Sandina Stan) au cinci feciori: Nicoară, care se călugărise cu numele de Nicodim (Emanoil Petruț), Damian, negustor la Liov (George Motoi), Simion, comis al II-lea (Iurie Darie), vistiernicul Cristea (Florin Piersic) și tânărul Ionuț (Sebastian Papaiani). Comisul are în grijă Herghelia domnească de la Timiș, unde se afla și calul Catalan, adus din Spania de la împăratul harapilor și pe care încăleca voievodul atunci când pleca la luptă. Ștefan cel Mare, domnitorul Moldovei (1457-1504), sosește la 21 mai 1469 la
Frații Jderi (film) () [Corola-website/Science/327429_a_328758]
-
Voievodul îi poruncește tânărului să meargă la Curtea Domnească din Suceava, împreună cu fratele său, vistiernicul Cristea, și cu soția acestuia din urmă, Candachia (Ioana Drăgan). În drum spre Suceava, domnitorul trece și pe la Herghelia domnească de la Timiș. După plecarea sa, comisul Manole judecă o iscoadă care fusese prinsă în timp ce întreba de herghelie și de calul Catalan. Prinsul afirmă este Iosif de la Nimirceni și că aduce un mesaj de la Liov. Negustorul Damian îi aducea tatălui său la cunoștință că boierii Mihu și
Frații Jderi (film) () [Corola-website/Science/327429_a_328758]
-
și că aduce un mesaj de la Liov. Negustorul Damian îi aducea tatălui său la cunoștință că boierii Mihu și Agapie, fugari în Polonia, l-au tocmit pe vestitul lotru Grigore Gogolea (Colea Răutu) pentru a-l fura pe Catalan. Fiul comisului urma să ajungă și el curând în Moldova. Ajuns la curtea domnească, Ionuț intră în slujba lui Alexăndrel (Ștefan Velniciuc), fiul voievodului. Tânărul fiu de domn i se confesează lui Ionuț că este îndrăgostit de jupânița Nasta (Valeria Marian), fiica
Frații Jderi (film) () [Corola-website/Science/327429_a_328758]
-
că oastea otomană va veni numai asupra Moldovei. Damian se duce la Timiș unde-și anunță tatăl că banda de tâlhari a lui Gogolea a încerca să-l înjunghie pe Catalan, considerat calul norocos al voievodului. Lotrul este prins de comisul Manole, de fiii și de slujitorii săi. Pentru a scăpa liber, Gogolea îi spune comisului că boierul Mihu l-a tocmit pentru două treburi: pe lângă înjunghierea calului, tâlharii urmează să-l răpească pe Alexăndrel Vodă, pentru ca domnitorul să-i dea
Frații Jderi (film) () [Corola-website/Science/327429_a_328758]
-
anunță tatăl că banda de tâlhari a lui Gogolea a încerca să-l înjunghie pe Catalan, considerat calul norocos al voievodului. Lotrul este prins de comisul Manole, de fiii și de slujitorii săi. Pentru a scăpa liber, Gogolea îi spune comisului că boierul Mihu l-a tocmit pentru două treburi: pe lângă înjunghierea calului, tâlharii urmează să-l răpească pe Alexăndrel Vodă, pentru ca domnitorul să-i dea în schimb averile poprite din Moldova. În același timp, jupânița Nasta îi mărturisește lui Ionuț
Frații Jderi (film) () [Corola-website/Science/327429_a_328758]
-
osândă pentru moldovenii uciși sau luați în robie. Fiul hanului este ucis ca jertfă pentru pruncii uciși de tătari, iar fratele hanului este lăsat liber pentru a povesti tuturor cum îi vor primi moldovenii pe cei care vor invada Moldova. Comisul Manole și fiii lui îi cer voievodului să-i lase să plece după Ionuț despre care credeau că se află în mare primejdie. Ștefan cel Mare încuviințează și anunță că-l va ierta pe tânărul și nesăbuitul oștean. În 1474
Frații Jderi (film) () [Corola-website/Science/327429_a_328758]
-
trimis cu solie la Papa de la Roma și la dogele Veneției. În scrisorile trimise, Ștefan cel Mare îi avertiza pe conducătorii apuseni că turcii nu se vor mulțumi numai cu ocuparea Moldovei, ci vor ataca apoi și statele din Apus. Comisul Ionuț Jder (Sebastian Papaiani) este trimis ca spion în Rumelia pentru a afla secretul de fabricație al tunurilor turcești. Postelnicul Simion Jder (Iurie Darie) și neguțătorul Damian Jder (George Motoi) sunt trimiși în Polonia cu o carte de iertare către
Ștefan cel Mare - Vaslui 1475 () [Corola-website/Science/326971_a_328300]
-
