60,680 matches
-
organizau supravegherea liniilor și depistarea vinovaților. Poate din această cauză, dar și din alte rațiuni, în octombrie 1888, au fost mutate firele telegrafice de pe stâlpii statului pe cei ai căilor ferate. Linia telegrafică Fălticeni-Broșteni, prin MăliniBorca, a fost dată în comunicație la 1 mai 1884. În afara oficiilor Fălticeni, Pașcani și Broșteni, mai existau instalații telegrafice Morse la oficiile Mălini și Lespezi. Necesitatea legăturilor telegrafice a fost determinată de puterea economică a zonelor respective. La Lespezi, exista din 1895, o fabrică de
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
se urca la etaj, prin gangul din strada Aurora. Aici și-a desfășurat activitatea Poșta din Fălticeni până la 15 aprilie 1932, când s-a dat în exploatare clădirea proprietatea Direcției Generale a Poștelor, Telegrafelor și Telefoanelor.. Pentru construcția Poștei, ministrul comunicațiilor, generalul N. Alevra, originar din județul Baia, a alocat fondurile necesare, în septembrie 1930. Realizată din cărămidă, în stil românesc admirat la vremea aceea, avea în total 24 de camere, din care 9 la parter, 9 la demisol și 6
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
factori rurali(13), oficianți speciali(3), oficianți(5), telegrafiști speciali(4), telegrafiști stagiari(2), telegrafist și factori distribuitori de telegrame(2). Al doilea oraș din județ, Pașcanii, situat pe versantul drept al văii Siretului, la încrucișarea mai multor căi de comunicație rutieră, a devenit târg în prima jumătate a secolului al XIX-lea. A fost vreme îndelungată reședință de plasă: plasa Siretul, până în anul 1892, apoi plasele Siretul de Jos și Pașcani. Cu toate acestea s-a dezvoltat foarte încet. În
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
telefonice asemănătoare cu Lespezi, Tg. Neamț, Tg. Frumos, Fălticeni, Roman(prin Mircești) și Suceava(prin Liteni). Alte circuite fizice, putând servi și la convorbiri cu curenți de înaltă frecvență, legau Pașcanii de Iași, Bacău și Suceava. Prin Pașcani se realizau comunicații spre orice punct al țării, care era legat la sistemul interurban. Societatea Anonimă Română de Telefoane avea trasee proprii și comune cu autoritățile județene. La 1 decembrie 1931, pe stâlpii aparținând județului se aflau întinse 27 de linii telefonice cu
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
telegrafic important. De aici plecau în toate direcțiile firele telegrafice și se realizau toate legăturile interurbane necesare. Atât, telegraful Pașcani, cât și cel din Fălticeni, dispuneau de schimbătoare elvețiene, fiind cele mai simple aparate de comutare, care permiteau punerea în comunicație a liniilor telegrafice între ele, precum și a liniilor cu aparatele telegrafice. În anul 1940, numai la gările poștale Dolhasca și Ruginoasa, era serviciu telegrafic permanent. Celelalte unități aveau programul de lucru redus. La oficiile Fălticeni și Pașcani Gară, între orele
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Mărului, Preutești, Probota, Rădășeni, Râșca, Rotopănești, Sasca, Uidești și Valea Glodului, la care s-a mai adăugat ulterior comunele Chilișeni, Fântânele, Reuseni, Tudora, Udești și Vorona. La 1 ianuarie 1951, funcționau oficii la: Fălticeni, Dolhasca, Liteni, Boroaia și Mălini. Dezvoltarea comunicațiilor poștale, telegrafice și telefonice Naționalizarea principalelor intreprinderi industriale, miniere, bancare, de asigurări și de transport din 11 iunie 1948, a permis trecerea la planificarea economiei naționale. După primii ani de economie planificată(1949-1950), a fost elaborat întâiul plan cincinal de
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
și peste 6 milioane lei în 1959. Dacă ne referim la rețeaua de telecomunicații, se poate afirma că aceasta s-a dezvoltat mult. Aproape în toate orașele regiunii au fost instalate centrale telefonice semiautomate, iar din anul 1960, la Suceava comunicațiile telefonice au fost automatizate. Importante realizări în domeniul poștei și telecomunicațiilor au avut loc și în raionul Fălticeni. A luat ființă punctul de tranzit poștal Dolhasca, înlesnind efectuarea schimburilor de expediții cu vagoanele poștale, în stația CFR construindu-se o
