1,309 matches
-
celor dintâi romane latine, precum Satyricon sau Măgarul de aur, nu trebuie diminuat. Ne aflăm, e adevărat, în zona primelor încercări care unesc romanescul (aflat încă la vârsta "adolescenței") cu parodia unor genuri cristalizate, unitare, perfecte din punct de vedere compozițional, precum epopeea. Din acest motiv, romanul ne apare nouă, cititorilor de azi, dezavantajat prin simplul fapt că el se află încă în devenire. Aceleași genuri ce promovează perfecțiunea formală au însă un caracter închis, sunt necrozate, nu mai pot evolua
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
ansamblu. Fiecare subiect literar devine un pretext pentru căutarea și alipirea, în romanul-colaj, a anterioarelor sale ocurențe. Parodicul se redefinește continuu, transformându-se, la antipodul percepției pe care o aveau anticii despre el, într-un un criteriu de strategică organizare compozițională a romanelor din a doua jumătate a secolului XX. Capitolul 4 Parodii romanești ale secolului XX: de la practicile novatoare la teoriile postmoderne 4.1. Criza limbajului și criza subiectelor. Drumul spre postmodernism Secolul XX debutează și el sub imperiul unui
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
anume să puncteze automatizarea unui procedeu anumit, apoi să organizeze "un nou material", sub masca lui ascunzându-se de fapt "vechiul procedeu automatizat". Automatizarea procedeelor de natură lexicală se realizează fie "prin repetarea" lor (care însă nu "coincide cu planul compozițional"), fie prin "mutarea elementelor componente (un procedeu frecvent al parodiei este citirea versurilor de jos în sus)", fie prin "schimbarea sensului cu intenție de calambur (parodiile scolastice ale versurilor clasice)", fie prin "adăugarea unor refrene cu sens ambiguu (refrenul din
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
departe, intactă, tradițiunea culturală a familiei". Cât despre coborîrea dantescă în cercurile infernale, ea capătă dimensiunea unei călătorii într-un "cărucior cu manivelă" spre "capul misterios al canalului"... Avem de-a face cu un roman care declară, prin rigurozitatea schemei compoziționale (patru "capitole", fiecare introducând în scenă câte o parte componentă a modelului realist), că trebuie citit în paralel cu celelalte, cu care intră în dialog, anulând granițele. Încă de la bun început, căci descrierea aparține unui interior tipic burgheziei balzaciene, în
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Și parodia practicată de el tinde să-i confirme aserțiunea: Urmuz trebuie redescoperit în calitatea sa de autor care a respins "oficializarea", înscrierea într-o tradiție, fie ea și modernistă, fapt verificabil în cele mai multe dintre texte. Pretutindeni, deși atât structura compozițională, cât și poetica personajului ori stilul țin de un manierism controlat, efectul e întotdeauna spectaculos. Rezultă colorate îmbinații de fantastic și grotesc, dar și note substanțial tributare realismului balcanic, ducându-ne cu gândul la periferia bucureșteană suculente în istorii de
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
roman din literatura noastră națională mai bine realizat artistic, Manoil este o operă epistolară, sentimentală, care se înscrie în descendența Noii Eloise (Jean Jacques Rousseau), a Suferințelor tînăruiui Werther (Goethe) sau a romanelor Doamnei de Staël.Manoil pătimește sub aspectul compozițional și al creării personajelor, dispunând de o intrigă erotică naivă și convențională, personaje în alb-negru.În schimb, reține atenția prin atmosfera bogată, interesantă prin aspecte din existența boierimii acelei epoci, mediul aristrocratic bucureștean viciat, referiri la viața țărănimii asuprite, la
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
inregistrează noi încercări de roman ca Omul muntelui (Doamna L.), Radu Buzescu (I.Dumitrescu), Bucur, istoria fundării Bucureștilor (Al.Pelimon).Anii următori se remarcă prin publicarea unor serii de romane dintre care, unele suscintă interesul cititorului nu atât prin arta compozițională cât în special, ca documente de epocă. În 1860, Pantazi Ghica publica Un boem român, în 1861, Radu Ionescu edita Don Juanii din București, iar în 1862, apărea Elena de D.Bolintineanu. Ultima creație literară este un roman original, care
