2,417 matches
-
sistemele de indicatori care respectă această cerință au putut primi întreaga atenție în prezentarea de față. Exemple de indici compoziți de dezvoltare Desigur că oricare dintre cerințele sau aspectele citate mai sus poate constitui un criteriu de clasificare pentru indici compoziți de dezvoltare. În cele ce urmează, ne vom mărgini însă la a prezenta unii dintre cei mai semnificativi indici de dezvoltare grupați după o simplă clasificare, în funcție de caracterul lor local, național, regional sau global. În ceea ce privește indicatorii locali, ultimii ani au
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
titles><dates><year>2005</year></dates><pub-location><style face="normal" font="default" charset="238" size="100%">București</style></pub-location><urls></urls></record></Cite></EndNote>(UNDP, România, 2005). Modificările constante ale formulei de calcul (atât de agregare, cât și a indicatorilor compoziți) fac posibilitățile de comparație anuală mai degrabă scăzute. O serie de critici au fost aduse IDU ADDIN EN.CITE <EndNote><Cite><Author>Raworth</Author><Year>2005</Year><RecNum>48</RecNum><Prefix>pentru o trecere în revistă, vezi </Prefix><record><rec-number
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
39</volume><number>1</number><keywords><keyword>Happiness</keyword></keywords><dates><year>1996</year></dates><accession-num>ISI:A1996WR78700001</accession-num><urls><related-urls><url><Go to ISI>://A1996WR78700001 </url></related-urls></urls></record></Cite></EndNote>(1996) fiind printre foarte puținii indici compoziți care includ măsuri subiective. În rest, alegerea variabilelor poate fi criticată. Chiar Diener și Suh recunosc, într-un text ulterior, că „numărul de hectare defrișate ar putea să nu reprezinte faptul complet obiectiv care pare să fie” ADDIN EN.CITE
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
people</keyword><keyword>income</keyword><keyword>events</keyword></keywords><dates><year>1997</year></dates><accession-num>ISI:A1997XU46100008</accession-num><urls><related-urls><url><Go to ISI>://A1997XU46100008 </url></related-urls></urls></record></Cite></EndNote>(1997). Unul dintre cei mai cuprinzători indici compoziți este introdus de Estes ADDIN EN.CITE <EndNote><Cite ExcludeAuth="1"><Year>1984</Year><RecNum>25</RecNum><record><rec-number>25</rec-number><ref-type name="Book">6</ref-type><contributors><authors><author>Estes, Richard J.</author></authors></contributors><titles><title>The social progress
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
o măsură insuficientă a dezvoltării sociale, dar și nevoia colectivităților de a-și evalua progresul au condus la impulsul către elaborarea unor indici alternativi, păstrând, totodată, calitatea primului de a exprima dezvoltarea într-un singur număr. Problema elaborării unor indici compoziți este însă una complexă, diverși autori stabilind numeroase cerințe, adesea contradictorii sau greu de îndeplinit, pentru a face cu putință constructe cât mai obiective și mai utile pentru comparații. Începând cu anii ’60, un număr important de autorități și organizații
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
1973), conceput aproape ca un reportaj, avea același prea-plin de dramatism și sentimentalism, evidențiind noblețea solidarității umane din timpul inundațiilor. Multe din romanele lui P. au conflicte interesante, însă rezolvările sunt adesea teziste ori cel puțin melodramatice, iar structura e compozită, autorul schimbând mereu formulele epice și tehnica. De unde, caracterul hibrid al prozei sale. El alternează tipul romanului realist, bazat nu o dată pe elemente reportericești, cu acela poematic și parabolic, precum în Minunata poveste a dragostei preafericiților regi Ulise și Penelopa
PARDAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288693_a_290022]
-
care apreciază în chip deosebit stilul autorului, comparându-l cu „dansul pe tăișul sabiei”, e un florilegiu de eseuri, scrise (majoritatea și publicate) între 1987 și 2002, bazate pe tema cioraniană a unei filosofii a culturii românești. Discursul este fragmentar, compozit, deleuzian, ludic-aluziv în spirit caragialesc sau cinic-cioranian. Nu atât teoriile și ideile sunt original-șocante (autorul stă în umbra lui Cioran, Caragiale, Mihail Ralea, Mircea Martin, Luca Pițu ș.a.), cât maniera, care aspiră să provoace perplexitate absolută prin jocul lingvistic și
MIHAILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288130_a_289459]
-
pământul și plantați cățeii în vârf, îngropându-i ușor. Dacă solul este ușor, plantați-i la 2 centimetri adâncime, cu căpățâna în sus, lăsând un spațiu de 10 centimetri între ei. Lăsați aproximativ 30 de centimetri între rânduri. Anghinarea Familia: compozite Când înflorește? Vara. Are nevoie de soare? Da. Tipul de sol potrivit: un sol ușor și bogat în humus Aciditatea solului: acid Are nevoie de un sol umed? Da, are nevoie de un sol cu umiditate normală. Înălțime: 150 cm
Grădina de legume ecologice. Ghid practic by Agnes Gedda () [Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
de zi. După o săptămână, vor începe să încolțească. Odată ce au ajuns la o înălțime de 15 centimetri, săpați ușor în jurul lor. Veți putea să le culegeți la începutul lunii iulie. În cazul fasolei cățărătoare, să pregătiți araci. Salata Familia: compozite Când înflorește? Vara. Culoarea florilor: albe Are nevoie de soare? Da. Tipul de sol potrivit: un sol ușor, bogat în humus Aciditatea solului: neutru Are nevoie de un sol umed? Da, are nevoie de un sol cu umiditate normală. Înălțime
Grădina de legume ecologice. Ghid practic by Agnes Gedda () [Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
înlăturați florile ofilite, așa încât reperați tulpinile care dau cele mai frumoase flori și adunați semințele! Acestea cad începând cu luna iulie; apoi, le puteți lăsa la uscat și le puteți folosi pentru a le planta în anul următor. Dalia Familia: compozite Când înflorește? Din luna iunie până când dă înghețul. Culoarea florilor: numeroase culori, exceptând albastrul Are nevoie de soare? Da, trebuie expusă în plin soare. Tipul de sol potrivit: un sol bogat în humus Aciditatea solului: normal Are nevoie de un
Grădina de legume ecologice. Ghid practic by Agnes Gedda () [Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
serie de sisteme de măsurare a guvernanței corporative la nivelul unei companii<footnote Mark Anson, Corporate Governance Ratings: Come of Age, IGGN Conference, Amsterdam, 2003 footnote>, piețe sau chiar țări, prin acordarea unor calificative/scoruri astfel: -Sistemul cu 12 criterii compozite, cu o scală de la 1-10 și care reprezintă cel mai cunoscut sistem de rating, utilizat de Standard & Poor’s și Moody’s; -Scorul GMI - Governance Metrics International, cu 600 de variabile luate în considerare, grupate în opt categorii, cu o
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
eden pierdut și recucerit prin rememorare, inspiră stampe nostalgice (Brateșul, luntrea cu vântrele, masa de scris a tatei, poeme spuse din Verlaine, Verhaeren). Pastișele (uneori alarmante), adieri mistice, apăsarea și tânga, neliniștea interogând misterul și neantul conferă plachetelor următoare aspect compozit, distonant. SCRIERI: Chenar pe marginea războiului, Brașov, 1942; Versurile mele, Brașov, 1943; Poeme pentru Dumnezeu și pentru oameni, Brașov, 1946; Invocări, Brașov, 1947. Repere bibliografice: Iorga, Ist. lit. cont. (1986), II, 287, 321; Octavian Șireagu, Noua lirică ardeleană, pref. I.