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
raionul Fălticeni, rețeaua unităților a înregistrat o mare dezvoltare, atingând o creștere de aproape șapte ori în 1967, față de 1950(Anexa 2). Până prin 1956, s-au înființat oficii și agenții fără a se ține seama, în mod deosebit, de eficiență. Comunicațiile poștale și telecomunicațiile erau organizate după o nouă orientare, impusă de nevoile economiei naționale, dar și de nevoia “de informare și culturalizare a maselor”. S-a urmărit ca la fiecare reședință de comună să existe o unitate de poștă și
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
indicația “Predare atestată” și altele. Până în anul 2000, profitul realizat s-a bazat în proporție de 60-70% pe cel obținut din activitatea financiară(venituri din participații și din dobânzi bancare). Transportul trimiterilor poștale și a presei prin mijloace auto Pentru comunicațiile poștale transportul a avut întotdeauna o importanță deosebită, legat de viteza cu care trimiterile poștale parcurg distanța de la expeditor la destinatar, de la o subunitate la alta. De aceea, pe măsura extinderii și modernizării căilor de comunicație, Poșta a folosit pentru
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
prin mijloace auto Pentru comunicațiile poștale transportul a avut întotdeauna o importanță deosebită, legat de viteza cu care trimiterile poștale parcurg distanța de la expeditor la destinatar, de la o subunitate la alta. De aceea, pe măsura extinderii și modernizării căilor de comunicație, Poșta a folosit pentru transportul trimiterilor și alte mijloace decât cele hipo tradiționale. Dintre acestea, mijloacele de transport auto au fost tot mai solicitate după anul 1960. Până prin anul 1964, Poșta a folosit mijloace auto proprii, apoi închiriate pe baza
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
în anul 1950, s-a reușit să se atingă nivelul anului 1938, după care, aducându-se unele modificări instrucțiunilor, s-a înregistrat o creștere permanentă de la un an la altul. Îndeplinind funcții social-politice importante, fiind unul dintre principalele mijloace ale comunicațiilor de masă, un instrument puternic de educare politică, culturală, științifică etc., de formare și de orientare a opiniei publice, întreaga presă din România, după instaurarea “puterii populare”, și-a desfășurat activitatea sub conducerea politică a Partidului Comunist Român. Considerându-se
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
controlă direcțiile centrale), de inspecțieăinspectoratul general de control), de consultațieăcomisia de studii) și de conducere și execuțieăoficiile de reședință și unitățile de execuție). Direcțiile regionale se puteau înființa la propunerea directorului general, cu avizul comitetului de direcție și aprobarea Ministerului Comunicațiilor și Lucrărilor Publice. Asupra lor, au fost trecute atribuțiunile de conducere, îndrumare și control ale întregii activități de execuție a unităților PTT. Aceste direcții regionale s-au înființat după anul 1950, în urma raionării administrativteritoriale. O dată cu înființarea direcțiilor regionale șiau încetat
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
poștei și telecomunicațiilor au intervenit numeroase modificări impuse de interesele economice și politice “în construirea societății socialiste”. În anul 1951, a luat ființă Ministerul Poștelor și Telecomunicațiilor având “atribuțiuni de a conduce construirea, administrarea și exploatarea căilor și mijloacelor de comunicații prin: poștă, telegraf, telefon și radio. Printre altele MPT trebuia să stabilească “normele generale obligatorii pentru toate ministerele și alte organizații de stat privind construirea și funcționarea tuturor mijloacelor de comunicație: Poștă, Telegraf, Telefon și Radiodifuziune. Organizatoric MPT avea ca