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
de o ambițiune nemărginită”. Romanul este structurat pe o temă generalumană, aceea a setei de parvenire dobândită prin orice mijloace necinstite. Aspectul realist al vremii zugrăvit în roman se reflectă in antiteza dintre destrămarea boierimii și emanciparea ciocoimii. Ca modalitate compozițională scriitorul Nicolae Filimon utilizează tehnica balzaciană. El acordă prioritate amănuntului revelator în caracterizarea personajelor. Lipsa analizei psihologice este suplinită prin surprinderea aspectelor exterioare, gesturi, mimică, vorbire. Filimon crează scene caracteristice pentru structura eroilor săi. Pronunțatul caracter de frescă socială se
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
de perioada interbelică, necesită o cuprindere și dezbatere largă, deschizând drum larg romanului social și de analiză. Pe fondul romanului autohton se grefează aluviuni mai vechi balzaciene, tolstoiene, stendhaliene, zoliste, iar mai recente, proustiene și gidiene, constituindu-se în forme compoziționale de o rară varietate în creațiile marilor romancieri din literatura veacului al XX-lea. Romanul românesc din secolul al XIX-lea n-a excelat prin capodopere. El a trasat scheme tematice și artistice, a exersat specia în vederea dezvoltării ei
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
în special cele ale erosului și posesiunii,care stau sub semnul sângelui. În monumentala sa Istorie a literaturii române de la origini până în prezent, G.Călinescu evidenția existența unei subtile dozări a duratei în sugerarea desfășurării mișcării țărănești. Tot în legătură cu arta compozițională a scriitorului se remarcă mijloacele noi, absolut adecvate din Ion, unde acțiunea se dezvoltă gradat, în „respirații” epice egale, pe când în Răscoala încetineala, calmul din partea întâi a cărții e urmată de o explozie pentru a se reveni în final
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
domnie a lui Alexandru Lăpușneanu și realitățile Moldovei din sec. al XVIlea). - Contextul lingvistic reprezintă ansamblul textual în care se încadrează o secvență verbală; aceasta își modelează semnificațiile (în primul rând sensurile conotative) în rezonanță cu enunțurile învecinate, cu unitatea compozițională (alineat, capitol/strofă, scenă etc.), cu întregul text căruia îi aparține. De exemplu, semnificația unui enunț precum replica lui Lăpușneanu „Proști, dar mulți!“ trebuie înțeleasă prin contextualizare întrun discurs ilustrând limba veche, în care cuvintele prostime, prost desemnau mulțimea oamenilor
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
predestinare. Mesajul artistic are în vedere cea mai profundă semnificație a operei literare, ideeaforță care unifică palierele de semnificare ale textului, sintetizând temele, motivele, simbolurile centrale, „punctele cardinale“ ale viziunii artistice. Uneori, mesajul este susținut prin multiple elemente structurante: tipar compozițional, temă, laitmotiv, rețea de imagini emblematice, aspectualizarea unor nuclee narative, câmpuri semantice etc. De exemplu, mesajul piesei lui Marin Sorescu Iona vizează nenumăratele determinări care ne îngrădesc existența și posibilitatea depășirii lor doar în plan spiritual. Limitările multiple ale condiției
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
internă a textului literar, compoziția (fr. compo sition, „asamblare a părților unui întreg“), se reflectă în: alcătuirea formală a operei (volume, părți, capitole, episoade narative, secvențe descriptive/dialogate/monologate; acte, tablouri, scene ale operei dramatice; versul, strofa, secvențe poetice) tiparul compozițional/formula discursivă: narațiune heterodiegetică/homodiegetică; formula „povestirii în povestire/a povestirii în ramă“, a jurnalului comentat etc.; teatru clasic/teatrul absurdului/teatru modern, „fără evenimente“ etc./poezii cu formă fixă (sonet, rondel, glosă etc.) principiile și tehnicile compoziționale (modalități de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