BUZDUGAN-HASEGANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285971_a_287300]
-
și în continuare de Ioan Georgescu, Horia Petra-Petrescu, Victor Lazăr și Petrea Dascălul. Din 1929, titlul devine „Calendarul pentru popor al Asociațiunii”, iar din 1944, „Calendarul «Astrei» și «Foii poporului»”. Ca orice apariție de acest fel, publicația are un conținut compozit: partea calendaristică, activitatea Astrei, articole de popularizare științifică, religie, pedagogie, probleme sociale, economie, istorie, lingvistică etc. Pe plan cultural, se consacră medalioane lui G. Barițiu (1912), J. Urban Jarník (1916), Vasile Goldiș (1933), Dimitrie Gusti (1934), Timotei Cipariu și Tiberiu
CALENDARUL ASOCIAŢIUNII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286022_a_287351]
-
care te face mai degrabă să râzi.“ Vorbeau despre Rusia. Nu interveneam. Dacă mi se întâmpla să iau parte la acel soi de reuniuni tipic pariziene, nu era niciodată pentru a vorbi. Răspundeam invitației pentru că știam că în acea societate compozită exista șansa să dau peste un invitat care, aflând de unde eram, putea să exclame: „Ia te uită, nu mai târziu decât ieri am întâlnit-o, acasă la cutare, la Lisabona, pe compatrioata dumitale, cum o cheamă...“ Oricum, astfel îmi imaginam
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
fel ca Veneția, Ragusa medievală oferă prilejul întâlnirilor între cele două mari mentalități europene: catolică și ortodoxă. Însăși situarea geografică pe linia mediană a continentului arată această convergență. Prelungirea influenței islamice va fi un alt element care va asigura structura compozită a cetății de pe coastele dalmatice. Nu în ultimul rând, evreii. După 1492, se înregistrează o mare afluență a sephardimilor spanioli, îndeosebi comercianți, a căror activitate a dus la o prosperitate economică a orașului. Casele și companiile evreiești din Ragusa sunt
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
citit de oameni dornici să profite de experiențele anterioare, să sporească propria lor zestre intelectuală. Cercurile catolice contează și ele în creionarea acestui fenomen de receptare și de circulație a cărțiii și nici nu se putea altfel într-un stat compozit cum era acela al Habsburgilor în epoca Luminilor. Ce altceva poate să confirme mai limpede constatarea de mai sus ca edictul tolerant din 1781, cu toate limitele și intențiile sale ascunse? Numai că racordarea integrală a Europei Est-Centrale la nivelul
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
nu este ordinea și cronologia, ci interesul stârnit. Ruperile de ritm, alternanțele de la trecut la prezent, de la abstract la concret, de la particular la general, împlinesc această misiune. Criteriul maniabilității (manevrabilității). O redactare a unui text complex presupune utilizarea unor materiale compozite. Este util deci a face mai întâi un inventar pe care să-l clasăm pe grupuri mari: fapte (răspunsuri la întrebările: cine? ce? când? cum? de ce? antecedente sau preambul), mărturii (lucruri văzute, trăite, auzite), argumente (documente, păreri de specialist), opinii
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
linie de formare deschisă și la distanță presupune un angrenaj complicat și o conlucrare dintre mai multe competențe, multe dinafara spațiului didactic tradițional: informaticieni, ingineri de rețea, artiști graficieni, sociologi, economiști, distribuitori etc. Spre deosebire de instituțiile clasice, echipa este mult mai compozită și mai diferențiată sub aspectul profilurilor de formare. 1.6. Școala contemporană și provocările virtualizării Școala contemporană este în fața unei noi sfidări: ea este pusă în situația de virtualizare. Virtualizarea este indusă de mai multe aspecte: facilitățile informării și comunicării
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
și până la ce punct. Din cauza transformărilor în interior ale Statelor-Națiuni, care contribuie la transformarea acestora în spații de diversificare socio-culturale a grupurilor și indivizilor, în strânsă legătură cu dezvoltarea sistemului mondial al societăților naționale, identitățile personale se complică; devin multiple, compozite, amestecate, schimbătoare, fruct al unei acțiuni de construire simbolică conexat la dialogul inerent modernității și postmodernității dintre Eu și Altul. (Lessard, 1998) Statele naționale nu se mai definesc ca spații închise (unele dintre ele nici nu mai au granițe formale
