588 matches
-
cinci ore și trei sferturi, la personalul Bacău Galați! mă ridic și pierd de trei ori de cinci ori mai mult, convingerea paternității s-a conturat mai întîi în femeie, actul genetic se ignoră în părintele care este bărbat, culmea compătimirii să te plîngi de lipsa de ariditate cînd populezi un deșert, cînd îmbraci deșertul în verdeață, călătoria în relatarea ei și sălii i-ai pus așteptarea pe pardoseală! secvența vigilenților, în număr de trei, videant consules, zici că mergi cînd
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
de pe masă, zise: "Nu pot să te înscriu, căci tu nu ești autorizat să continui studiile la facultatea noastră". O frază scurtă ca o lamă șlefuită de brici, lipsită de orice urmă de sentiment și de minima expresie de eventuală compătimire s-a ciocnit de capul meu ca o lovitură strivitoare de ciocan, voalându-mi privirea invadată spontan de umezeală. Și totuși nu mi-am pierdut prezența de spirit nici nu mă gândisem să comentez comunicarea secretarei care, oricum, nu avea
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
tocmai pentru că o idolatrizează. „Îi murise inima“, spune, la un moment dat, Goncearov, despre altfel inimosul său erou. Oblomov e nemilos cu toți cei din jur, mai ales cu cei la care ține: Olga Sergheevna, Andrei Stolz, Agafia Matveevna, Zahar. Compătimirea devine o patimă. Noi înșine ne vedem contaminați, de-a lungul formidabilului spectacol al lui Alexandru Tocilescu, de o milă atotcuprinzătoare, dincolo de orice criteriiă Ne e milă de bătrânii servitori bețivi, devotați și nevolnici, de fetele „bune“ care nu deosebesc
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
omenie, de gesturi cum sunt cele ale familiei George Păunescu de mare generozitate. Sunt prezente relațiile interumane în colectivitatea creată, mereu împrospătată, calitățile umane ale asistaților, cărora corespondenta noastră, în multe cazuri, le realizează o portretistică ce impune respect, nu compătimire. Pilduitoare, pitorească, adânc omenească este viața de familie, pe care o narează pe toate planurile. Admirabil și de respectat este patriotismul care pigmentează lucrarea tocmai în părțile esențiale, viața satului românesc, justificându-se încă odată părerea lui Lucian Blaga că
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
principalele muzee. M-am dus la cei doi colegi de catedră, la camera 8. Mi s-au părut total schimbați, rezervați, oarecum mirați de venirea mea. Am surprins la ei o privire în care citeam o anumită stinghereală, chiar o compătimire. Fiecare, într-un fel, dând din colț în colț cum se zice când nu ești bucuros că trebuie să dai cuiva explicații neplăcute. Le-am oferit și lor niște mici, modeste suveniruri. Și fără s-apuc să le adresez vreo
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
pentru faptele lor !”, murmură Baltă, cătând în urmă, către bătrână. Vestea că Baltă a fost prins... se întinse ca focul în tot satul... în toate casele până în inima muntelui. Bătrânii strânși pe la porți, se uitau după el cu durere și compătimire. „ - Sărmanu’ Gheorghe, nici nu știe că lelea Anghelina o trecut la cele veșnice !.. Iaca, o trecut trei zâli, de când o închis ochii... Az’ o’ngroapă!” De frica securității, sătenii se temeau s-o însoțească pe ultimul drum. Clopotul bisericii din
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
a dorit foarte mult un al doilea băiat. Am întrebat-o de ce și mi-a răspuns că viața băieților este mai ușoară, că femeile suferă mai mult în această lume. Așadar, m-am privit întotdeauna într-o oglindă care arăta compătimire pentru fete și admirație pentru băieți. Mi-am dezamăgit mama la naștere de două ori: mai întâi pentru că nu eram băiat și apoi pentru că nu am fost un bebeluș la fel de frumos precum fratele meu. Tata, în schimb, nu a fost
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
la începutul aniilor '90, la câțiva ani de la terminarea facultății (Nicoleta Turliuc). • [...] mama mi-a răspuns că viața băieților este mai ușoară, că femeile suferă mai mult în această lume. Așadar, m-am privit întotdeauna într-o oglindă care arăta compătimire pentru fete și admirație pentru băieți (Cristina Neamțu). Despre interiorizarea capitalului de neîncredere și (auto)devalorizarea femeilor: Îmi dau seama acum cât de mult am suferit din cauza devalorizării mele ca om generată de faptul că eram femeie. Nu îmi judec
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