poetice) tiparul compozițional/formula discursivă: narațiune heterodiegetică/homodiegetică; formula „povestirii în povestire/a povestirii în ramă“, a jurnalului comentat etc.; teatru clasic/teatrul absurdului/teatru modern, „fără evenimente“ etc./poezii cu formă fixă (sonet, rondel, glosă etc.) principiile și tehnicile compoziționale (modalități de organizare a textului, concretizate prin mecanisme lingvistice): - tehnici narative: proza tradițională - organizare cronologică, respectând prin cipiile cla sice ale compoziției (echilibru, armonie, simetrie, circularitate); înlănțuirea episoadelor narative, inserția episoadelor retrospective, a pauzelor descriptive, tehnica paralelismului epic; proza modernă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
prin mecanisme lingvistice): - tehnici narative: proza tradițională - organizare cronologică, respectând prin cipiile cla sice ale compoziției (echilibru, armonie, simetrie, circularitate); înlănțuirea episoadelor narative, inserția episoadelor retrospective, a pauzelor descriptive, tehnica paralelismului epic; proza modernă - dezorganizare/de construire a tiparelor: principiul compozițional al memoriei involuntare/afective, discontinuitate narativă, ritmul epic lent, pauze descriptive/metadiscursive ample, tehnica decupajului, a colajului, a contrapunctului, a playbackului etc. - tehnici în opera dramatică: teatrul clasic - progresia acțiunii prin înlănțuirea evenimentelor, procedeul acumulării exponențiale a evenimentelor (tehnica „bulgărelui
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
repetiției situațiilor dramatice; dramaturgia modernă - teatrul „fără evenimente“ (fabulația se bazează pe un desen epic primordial), logica „acțiunii“ urmărește curba imprevizibilă a vieții interioare; compoziția ia o formă circulară sau sinusoidală, în spirală sau atectonică; relativizarea tuturor convențiilor scenice - tehnici compoziționale în creația lirică: secvențe poetice în relație de opoziție, de simetrie (simetrie conceptuală/simetrie formală) sau de recurență (repetiția cu rol compozițional: refrenul, laitmotivul, anafora, epifora etc.), tehnica paralelismului, a contrapunc tului etc. Structura (fr. composition, lat. structura - „construcție, ordine
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
vieții interioare; compoziția ia o formă circulară sau sinusoidală, în spirală sau atectonică; relativizarea tuturor convențiilor scenice - tehnici compoziționale în creația lirică: secvențe poetice în relație de opoziție, de simetrie (simetrie conceptuală/simetrie formală) sau de recurență (repetiția cu rol compozițional: refrenul, laitmotivul, anafora, epifora etc.), tehnica paralelismului, a contrapunc tului etc. Structura (fr. composition, lat. structura - „construcție, ordine“) unei opere literare vizează modul de configurare a universului ficțional, a viziunii artistice, după o logică internă. Aceasta structurează elementele esențiale ale
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
rezultă incipitul de tipul „intrărilor multiple“, prin care este supramarcat începutul discursului narativ ( Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război de Camil Petrescu, Moromeții de M. Preda). Finalul textelor literare/desinitul (lat. desinit - „termină“) prezintă o diversitate simbolică și compozițională tot atât de accentuată ca și incipitul. - Desinitul tradițional poate fi de tipul închiderii formale cu rol rezumativ sau concluziv (Enigma Otiliei), al închiderii circulare - cu reluarea temei sau remei din incipit (Moromeții, vol. I) -, modelul finalului descriptiv (Ion) ori modelul încheierii
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
de semnificație superioare cuvântului. Antiteza este procedeul/figura de stil prin care se accentuează opoziția semantică și stilistică între două cuvinte, idei, concepte, imagini sau simboluri poetice, între două per sonaje sau situații. Uneori, titlul însuși evidențiază antiteza, ca procedeu compozițional ce structurează întregul text: Înger și demon, Venere și Madonă, Împărat și proletar (M. Eminescu); Întuneric și lumină de I. Al. Brătescu Voinești, Război și pace de L.N. Tolstoi, Nord și Sud de Elizabeth Gaskell etc. Scrisorile lui Eminescu, ca