Doamnele lui Radu Vodă sunt trimise la Mănăstirea Pângărați în grija Candachiei (Ioana Drăgan), soția vistiernicului Cristea. Ștefan cel Mare se îndreaptă apoi spre tabăra de la Vaslui, unde se adunase deja o mare parte din oastea Moldovei. Acolo sosesc și comisul Ionuț Jder, revenit din Rumelia, și ieromonahul Nicodim (Emanoil Petruț), care renunțase la viața călugărească și redevenise oșteanul Nicoară Jder. Vistiernicul Cristea sosește din Italia doar cu făgăduieli, dar solul venețian Guido Solari (George Paul Avram) decide să lupte de
Ștefan cel Mare - Vaslui 1475 () [Corola-website/Science/326971_a_328300]
-
sunt atacați din toate părțile de Oastea cea Mare. În bătălie mor 8.000 de moldoveni și peste 30.000 de otomani. Restul oștii otomane se retrage înspre Dunăre, urmărită de călăreții moldoveni. Printre cei morți în luptă sunt și comisul Manole Jder (Geo Barton), postelnicul Simion și fostul ieromonah Nicoară Jder. Trupurile lor sunt aduse de comisul Ionuț la casa familiei Jder de la Timiș, spre jalea comisoaiei Ilisafta (Sandina Stan). După bătălie, domnitorul moldovean trimite scrisori către principii creștini pentru
Ștefan cel Mare - Vaslui 1475 () [Corola-website/Science/326971_a_328300]
-
peste 30.000 de otomani. Restul oștii otomane se retrage înspre Dunăre, urmărită de călăreții moldoveni. Printre cei morți în luptă sunt și comisul Manole Jder (Geo Barton), postelnicul Simion și fostul ieromonah Nicoară Jder. Trupurile lor sunt aduse de comisul Ionuț la casa familiei Jder de la Timiș, spre jalea comisoaiei Ilisafta (Sandina Stan). După bătălie, domnitorul moldovean trimite scrisori către principii creștini pentru a le cere iarăși ajutor, prevăzând că sultanul nu va lăsa nepedepsită o asemenea înfrângere. Furios, sultanul
Ștefan cel Mare - Vaslui 1475 () [Corola-website/Science/326971_a_328300]
-
vizitat Anglia cu familia ei în mai 1876, și din nou, după decesul tatălui, în iunie 1878. Prințesa s-a îndrăgostit de baronul Alfons von Pawel-Rammingen (1843-1932), fiul unui oficial guvernamental al Ducatului de Saxa-Coburg și Gotha. Alfons a fost comisul tatălui ei. Alfons a fost naturalizat ca supus britanic la 19 martie 1880 și, la 24 aprilie 1880 el și Frederica s-au căsătorit. Nunta a avut loc la Castelul Windsor și ceremonia religioasă a fost ținută de episcopul de
Frederica de Hanovra și Cumberland () [Corola-website/Science/326493_a_327822]
-
fata logofătului Mihu și nepoata popii Iuga. O lungă perioadă, satul Buciumeni din ținutul Șomuzului a fost sat de răzeși. La 29 august 1792 are loc măsurătoarea și împărțeala moșiei Buciumeni, alegându-se partea fiecărui răzeș, precum și acele cumpărate de comisul Constantin Ureche de la răzeșii din Buciumeni. În anul 1835 satul Buciumeni număra 39 de gospodării. Apoi, în anul 1850, satul aparținea logofătului Dimitrie Cantacuzino-Pașcanu. Ulterior, satul a devenit cartier al orașului Fălticeni. La 15 martie 1966, așezarea Buciumeni număra 66
Biserica de lemn din Fălticeni () [Corola-website/Science/323879_a_325208]
-
La 1658 jumătate de sat îi aparținea lui Toderașco Cantacuzino. Proprietarul moșiei Cucuteni a fost boierul Matei Cantacuzino-Deleanu (n. 1750 - d. 1816 sau 1817), fiul marelui vistiernic Ioniță Cantacuzino-Deleanu (1721-1789) și al Zoei Ghika. Matei a avut rangul de mare comis al Moldovei; el s-a căsătorit la 16 mai 1776 cu Ralița (sau Ralu) Callimachi (1763-1837), fiica mijlocie a lui Grigore Callimachi, domnitor al Moldovei în două rânduri (1761-1764 și 1767-1769). După cum relatează Octav-George Lecca în ""Familiile boierești române"", Matei
Biserica Schimbarea la Față din Cucuteni () [Corola-website/Science/322178_a_323507]
-
lumea. În acest scop el trebuie să elimine, unul câte unul, pe toți membrii Asociației Oamenilor de Știință ("Science Associates"), o organizație a celor mai mari oameni de știință de pe Pământ. După ce a scăpat dintr-un atentat la viața lui comis de către Vulcan, un membru al Asociației, Dr. Millard (James Craven), realizează împreună cu un alt membru, Jeff King (Tristram Coffin), o rachetă-rucsac atomică și o cască aerodinamică sub formă de glonț. Cu ajutorul acestora, fotograful unei reviste, Glenda Thomas (Mae Clarke), și
King of the Rocket Men () [Corola-website/Science/330686_a_332015]
