883 matches
-
istorismului, este recunoscută ulterior chiar Schnädelbach: "Comprehensiunea istoriei (Geschichte) este întotdeauna și o comprehensiune de sine, și invers" (ibid., p. 73). În sensul celor arătate, suntem tentați să punem accentul aici pe "comprehensiunea de sine" ca punct de plecare al "comprehensiunii istoriei". Abia înțelegerea de sine ca ființă istorică, supusă unor multiple condiționări, permite înțelegerea istoriei dintr-un punct de vedere istorist. 13 Ibid. 14 Ibid., pp. 54-55. Observăm și aici că evoluțiile romantice și, ulterior, pozitiviste (ale pozitivității, nu ale
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
subiectul cunoașterii istorice să se autoexcludă de la principiul istoricității oricărui fapt cultural. Apoi, receptarea hermeneuticii recomandă ca și încrucișarea dintre subiect și obiect să fie interpretată hermeneutic, și nu dialectic", ca la Hegel. "<<Cercul hermeneutic>>, care viza inițial doar structura comprehensiunii unui text, devine încă de aici și nu abia o dată cu Heidegger o figură ontologică" (ibid.). 38 Ibid., p. 74. 39 Riedel distinge trei momente care au impulsionat "răsturnarea hermeneutică" produsă de Droysen în conceperea istoriei și, implicit, în științele spiritului
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
nu se constituie ca știință prin simpla armonizare a faptelor cu niște legi generale și invariabile, ca la pozitiviști, ci numai "în cadrul transcendental al cunoștinței despre ea"; 2) identificarea "subiectului transcendental al istoriei" cu un "subiect al eticii", fiindcă "spontaneitatea comprehensiunii istorice presupune pentru sfera acțiunii umane libertatea de voință sau eliberarea de cauzalitatea naturii" (însă corelația dintre hermeneutică și etică rămâne la Droysen, ca și la Dilthey, "obscură" așa cum notează Riedel -, "cu toate că tocmai aici este motivul propriu-zis al criticii pe
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
natura lor, conceptele în discuție ne poartă pe tărîmul hermeneuticii. Ținând seama de tema acestei cărți, nu ne vom adânci însă într-o interpretare de acest tip decât în măsura în care conceptele respective se află în relație directă cu geneza, expresia și comprehensiunea unei Weltanschauung ce se dorește a fi o Weltanschauungslehre. Facem toate aceste precizări pentru că altminteri, titlul acestui capitol poate fi derutant: pe de o parte, el pare să indice o deviere de la tema abordată, iar pe de altă parte, sugerează
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
merită un asemenea tratament atât grație forței lor de a coagula în structuri celelalte concepte majore, cât și din pricina faptului că până acum nu li s-a acordat atenția cuvenită. Până să evidențiem rolul jucat de corelațiile trăirii, expresiei și comprehensiunii în structurarea științelor spiritului, ne simțim însă datori să mai facem câteva precizări metodologice: prima are în vedere problema traducerii termenului de Zusammenhang, cea de-a doua se referă la relația lui de complementaritate cu un alt concept de referință
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
contextul psihic care le-a produs sau doar le-a preluat și care le justifică, justificându-și în acest fel chiar propria valabilitate. Numai printr-o asemenea reconstituire putem să rămânem în spiritul filozofiei sale și să respectăm exigențele unei comprehensiuni autentice, de tipul celei pe care Dilthey a exersat-o ori de câte ori s-a străduit să interpreteze un autor și o operă, pornind de la structura lor internă, condiționată de o geschichtliche Welt, de o serie de date istorice, spațio-temporale și individuale
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
26. În Einleitung..., filozoful însuși explica rolul esențial al (re)trăirii în procesul înțelegerii și interpretării: "Sunt înțelese numai realitățile istorice retrăite de un suflet bogat. Și în măsura în care trăirea ajunge la structura profundă și centrală a culturii, ea facilitează această comprehensiune, chiar dacă înțelegem doar parțial ceea ce a fost în trecut. Cea mai vie imaginație, cea mai mare vitalitate lăuntrică nu sunt de ajuns, dacă însăși viața sufletească nu este istorică în acest sens."27 Și de aici se vede că, așa cum