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
în alternanța versurilor albe cu versuri rimate încrucișat (abcb/1, 24, 3: Orele plutesc pe lângă umărul tău, / sferealbastre, șintre ele e Saturn. / Și cum se duc, se micșorează / mai înserat și mai nocturn. - N. Stănescu). Versul este definit ca unitate compozițională minimală a poeziei. Izolarea fiecărui vers se realizează sonor (prin pauză) și grafic, prin spațiul alb care urmeză cuvântului ce închide versul. Ca structură formală specifică poeziei (epice sau lirice), versul se caracterizează în funcție de patru elemente structurante: ritm, măsură, rimă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
pastorală, ocrotitoare a valorilor neamului și a valorilor creștinortodoxe, apărând un cod de valori morale, ființând în comuniune cu natura, în ritmuri cosmice etc. - tiparele narative tradiționale: narațiunea heterodiegetică, perspectiva omniscienței, structurarea cronologică a diegezei, construcția „logică“ a subiectului, principii compoziționale clasice (simetria, circularitatea etc.) - limbaj care valorifică expresivitatea registrului popular, arhaic, regional, oral, simbolic etc. tipologia poeziei tradiționaliste: - cultivarea speciilor cu relevanță tradițională: lirica religioasă, poezia bucolică și panteistă, poezia chtoniană (elogiul energiilor germinative ale pământului); poezia de inspi rație
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
și discursul personajelor, fiind alcătuită din două straturi stilistice. Pe de o parte, se distinge planul naratorului, care poate fi estompat sau supramarcat; pe de altă parte, se delimitează planul narațiunii. În acest plan, subiectul este organizat pe o schemă compozițională clasică (momentele subiectului: expozițiunea, intriga, desfășurarea acțiunii, punctul culminant, deznodământul). Tipologia textelor narative are în vedere mai multe criterii: - Criteriul relației dintre realitatea obiectivă și realitatea artistică diferențiază poves tirea factuală, narațiune de evenimente reale (proza memorialistică - Viața ca o
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
romantic, baroc, realist, naturalist, existențialist, modernist sau postmodernist, romanul eroic de cel exotic, fantastic, mitic, satiric, parodic, al absurdului, romanulparabolă, eseistic sau comportamentist, antiromanul etc., romanul de tip balzacian de romanul stendhalian, tolstoian, dostoievskian, proustian etc. Alte criterii sunt: formula compozițională (roman de tip memorialistic sau epistolar, de tipul jurnalului, al cronicii, de tipul romanului în roman, al romanului cu sertare/romanul à tiroirs etc.), întinderea (roman epopeic, ciclic, romanfluviu) sau particularitățile discursului narativ. Acest ultim criteriu operează distincții pe mai
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
narator omniscient (perspectivă narativă omniscientă/focalizare zero). Discursul naratorului este, în general, obiectiv, formulat la persoana a IIIa (narațiune heterodiegetică), întrun registru stilistic ce nu se diferențiază de discursul personajelor. Construcția epică închisă, simetrică sau circulară, se bazează pe principii compoziționale clasice. În literatura română, romanul tradițional este reprezentat de Nicolae Filimon (Ciocoii vechi și noi), Ioan Slavici (Mara), Mihail Sadoveanu (Baltagul, Neamul Șoimăreștilor), Ionel Teodoreanu (La Medeleni) etc. Romanele tradiționale sunt, în general, obiective, în timp ce romancierii moderni aleg, preponderent, discursul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
de încheiere, particularizată prin nota de umor: Și mai fostau poftiți la nuntă crai, crăiese și mpărați, oameni în samă băgați, șun păcat de povestariu, fără bani în buzunariu. Între aceste puncte strategice ale textului, structura basmului conține două unități compoziționale (fiecare însumând câte patru secvențe, separate prin formula mediană). Această compoziție duală este anticipată prin sfatul craiului, care își avertizează fiul să se ferească de omul roș, iară mai ales de cel spân. Confruntarea lui Harap Alb cu fiecare dintre
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]