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
conduce construirea, administrarea și exploatarea căilor și mijloacelor de comunicații prin: poștă, telegraf, telefon și radio. Printre altele MPT trebuia să stabilească “normele generale obligatorii pentru toate ministerele și alte organizații de stat privind construirea și funcționarea tuturor mijloacelor de comunicație: Poștă, Telegraf, Telefon și Radiodifuziune. Organizatoric MPT avea ca organe de execuție mai multe direcții printre care Direcția generală a poștelor, Direcția generală de telecomunicații, Direcția radio și altele. În anul următor, au fost stabilite mai detaliat atribuțiunile ministerului, precum și
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
altele. În anul următor, au fost stabilite mai detaliat atribuțiunile ministerului, precum și “normele generale obligatorii privind construirea și funcționarea mijloacelor de poștă și telecomunicațiiăpoștă, telegraf, telefon, radiodifuziune, radioficare și televiziune) . Printre atribuțiuni MPT “asigura fără întrerupere funcționarea tuturor mijloacelor de comunicație ... și garanta păstrarea secretului corespondenței și convorbirilor telefonice”. Ca organe centrale bugetare erau: Direcția generală a poștelor, Direcția generală a telegrafelor și telefoanelor, Direcția generală radio și altele, iar ca organe locale : Direcțiile regionale, Oficiile speciale, Oficiile raionale și orășenești
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
telecomunicațiile, implicate direct în viața socială, economică și politică a țării noastre, a trebuit să se organizeze după alte criterii, în concordanță cu legile economice caracteristice economiei de piață. În anul 1990, s-a înființat Regia Autonomă RompostTelecom, în cadrul Ministerului Comunicațiilor. Acesteia i-a urmat, la 1 iulie 1991, Regia Autonomă Poșta Română, Regia Autonomă Romtelecom și Societatea Română de Difuzarea Presei și a Tipăriturilor. O dată cu desființarea Regiei Autonome RompostTelecom, s-au desființat și Direcțiile Județene de Poștă și Telecomunicații, cărora
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
mai mulți cai. teritoriu ocupat militar de către otomani. funcționar, administrator, îndeplinind funcția de casier, contabil. aparat special format din mai multe blocuri de alamă prevăzute cu găuri, în care puteau fi introduse, după necesitate, niște fișe pentru a da în comunicație două linii telefonice, una cu alta, sau a pune o linie telefonică pe aparatul telefonic al schimbătorului; a pune linia la pământ. un postav alb cu țesătură de aur. înalt demnitar la curtea domnească. conducător. aparat specialăaltă variantă a celui
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
sau a pune o linie telefonică pe aparatul telefonic al schimbătorului; a pune linia la pământ. un postav alb cu țesătură de aur. înalt demnitar la curtea domnească. conducător. aparat specialăaltă variantă a celui bavarez) care asigura cu ajutorul unor fișe comunicațiile telefonice între abonați, sau între abonați și rețeaua publică. haină țărănească, lungă, făcută dintro țesătură groasă de lână. aparat cu ajutorul căruia codul Morse este tradus după zgomotul ce-l face paleta între cele două contacte de repaus și de lucru
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
dependent de calitățile intrinseci ale mediului, omul căutând, de obicei, tot ce este spectaculos, aparent unic și irepetabil (Muntele I., Iațu C., 2006). Patrimoniul turistic reprezintă totalitatea obiectivelor turistice și amenajările necesare desfășurării activităților turistice. Sunt incluse aici căile de comunicație, unitățile de cazare și de alimentație, amenajările pentru odihnă, tratament și pentru petrecerea agreabilă a timpului liber. Motivația turistică are, în esență, un caracter personal, dar este influențată de societate, mediul de viață și de nivelul de instruire. Pe baza
