1,827 matches
-
apoi returul venos al sângelui oxigenat spre atriul stâng. Totuși circulația pulmonară mai are și alte funcții importante. Una dintre acestea este de rezervor de sânge. Volumul sanguin de la nivel pulmonar poate crește foarte mult fără creșteri presionale semnificative, datorită complianței mari din acest sector circulator, la care se adaugă mecanismul de recrutare și distensie capilară. O altă funcție este cea de filtru sanguin. Trombii sanguini mici eventual formați în sectorul venos sistemic sunt îndepărtați din circulație înainte ca ei să
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
mai scurt. Utilizând geometria lumenului vascular și rata fluxului se poate reconstitui tabloul hemodinamic local in vivo. Datorită progreselor realizate în dezvoltarea computerelor a devenit posibilă simularea computerizată a fluxurilor arteriale în condiții tot mai apropiate de cele reale (geometrie, complianță parietală etc.). Modelarea numerică deține numeroase atuuri: oferă o mai bună înțelegere a mecanicii sistemelor fiziologice complexe, permite o mai bună înțelegere a performanțelor vasculare în condiții în prezent dificil de testat experimental, furnizând chiar informații inaccesibile experimentului propriu-zis, reduce
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
compresibil). Aerul conținut în camera de compresie este comprimat în faza de ejecție și permite menținerea presiunii în circuit în perioada de umplere a pompei asigurând continuitatea debitului la traversarea rezistenței. Acesta nu este un model perfect reflectând doar o complianță localizată la un anumit segment al circuitului, în timp ce complianța reală este prezentă în tot arborele arterial. Modelul electric inițial este un "windkessel cu două elemente" (condensator C și rezistență Rp). Modele mai complexe au fost ulterior produse pentru a rafina
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
în faza de ejecție și permite menținerea presiunii în circuit în perioada de umplere a pompei asigurând continuitatea debitului la traversarea rezistenței. Acesta nu este un model perfect reflectând doar o complianță localizată la un anumit segment al circuitului, în timp ce complianța reală este prezentă în tot arborele arterial. Modelul electric inițial este un "windkessel cu două elemente" (condensator C și rezistență Rp). Modele mai complexe au fost ulterior produse pentru a rafina predicțiile (Nichols și O’Rourke) ținându-se cont de
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
sistemului arterial. Pentru a mima mai bine impedanța sistemică de intrare (input) Zin Westerhof și colab. au imaginat în 1971 modelul cu 3 elemente (fig. 4.5) adaugând în circuitul inițial impedanța caracteristică a aortei (Rc) ce caracterizează inerția și complianța localizate la nivelul aortei ascendente proximale 64. Astfel, se unește modelul parametrului global (lumped parameter) cu modelul liniei de transmitere (transmission-line). S-a stabilit că ≈60% din complianța arterială totală este asigurată de aorta proximală 63. Pentru a elimina și
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
în circuitul inițial impedanța caracteristică a aortei (Rc) ce caracterizează inerția și complianța localizate la nivelul aortei ascendente proximale 64. Astfel, se unește modelul parametrului global (lumped parameter) cu modelul liniei de transmitere (transmission-line). S-a stabilit că ≈60% din complianța arterială totală este asigurată de aorta proximală 63. Pentru a elimina și mai mult diferențele față de realitate Burattini și Gnuti propun în 1982 un model cu 4 elemente (fig. 4.6) prin adăugarea în paralel cu Rc a unei inerții
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
de rigiditate (beta) Raportul ln(presiuni sistolice/ diastolice) la modificările relative de diametru. În cazul sistemelor biologice se plasează forța (stress-ul) pe axa 0-X și strain-ul (modificarea de lungime sau volum) pe axa 0-Y și se utilizează noțiunea de complianță (1/elastanță). Complianța vasculară (modificările de volum într-un segment arterial pentru o modificare dată a presiunii) permite evaluarea distensibilității vasculare. Preluând conceptul de Grundswingung creat de Otto Frank, Cohn și colab. sugerează existența unui decalaj exponențial a presiunii în
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
Raportul ln(presiuni sistolice/ diastolice) la modificările relative de diametru. În cazul sistemelor biologice se plasează forța (stress-ul) pe axa 0-X și strain-ul (modificarea de lungime sau volum) pe axa 0-Y și se utilizează noțiunea de complianță (1/elastanță). Complianța vasculară (modificările de volum într-un segment arterial pentru o modificare dată a presiunii) permite evaluarea distensibilității vasculare. Preluând conceptul de Grundswingung creat de Otto Frank, Cohn și colab. sugerează existența unui decalaj exponențial a presiunii în cursul diastolei putânduse
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
de volum într-un segment arterial pentru o modificare dată a presiunii) permite evaluarea distensibilității vasculare. Preluând conceptul de Grundswingung creat de Otto Frank, Cohn și colab. sugerează existența unui decalaj exponențial a presiunii în cursul diastolei putânduse măsura o "complianță oscilatorie" și o "complianța a vaselor mici". Probemele care survin în cursul evaluării complianței/rigidității vasculare sunt în principal următoarele (O'Rourke): 1. în fiecare punct proprietățile elastice ale peretelui arterial sunt nonliniare; 2. în diferite puncte proprietățile parietale fizice