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
chemată să răspândească din aproape în aproape, la viteza unei mărfi unice specifice publicității universale care se anunță. (Virilio, 1997) Computerul devine un fel de fereastră care permite universalizarea și mondializarea individualității noastre. Modalitățile de comunicare actuale sunt mult mai compozite și mai integrate. Specializate altădată pe funcții, natura canalului și substanța de transmis, astăzi, complexele comunicaționale devin laxe, eterogene, convergente. Fenomenul este observabil la scară istorică mică; practic, în circa două decenii, aceste medii s-au sincretizat. Roger Fidler (2004
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
mod specific instrumentarul pedagogic clasic, mlădiindu-l în acord cu noile exigențe. Se vorbește tot mai des despre dispozitive de învățare la distanță, despre dispozitive de mediatizare a cunoașterii și despre inginerii ale formării. Termenul dispozitiv educativ are o conotație compozită, nu are numai un înțeles strict obiectual. Dispozitivul esteă Ăo organizare de mijloace în serviciul unei strategii, al unei acțiuni orientate, planificate, vizând obținerea unui rezultat [Ă] un dispozitiv este o instanță, un loc social de interacțiuni și de cooperare
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
de identificare, dincolo de un eventual „nucleu” identitar, mai greu de atins și de transformat direct, se petrec la fel ca în jocul cu un caleidoscop: articulări și rearticulări succesive, în funcție de momentul în care identitatea „se oglindește” sau „se reflectă”. Caracterul compozit, multicultural, integrat și flexibil al identității pare să constituie o condiție a succesului în satul global. c) Creșterea accesului la educație, dar și a costurilor educației. Este evident că economia și societatea bazate pe cunoaștere și, cum vom vedea mai
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
de securitate românească a fost gândită pe trei mari coordonate: În raport cu puterile vestice (NATO), În raport cu statele Pactului de la Varșovia și În raport cu statele nealiniate. Politica de securitate, așa cum a fost ea articulată În perioada regimului comunist, a fost, În realitate, un compozit de factori: reacționară, defensivă, dar și asertivă. Astfel că, securitatea și integritatea teritorială a României În această perioadă sunt garantate de hegemonul la a cărui politică se aliniase statul român, URSS. Intrată sub „umbrela” de securitate nucleară a URSS, România
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
autenticitate numai formelor culturale dezvoltate pe notele specificului etnic. Dacă întâia formă care s-a autohtonizat este, în concepția lui B., literatura, iar cea de pe urmă filosofia („expresia superlativă a cunoașterii de sine, fundamentală și armonizată”), în logica modernă („periferică, compozită, unilaterală, individualizată la exces”) ar fi necesară o reformă pentru a fi înțelese în mod adecvat nevoile de cunoaștere pe care etnicul le impune (Autohtonizarea filosofiei, 1927, Etnicul și logica modernă, 1935). Alte concepte devin, de asemenea, operante într-un
BANCILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285599_a_286928]
-
un singur gen proxim - istorisirea. După Sadoveanu, B. este al doilea mare povestitor modern al limbii române. Epistolarul imaginar publicat parțial înainte de roman și integral după el, cu titlul Scrisori din provincia de Sud-Est, oferă cheia generatoare a operei. Textele compozite reunite în el sunt magma amniotică fictivă și totodată embrionul din care crește opera. Nu întâmplător, subtitlul cărții este O bătălie cu povestiri. Prozele nu sunt nici fantastice, nici mitologice, nici miraculoase. Lumea ficțiunii e inefabilă și examinează, după cum precizează
BANULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285610_a_286939]