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
și 55 m înălțime, cu centrală electrică și ecluze; amenajările hidrotehnice Izvorul Muntelui (Bistrița), Vidraru (Argeș), Vidra (Lotru) ș.a. (fig. 9). Podul construit de Anghel Saligny (Cernavodă) Canalul Dunăre - Marea Neagră 2. Podurile se impun prin lungime, înălțime și importanță în comunicație. Cele mai cunoscute sunt podurile de peste Dunăre: Podul de la Cernavodă (construit de Anghel Saligny), dublat în prezent de un pod modern, ce a preluat integral traficul după anul 1995; Podul Prieteniei (Giurgiu-Ruse); podul rutier Giurgeni - Vadu Oii. Se adaugă viaductele
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
vostru, referindu-vă la următoarele aspecte: așezare, număr de persoane, legenda construirii, atestarea documentară, istoria lăcașului, hramul așezământului, episcopia de care aparține, posibilități de acces ș.a.. 72 4. INFRASTRUCTURA TURISTICĂ 4.1. Infrastructura turistică de transport Include totalitatea căilor de comunicație care converg către arealele geografice de importanță turistică. În funcție de gradul de modernizare și de densitatea căilor de comunicație, au evoluat și amenajările turistice. De exemplu, punerea în valoare a culmii Făgărașului a fost posibilă după construirea Transfăgărășanului tot așa cum lipsa
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
episcopia de care aparține, posibilități de acces ș.a.. 72 4. INFRASTRUCTURA TURISTICĂ 4.1. Infrastructura turistică de transport Include totalitatea căilor de comunicație care converg către arealele geografice de importanță turistică. În funcție de gradul de modernizare și de densitatea căilor de comunicație, au evoluat și amenajările turistice. De exemplu, punerea în valoare a culmii Făgărașului a fost posibilă după construirea Transfăgărășanului tot așa cum lipsa unor șosele întârzie valorificarea unor areale pitorești din Apuseni. Transporturile și turismul se află într-o simbioză perfectă
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
valorificarea unor areale pitorești din Apuseni. Transporturile și turismul se află într-o simbioză perfectă, pentru că accesibilitatea este o condiție esențială a turismului, după cum fluxurile turistice importante pot fi o sursă generatoare de fonduri, în vederea modernizării și diversificării rețelei de comunicații. 1. Transporturile rutiere au avantajul că pătrund în regiuni mai greu accesibile și pun în valoare obiective turistice deosebite. Creșterea parcului auto din țara noastră, în ultimele decenii, a făcut ca acest tip de transport să asigure cele mai consistente
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
turistică cu funcții de cazare Structurile de primire turistică cuprind orice construcții sau amenajări, destinate cazării și servirii mesei de către turiști. Infrastructura turistică specifică cuprinde totalitatea unităților de cazare, bazele de tratament, mijloacele sportive și de agrement, precum și căile de comunicație destinate activității turistice. În funcție de acestea, depinde calitatea serviciilor oferite, stimularea circulației turistice și valorificarea produselor turistice. Hotelul constituie cea mai reprezentativă unitate de cazare din zilele noastre, caracterizată fiind printr-o gama variată de servicii pusă la dispoziția turiștilor. Criteriul
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Puiu - Roșu - Roșuleț; Satul de vacanță Ic Ponor-Padiș, amplasat în renumita zonă carstică Padiș - Cetățile Ponorului; Satul de vacanță Mamaia ș.a.. Campingurile s-au dezvoltat ca urmare a creșterii folosirii automobilului. Amplasate, ca și motelurile, în apropierea unor căi de comunicație, campingurile reprezintă o formă alternativă de cazare, pentru sezonul estival, ce cuprind un complex de construcții ușoare (căsuțe cu două sau patru paturi), dispuse într-un areal închis, la care se adaugă suprafețe amenajate pentru instalarea corturilor. Sunt destinate preluării
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]