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Dilthey nu recurge la explicații de tip pozitiv, pur cauzale, prin care rămânem doar în exteriorul lucrurilor, ci la Verstehen, ceea ce presupune Einfühlung, adică o interiorizare a obiectului cunoașterii, o "identificare bazată pe ideea unității fundamentale a umanității"28 o comprehensiune ce se derulează ca "un proces în cadrul căruia cunoaștem universul lăuntric pornind de la indiciile furnizate de lumea exterioară"29. Acest proces cu desfășurarea lui circulară fiindcă partea este reprezentativă pentru totalitate, iar totalitatea o înțelegem numai prin intermediul părților 30 trimite
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
pro toto sunt inserate în "viziunea despre lume" a lui Dilthey, începând de la nivelul articulațiilor vieții psihice și ajungând la "edificarea" științelor spiritului, fundamentate pe experiența de viață. În acest scop ne vom referi la corelațiile trăirii, ale expresiei și comprehensiunii 31. La drept vorbind, științele spiritului se constituie tocmai pe baza acestor corelații. Dilthey însuși afirmă răspicat acest lucru: "O știință aparține științelor spiritului numai dacă obiectul ei ne este accesibil prin comportamentul fundat în corelația vieții, expresiei și comprehensiunii
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
comprehensiunii 31. La drept vorbind, științele spiritului se constituie tocmai pe baza acestor corelații. Dilthey însuși afirmă răspicat acest lucru: "O știință aparține științelor spiritului numai dacă obiectul ei ne este accesibil prin comportamentul fundat în corelația vieții, expresiei și comprehensiunii"32, ceea ce îl face pe Schnädelbach să considere că "teza centrală a lui Dilthey" e tocmai această "întemeiere a științelor spiritului prin corelația dintre trăire, expresie și comprehensiune"33. Și de aici reiese rolul major pe care Dilthey li-l
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
ei ne este accesibil prin comportamentul fundat în corelația vieții, expresiei și comprehensiunii"32, ceea ce îl face pe Schnädelbach să considere că "teza centrală a lui Dilthey" e tocmai această "întemeiere a științelor spiritului prin corelația dintre trăire, expresie și comprehensiune"33. Și de aici reiese rolul major pe care Dilthey li-l atribuie celor două concepte tratate în capitolul de față. Cu aceste concepte pornim de la trăire (Erlebnis). Tot ele ne facilitează apoi "interpretarea expresiilor" (Auslegung der Ausdrücke), adică obiectivările
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
ne facilitează apoi "interpretarea expresiilor" (Auslegung der Ausdrücke), adică obiectivările acestor științe ale cunoașterii de sine, ale istoriei și societății, pentru ca după aceea cercul să se închidă treptat, odată cu transpunerea (Sichhineinversetzen), reconstituirea (Nachbilden), retrăirea (Nacherleben) și, în cele din urmă, comprehensiunea (Verstehen)34 de către hermeneut a respectivelor "exteriorizări" ale spiritului în creațiile culturale, care nu sunt, în fond, altceva decât tot Lebensäußerungen 35. Aici mai trebuie spus că Dilthey acționează în tradiția kantiană, despărțind "imperiul naturii" (al "necesității obiective") de "imperiul
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
structura noastră mentală, Dilthey consideră că însuși obiectul științelor spiritului "se compune din unități" (s.n.) "unități date, nu deduse"-, adică din structuri "pe care le înțelegem din interior". Cu alte cuvinte, obiectul acestor științe noologice unde, spre a ajunge la comprehensiune, trebuie "să ne cufundăm cu toate forțele sufletești" se structurează în funcție de niște paradigme particulare. El "se edifică abia singur", inductiv, pe măsură ce "îl analizăm și-l înțelegem", fiindcă "aici mai întâi înțelegem, pentru a cunoaște treptat"41. Până la urmă apreciază Dilthey