-
Familia, care este de proveniență greacă, fanariotă, a aparținut din secolul XVII-lea boierimii moldovenești. În 1636, unui Hurmuzaki a fost dăruită, datorită contribuților sale la Divanul Moldovei, o moșie. Sub domnia voievodului Nicolae Mavrocordat Emanoil Hurmuzachi a fost mare comis și membru Divanului. Medelnicerul Constantin († 1794), bunicul lui Hurmuzaki, al cărui bunic a fost mare pitar și tatăl său mare paharnic, a cumpărat în 1765 moșia Cernăuca din Bucovina (astăzi in Raionul Noua Suliță, Ucraina). Fiul său Doxaki (1782-1857) plecase
Constantin Hurmuzaki () [Corola-website/Science/328475_a_329804]
-
Piersic Jr.; 2000 - "Ștefan Vardia" în spectacolul „Notă zero la purtare” la teatrul C. Tănase - scenariul Octavian Sava, regia Ion Lucian; 1999 - "Aladin" în spectacolul „Aladin și lampă să” la teatrul EXCELSIOR - scenariul Al. Andy Kessler, regia Ion Lucian; 1998 - "Comisul Cățeleanu" în spectacolul „Viforul” după B.St. Delavrancea, la teatrul NOTTARA - regia Alexandru Darie; 1998 - dublu rol "Castor" și "Polux" în spectacolul „Ah, bacalaureatul” după „Față Morgana” de D. Solomon, la TEATRUL NAȚIONAL BUZĂU - regia Ion Lucian; 1997 - "Arlecchino" în
Cosmin Șofron () [Corola-website/Science/331187_a_332516]
-
acesta l-a convins să i se alăture vreme de doi ani la lecțiile lui Leo Bulgakov. În acest scop și pentru a se putea întreține din munca la o spălătorie, la o fabrică de bomboane și apoi cea de comis voiajor, Bromberg a abandonat studiile la City College din New York. Mentorul său, regizorul Leo Bulgakov era un elev al lui Stanislavski și rămăsese în 1924 în Statele Unite, împreună cu soția sa, Varvara, în cursul unui turneu al Teatrului artistic din Moscova
J. Edward Bromberg () [Corola-website/Science/334087_a_335416]
-
împreună cu primul fiu, Iliaș (1546-1551), nevârstnic, o perioadă, și apoi împreună cu al doilea fiu, Ștefan (1551-1552), până la asasinarea acestuia la 1 septembrie 1552. În acel an s-a amestecat în problemele succesiunii la tron, sprijinind pe boierul Joldea, fost mare comis, căruia i-a oferit mâna tinerei sale fiice de 17 ani, domnița Ruxandra, pentru a fi îndreptățit să ocupe tronul țării. Alexandru Lăpușneanu a sosit cu ajutor polonez în Moldova și l-a alungat pe Joldea, devenind domnul Moldovei. El
Elena Rareș () [Corola-website/Science/335152_a_336481]
-
din iubita lui "Dilecta", așa încât doamna de Berny va trăi pururi nu numai sub trăsăturile doamnei de Mortsauf din "Crinul din vale", ci și sub cele ale sărmanei doamne d'Aiglemont”. Prima traducere în limba română a fost realizată de către comisul Costachi Gane (unchiul scriitorului Nicolae Gane) și tipărită în 1852 cu alfabet chirilic de tranziție de Tipografia Româno-Francesă din Iași sub titlul "Scene din vieața privată sau aceeași istorie" (283 p.). Primul fragment dintr-un roman al lui Balzac apăruse
Femeia de treizeci de ani () [Corola-website/Science/335199_a_336528]
-
în apropierea orașului Fălticeni. Printre moșiile stăpânite era și moșia satului Forăști. S-a născut la Forăști în anul 1803, fiind fiul spătarului Costandin Botez (d. 1837) și nepotul medelnicerului Ioan Botez, moșieri din Forăști. Potrivit vidomostiei boierilor din 1829, comisul Alecu Forăscu locuia la Forăști și „nu are sub stăpânire nimic, fiind holtei”. A devenit apoi spătar, agă și postelnic, fiind numit în 1855 în rangul de vornic, „pentru deosăbite slujbe”. Alecu Forăscu s-a căsătorit la 20 iulie 1833
Alecu Botez-Forăscu () [Corola-website/Science/335327_a_336656]
-
mai târziu). Toți frații erau oameni de cultură. În plus, Ienache Gane era cumnat cu poetul Constantin Stamati, Dimitrie Gane era socrul scriitorului Costache Negruzzi, iar postelnicul Matei Gane a fost tatăl scriitorului Nicolae Gane. a avansat până la rangul de comis. A fost pasionat de literatură și a scris versuri, precum și cărțile de popularizare "Floare din sfintele scripte" (Iași, 1850) și "Pashalion nou sau Aflare modernă care descopere prin numerile crugurilor Soarelui și a Lunei pentru toți anii trecuți prezenți și
Costachi Gane () [Corola-website/Science/335691_a_337020]