sine ceva benefic: o mai mare atenție față de timpul propriu. Este șansa de a renunța la risipirea existenței. Însă de prea multe ori ratăm acest accent, cantonându-ne într-o lamentație în fața suferinței și încercând o salvare de sine în zona compătimirii în fața nedreptății ce ne-a fost făcută (De ce eu Doamne?!). Cum arată oare o morală rescrisă din perspectiva evoluționismului? (Este postmodernitatea o încercare în acest sens?) * Din perspectiva interesului social valoarea gestului nostru față de un semen este dată de rolul
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
fine, un întreg „război psihologic” declanșat și condus (într-o progresie rapidă, accelerată, cu o notă de crescendo ritmat dramatic, nu „teatral”) de „munteanca” rămasă văduvă, „război” culminând, și sfârșind, cu ieșirea vinovaților de omor de sub masca „bunăvoinței” și a „compătimirii”, purtată o vreme, abandonată „acum”, sub o presiune psihologică eficace. I-a atribuit Sadoveanu eroinei sale - „artificial” - o inumană, o lipsită de măsură credibilă și, mai ales, deloc feminină cerbicie întru răzbunare? Riscă „ancheta” protagonistei să pară eșafodată de către autor
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
depășește. Nu mi-a dat nici un semn de viață, ceea ce dovedește că s-a supărat. La vârsta lui de peste 90 de ani, omul nu realiza ce efort însemna punerea la punct a lucrării sale. Poate că meritam o misivă de compătimire pentru boala mea, mai ales că l-am ajutat și în alte împrejurări, tot cu șlefuiri și dactilografieri de medalioane, între care Alexandru Vasiliu-Tătăruși și Ilie Mihăilescu. Numai că acestea erau scurte, iar eu mai în putere... 323 BALAN, Dumitru
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
se pare că au devenit o realitate cu care aceștia trebuie să se obișnuiască. (extras dintr-un articol Associated Press despre Olimpiada de la Atena, din 17 august 2004, intitulat „Echipa masculină de baschet a Statelor Unite a Învins Grecia la mustață“) Compătimirea pe care o resimt chinezii față de noi izvorăște din credința lor că țara noastră este o țară În declin. Nu puțini prieteni chinezi mi-au citat proverbul fu bu guo san dai (nici o avere nu rezistă mai mult de trei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
ce lucrau în fabrică. Milițianul a plecat și Savin a luat loc la catedră. Trecuse în tabăra vrăjmașului. A început să peroreze, ca și Mihalexe, fel de fel de inepții, trase la șapirograful partidului înțelept. Mă uitam la el cu compătimire și mă gândeam ce bine i-ar fi stat acestui bărbat în toată firea, ca și altora asemenea lui, să fie exemple de demnitate creștină și românească, nu pricină de sminteală pentru cei slabi. Sfârșindu-și expunerea, ne privi profesoral
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
fiind Duminică. Cei care se pregăteau să coboare se uitau la mine, apoi unii la alții și-și făceau semne cu coatele. Eram tuns chilug, cu haine fistichii, bocanci mari, întorși de vârfuri, cu desagi și provocam interes, stârnind nedumerire, compătimire și haz totodată. Nimeni nu mai purta desagi. Oamenii aveau genți, rucsacuri sau serviete. O femeie între două vârste, subțirică, mă întreabă: Unde mergi dumneata? La Ciorani! La cine mergi? Mai trăiește cineva din familia Maxim acolo?, zic după o
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
vadă: Va veni lume la priveghi și nu vreau să aibă femeile prilej de bârfă. Apoi a tăcut. După-amiaza respira cu greu și am întrebat-o dacă nu vrea să meargă la spital. A dat din cap, uitându-se cu compătimire, ca și cum eu eram cel în suferință. Am telefonat la Ploiești și Tatiana a venit cu nepotul Bogdan, cu mașina, și au dus-o la Spitalul județean, la Urgențe. Înainte de a se urca în mașină și-a luat rămas bun de la
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Atât de viclean și de păcătos e sufletul omenesc, încât pe dată m-am simțit bucuros că Hartley avea această justificată pricină de suferință, că mi-o împărtășise și că plângea, din cauza ei, în prezența mea. Dintr-o dată se înfiripaseră compătimirea, comunicarea. Îmi pare foarte rău. Dar nu poate fi găsit, te-ai adresat poliției? Ei au întotdeauna metode de a găsi oamenii. Aș putea să te ajut în această direcție. Hartley își tampona fața, apoi scoase o oglinjoară și o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
a înțelege destul de clar că-l ura pe tatăl lui adoptiv. Dar mintea tinerilor e plină de mistere. Aflat față-n față cu el s-ar putea să se intimideze, sau să se lase copleșit de un subit flux de compătimire. Sau de vechi, înrădăcinate, irezistibile emoții filiale. Ar putea Titus să treacă de partea cealaltă? Oare Titus însuși putea ști? În sfârșit, înotă îndărăt spre stânca abruptă și, agățându-se cu mâinile și cu degetele de la picioare, își înălță cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