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
segment arterial pentru o modificare dată a presiunii) permite evaluarea distensibilității vasculare. Preluând conceptul de Grundswingung creat de Otto Frank, Cohn și colab. sugerează existența unui decalaj exponențial a presiunii în cursul diastolei putânduse măsura o "complianță oscilatorie" și o "complianța a vaselor mici". Probemele care survin în cursul evaluării complianței/rigidității vasculare sunt în principal următoarele (O'Rourke): 1. în fiecare punct proprietățile elastice ale peretelui arterial sunt nonliniare; 2. în diferite puncte proprietățile parietale fizice și histochimice pot fi
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
distensibilității vasculare. Preluând conceptul de Grundswingung creat de Otto Frank, Cohn și colab. sugerează existența unui decalaj exponențial a presiunii în cursul diastolei putânduse măsura o "complianță oscilatorie" și o "complianța a vaselor mici". Probemele care survin în cursul evaluării complianței/rigidității vasculare sunt în principal următoarele (O'Rourke): 1. în fiecare punct proprietățile elastice ale peretelui arterial sunt nonliniare; 2. în diferite puncte proprietățile parietale fizice și histochimice pot fi diferite; 3. undele de presiune se deplasează pe segmente arteriale
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
evaluate efectele arteriale ale unor medicamente. Determinarea PWV nu ia însă în considerație diametrele vasculare. Din formula Moens-Korteneg se poate determina valoarea velocității undei pulsului:cu E - modulusul Young al peretelui arterial, δ - grosimea peretelui vascular. O estimare grosieră a complianței arteriale totale se poate face utilizând raportul volum sistolic/ presiunea pulsului (această estimare nu ia în considerație caracterul pulsatil al circulației sângelui prin artere). Hunziker și colab. stabilesc rolul predictiv al unui indice al rigidității arteriale (elastanța specifică = produsul dintre
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
prin artere). Hunziker și colab. stabilesc rolul predictiv al unui indice al rigidității arteriale (elastanța specifică = produsul dintre modulusul elastic Young E și grosimea parietală) pentru riscul de evenimente cardio-vasculare. Structura majorității arterelor este astfel formată încât odată cu creșterea distensiei complianța se reduce, pereții acestora devenind rigizi. Grosimea peretelui arterial este mare (aorta 0.83-1.39 mm la naștere, 1.49-1.59 mm la pubertate). Totuși, vârsta modifică distensibilitatea arterelor elastice, nu și a celor musculare 7. Complianța vasculară nu depinde
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
odată cu creșterea distensiei complianța se reduce, pereții acestora devenind rigizi. Grosimea peretelui arterial este mare (aorta 0.83-1.39 mm la naștere, 1.49-1.59 mm la pubertate). Totuși, vârsta modifică distensibilitatea arterelor elastice, nu și a celor musculare 7. Complianța vasculară nu depinde doar de structura peretelui, ea fiind dependentă și de gradul de umplere al vasului. S-a stabilit o relație indirectă între factorii de risc cardiovascular și complianța aortei 44. Rigiditatea parietală arterială este asociată cu reducerea volumului
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
modifică distensibilitatea arterelor elastice, nu și a celor musculare 7. Complianța vasculară nu depinde doar de structura peretelui, ea fiind dependentă și de gradul de umplere al vasului. S-a stabilit o relație indirectă între factorii de risc cardiovascular și complianța aortei 44. Rigiditatea parietală arterială este asociată cu reducerea volumului fluxului arterial la nivelul membrelor inferioare la pacienții cu diabet zaharat. În AOMI se constată o reducere semnificativă a complianței arterelor femurale comune comparativ cu grupul de control. Această constatare
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
stabilit o relație indirectă între factorii de risc cardiovascular și complianța aortei 44. Rigiditatea parietală arterială este asociată cu reducerea volumului fluxului arterial la nivelul membrelor inferioare la pacienții cu diabet zaharat. În AOMI se constată o reducere semnificativă a complianței arterelor femurale comune comparativ cu grupul de control. Această constatare reamintește faptul că afecțiunea are la bază apariția plăcilor de aterom (atero -) dar și modificări ale distensibilității parietale (-sc eroza). l Complianța arterială este de asemenea un factor important în
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
În AOMI se constată o reducere semnificativă a complianței arterelor femurale comune comparativ cu grupul de control. Această constatare reamintește faptul că afecțiunea are la bază apariția plăcilor de aterom (atero -) dar și modificări ale distensibilității parietale (-sc eroza). l Complianța arterială este de asemenea un factor important în evaluarea permeabilității grefoanelor arteriale (compliance mismatch). Impedanța arterială este constituită din ansamblul de rezistențe care se opun debitului sanguin pulsatil: rezistențe pure (forțele de frecare) - legea Poiseuille; inerția la accelerare a masei