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
legile gândirii la <<modurile de exprimare a relațiilor din ceea ce este dat>> și de a face sesizabilă <<imanența ordinii în materia experienței noastre senzoriale>>". Aceste considerații îl fac pe Riedel să avanseze pe drept temei ideea unui "principiu al imanenței comprehensiunii" (s.n.), iar în acest context să evidențieze că Dilthey propune o logică hermeneutică în locul celei transcendentale 82. Însă, așa cum am văzut, aceasta nu elimină a priori-ul. Ca și Schnädelbach care referindu-se la istorismul lui Droysen, vorbea despre "o
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
de la "un preconcept material al faptului istoric"86, ceea ce-l determină pe Schnädelbach să avanseze ideea unei "filozofii implicite a istoriei" -, conștiința se înțelege pe sine "ca fapt istoric". De altfel, Schnädelbach admite că înțelegerea istoriei (Geschichte) "este și o comprehensiune de sine, și invers"; ca atare, el susține că nici "nu mai putem ține seamă de un a priori transcendental în sens kantian"87. În acest context, el evidențiază deosebirile dintre Dilthey și Kant ("conștiința istorică" ia locul "conștiinței în
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
ale trăirii înseși, care potrivit lui Dilthey sunt în esență calități ale expresiei". Prima cale este drumul pe care pășesc științele naturii, iar cea de-a doua "reprezintă procesul de constituire a științelor spiritului". Dilthey mai precizează autorul citat înțelege prin "comprehensiune" tocmai "interpretarea calităților trăirii drept calități ale expresiei"; cu alte cuvinte, "el definește comprehensiunea ca o comprehensiune a expresiei" (s.n.), iar pentru că în comprehensiunea trăirii "cel ce înțelege și ceea ce trebuie înțeles aparțin unuia și aceluiași context de viață, triada
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
este drumul pe care pășesc științele naturii, iar cea de-a doua "reprezintă procesul de constituire a științelor spiritului". Dilthey mai precizează autorul citat înțelege prin "comprehensiune" tocmai "interpretarea calităților trăirii drept calități ale expresiei"; cu alte cuvinte, "el definește comprehensiunea ca o comprehensiune a expresiei" (s.n.), iar pentru că în comprehensiunea trăirii "cel ce înțelege și ceea ce trebuie înțeles aparțin unuia și aceluiași context de viață, triada <<trăire-expresie-comprehensiune>> desemnează în realitate procesul interpretării de sine a vieții". Dilthey explică Schnädelbach "numește
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
care pășesc științele naturii, iar cea de-a doua "reprezintă procesul de constituire a științelor spiritului". Dilthey mai precizează autorul citat înțelege prin "comprehensiune" tocmai "interpretarea calităților trăirii drept calități ale expresiei"; cu alte cuvinte, "el definește comprehensiunea ca o comprehensiune a expresiei" (s.n.), iar pentru că în comprehensiunea trăirii "cel ce înțelege și ceea ce trebuie înțeles aparțin unuia și aceluiași context de viață, triada <<trăire-expresie-comprehensiune>> desemnează în realitate procesul interpretării de sine a vieții". Dilthey explică Schnädelbach "numește <<spirit>> această viață
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
a doua "reprezintă procesul de constituire a științelor spiritului". Dilthey mai precizează autorul citat înțelege prin "comprehensiune" tocmai "interpretarea calităților trăirii drept calități ale expresiei"; cu alte cuvinte, "el definește comprehensiunea ca o comprehensiune a expresiei" (s.n.), iar pentru că în comprehensiunea trăirii "cel ce înțelege și ceea ce trebuie înțeles aparțin unuia și aceluiași context de viață, triada <<trăire-expresie-comprehensiune>> desemnează în realitate procesul interpretării de sine a vieții". Dilthey explică Schnädelbach "numește <<spirit>> această viață care se interpretează singură" pornind de la propriile