fi plâns în curând în brațele altui bărbat. Acestea sunt gânduri răutăcioase; dar în acele momente îi purtam pică, o amărăciune bine localizată, pentru că știam cât de trecătoare era suferința ei, și cât de curând, dacă i-aș fi solicitat compătimirea, aceasta s-ar fi transmutat într-un triumf de posesivitate. Lizzie face parte dintre femeiuștile acelea foarte dulci, blajine și pisicoase, pe care bărbații le iubesc pentru blândețea lor compătimitoare, dar care dețin o reală și neclintită forță de autoconservare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
un caracter primitiv al stilului limbii ca și timiditate în exprimare. O curiozitate este că în condiții de zgomot mare, bâlbâiala dispare deoarece se sustrage atenția de la bâlbâială. Se recomandă înlăturarea condițiilor care agravează bâlbâiala: atitudinea celor din jur (ironia, compătimirea, intimidarea, bătaia, neînțelegerea, oboseala); supraîncărcarea; vorbirea în inspirație. Metodica corectării Dezvoltarea capacității pulmonare, dozând volumul de aer în funcție de lungimea sintagmei de comunicat. Se introduc în mesaj cuvinte scurte, care încep cu vocale, apoi și consoane. Se fac exerciții de numărare
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
sociale. Copilul cu dizabilități trebuie considerat ca făcând parte din societate. Nu putem să-l ascundem, nu are nevoie de mila noastră, ci de sprijinul nostru, permițându-i să trăiască alături de ceilalți copii, ca parte integrantă a comunității. Atitudinea de compătimire, de compasiune pe care o manifestă comunitatea față de copiii cu cerințe educative speciale trebuie combătută, iar cei cu dizabilități să fie priviți ca indivizi cu drepturi egale. Acest lucru se poate realiza prin implicarea comunității /societății și prin creșterea nivelului
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
au străbătut inimile noastre: Suflet, tu , magnifică prinsoare, Cuprins de mrejele destinului Am alăturat lângă a ta durere Și am format necondiționat O persoană, două... Tu, suflet, persoana mea, Ma-nchin mereu în fața ta. Mă-nchin spre mine Cu multă compătimire. Andra Ciupilan *** Floare albă, Floare roz, Floare de nufăr frumos, Floare din culori de curcubeu, Floarea sufletului meu... SUFLETUL MEU-CULOARE ȘI MUZICĂ M-am trezit din somnul cel lung pe care îl aveam în fiecare noapte pe la ora 1,00
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
ripostez împotriva apatiei lui, dar eram prea obosit. Nu găseam resursele necesare pentru încă o frază ce nu-i folosea, oricum, nimănui. -Cum e camera în care v-au dus? Vă place? Am dat din cap afirmativ și am stârnit compătimirea celor din jur. Probabil că vedeau în ochii mei o tristețe a cărei matcă era oboseala, dar am lăsat totul așa. -Vreau să mă duceți în cameră. Mi-e somn. Doctorul le-a făcut semn celor doi să mă ia
A doua oară unu by Cristi Avram () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92958]
-
Două mari tipuri sunt folosite: generalizările, plecând de la cazuri particulare: Persoanele care își petrec toată ziua pe bulevard, stând pe scaune [...] lăsau să le mijească pe față surâsul caracteristic al parizienilor, atât de plin de ironie, de batjocură sau de compătimire, surâs care nu apare însă, parizianul fiind blazat în privința tuturor înfățișărilor posibile, decât atunci când e vorba de foarte rare curiozități vii279. Datorită determinărilor pe care le asociază substantivului, autorul face două lucruri în același timp: caracterizează un anumit obiect (în
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
lui februarie 1988, un pogrom antiarmean care va cauza zeci de victime, între care oameni arși de vii, femei violate, sute de locuințe distruse, lovește orașul Sumgait, în Azerbaidjan. Gorbaciov nu ia nici o măsură, nu face un singur gest de compătimire deși se află că afacerea fusese pregătită cu grijă, locurile reperate, telefoanele și electricitatea tăiate în momentul fatidic, vodca distribuită ucigașilor și toate acestea fără ca miliția să intervină. Atitudinea ambiguă a președintelui impune o anume ipoteză: nu se urmărea oare
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
de compasiune Din glosa precedentă lipsesc cîteva „accente”. N-am subliniat că versurile din „Amurg de vară” sînt un exemplu semnificativ pentru comprehensivitatea inimii lui Bacovia. Spus simplu, poetul evocă un tablou cu „fete bătrîne”, pe care le privește cu compătimire și cordialitate. Indulgența lui nu poate fi apreciată îndeajuns decît comparînd poemul său cu alte scrieri din epocă. „Pietre în casă”, „fecioarele îmbătrînite”, „fetele nemăritate” erau subiect de fabulă și de anecdotă veselă; - obiect de glumă și de ironie. în timp ce
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]