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
înaintea finalizării ejecției) sau să o amplifice dacă ajunge la cord când valvele aortice sunt închise. Reflecția majoră a undei pulsatile se produce la nivelul aortei în două locuri: sediul de emergență a arterelor renale și bifurcația aortei. Din cauza existenței complianței vasculare impedanța aortei pentru fluxurile pulsatile de 1-15 Hz este doar de 10% din valoarea întâlnită în cazul fluxurilor stabile. 4.1.2 MICROCIRCULATIE. Microcirculația (“circulația terminală”) a fost definită ca unitatea funcțională histo-angeică formată din arteriole, venule, canale anastomotice
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
Se poate determina un indice de rezistență (indicele Pourcelot) ce caracterizează alura undei arteriale la ultrasonografia Doppler: IR # (S-D)/S unde S amplitudinea vârfului sistolic; D -amplitudinea telediastolică. Indicele de rezistență este legat de rezistența vasculară dar și de complianța vasculară 11. Rezistența la flux este 60% în arteriole, 15% în capilare, 15% în vene și doar 10% la nivelul restului sistemului arterial de la cord la arterele mai mari de 200 µm diametru. Bude și colab.11 consideră denumirea de
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
la nivelul restului sistemului arterial de la cord la arterele mai mari de 200 µm diametru. Bude și colab.11 consideră denumirea de "indice de rezistență" ca fiind improprie mai corectă ar fi cea de "indice de impedanță" deoarece rezistența și complianța interacționează pentru a modifica alura undei Doppler arteriale. Indicațiile examenului ultrasonografic în AOMI: diagnosticul de ocluzie arterială (tabel 5.10); precizarea gradului de stenoză arterială (analiza spectrală) (tabel 5.16); localizarea stenozei cu aprecierea cantitativă a consecințelor funcționale; 166 Factorul
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
velocităților din aortă; Pedersen -- 1993 măsurarea cantitativă a fluxului prin anemometrie laser-dopplerLDA). O serie de simplificări au putut fi evitate: de exemplu, în cazul complexității geometrice au fost generate griduri nestructurale, pentru analiza fluxurilor instabile - metode superioare de analiză, pentru complianța pereților vasculari - metoda ALE (Arbitrary Lagrangian Eulerian method). Geometria arterială. Abordările inițiale au pornit de la ignorarea datelor specifice ale pacientului (“artera ideală”) fig. 7.3. Analizele actuale insistă însă pe revenirea la geometriile arteriale reale (“hemodinamica computerizată bazată pe imagine
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
modelul de arborizație fiind creat prin adăugarea de noi segmente și optimizarea arborizației în funcție de scopul precizat (volum minim pentru o normă stabilită de bifurcare) rezultând structuri realiste similare mulajelor obținute prin coroziune a arterelor reale. Modelarea materialelor din peretele arterial. Complianța parietală are efecte semnificative asupra fluxului sanguin arterial astfel încât modelarea realistă a arterei cuprinde, în afara preocupării pentru utilizarea unor geometrii arteriale reale și a unor condiții adecvate de flux, luarea în considerație și a complianței parietale 11. Ecuația de bază
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
Modelarea materialelor din peretele arterial. Complianța parietală are efecte semnificative asupra fluxului sanguin arterial astfel încât modelarea realistă a arterei cuprinde, în afara preocupării pentru utilizarea unor geometrii arteriale reale și a unor condiții adecvate de flux, luarea în considerație și a complianței parietale 11. Ecuația de bază pentru mișcarea parietală este: ( unde h - grosimea peretelui; ρw - densitatea peretelui; E - modulusul Young, νraportul Poisson; r - raza vasului; P - presiunea; λ deplasarea peretelui. Peretele arterial poate fi considerat: rigid (modulus de elasticitate care tinde
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
de circuite în serie și în paralel (fluxul circulator este modelat ca un biofluid); premiza Karlson: orice efort de modelare a arborelui arterial trebuie să rezolve trăsăturile caracteristice reprezentate de distribuția rezistenței și abilitatea de a încorpora variațiile locale ale complianței segmentare. Sistemul cardio-vascular este modelat într-o structură logică (CVSys) (fig. 7.13) care exploatează paralelismul proceselor fiziologice) cu ajutorul unei rețele fizice de procesoare asigurând o abordare computerizată a unor entități distribuite, cu caracteristici de flux seriat și paralel și
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
Perktold, G. Holzapfel), Grecia (G. Giannoglou), Brazilia și Argentina (EA Dari, RA Feijoo) încearcă să integreze în simularea computerizată elemente care să întregească noțiunea de artere “reale” cea ce implică fenomene dificil de descris prin utilizarea tehnicilor in vitro (incluzând complianța parietală, deformarea parietală în cursul ciclului pulsatil, transportul de masă, timpul de rezidență a particulelor, variațiile geometrice arteriale etc.). Se acordă atenție cuplării biomecanico-biochimice (A. Quarteroni)36 în cadrul interacțiunii complexe fluid-structură: cuplarea biomecanică algoritmul care descrie transferul de energie la
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]