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
trei planuri (pentru lămurirea acestor noțiuni vezi alineatul următor) ne îndeamnă să socotim că modelul triadic pe care l-am pus în evidență își are originea chiar în corelația ce stă la baza științelor spiritului: cea dintre trăire, expresie și comprehensiune. Prin urmare, credem că liniile de forță evocate se cristalizează în succesiunea menționată tocmai în jurul acestei corelații hermeneutice fundamentale, care într-un fel i-a impus autorului modelul amintit. Știm însă că pentru Dilthey sensurile realității, în funcție de care se modelează
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
II, nota 65), se structurează și se încheagă întreaga viziune a lui Dilthey. Întrucât acest contextualism vizează "construcția" științelor spiritului, se cuvine să revenim acum la ele și la condiția metafizicii, privindu-le ca expresii (manifestări) ale vieții care prin comprehensiune se interpretează singură 115. După cum arată Spranger, științele spiritului depind de niște "premise și perspective care au o înrădăcinare mai profundă decât în constituția pur psiho-fizică a subiecților care cercetează". Ca "premisă a cercetării", aici funcționează "substanța spiritului însuși", iar
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
se interpretează singură 115. După cum arată Spranger, științele spiritului depind de niște "premise și perspective care au o înrădăcinare mai profundă decât în constituția pur psiho-fizică a subiecților care cercetează". Ca "premisă a cercetării", aici funcționează "substanța spiritului însuși", iar comprehensiunea este condiționată de trei factori: de Zeitgeist ("1. Științele spiritului sunt legate de conținutul spiritual și de configurația spirituală a perioadei istorice în care ele își au originea"), apoi de personalitatea cercetătorului ("2. În științele spiritului, orice comprehensiune este legată
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
însuși", iar comprehensiunea este condiționată de trei factori: de Zeitgeist ("1. Științele spiritului sunt legate de conținutul spiritual și de configurația spirituală a perioadei istorice în care ele își au originea"), apoi de personalitatea cercetătorului ("2. În științele spiritului, orice comprehensiune este legată de extensia spirituală și maturitatea personalității cercetătorului") și, în fine, de ceea ce Simmel și Freyer numeau un weltanschauliches Apriori ("3. Orice comprehensiune rezultă conștient sau inconștient din atitudinea fundamentală a unei Weltanschauung și ea poate deveni baza unei
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
istorice în care ele își au originea"), apoi de personalitatea cercetătorului ("2. În științele spiritului, orice comprehensiune este legată de extensia spirituală și maturitatea personalității cercetătorului") și, în fine, de ceea ce Simmel și Freyer numeau un weltanschauliches Apriori ("3. Orice comprehensiune rezultă conștient sau inconștient din atitudinea fundamentală a unei Weltanschauung și ea poate deveni baza unei ultime valorizări numai grație acestei origini")116. Conform lui Dilthey, sarcina de a rezolva "problema raportului dintre științele spiritului și cele ale naturii" îi
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
istoria (Historie), "nu poate argumenta nici pentru, nici contra a ceva ce ridică pretenții la o valabilitate obiectivă" -, consideră că "e cu totul altceva, și aceasta este, se pare, mișcarea interioară a gândirii sale, atunci când atitudinea empirică îndreptată către o comprehensiune empirică se schimbă cu atitudinea fenomenologică orientată către esență". Atacând atât naturalismul, cât și istoricismul, Husserl încearcă de fapt să-l recupereze pe Dilthey pentru fenomenologie în condițiile în care, după părerea sa, acesta oscilează între valoarea istorică, "fluctuantă", și
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]