1,467 matches
-
interne și internaționale în materie la care România este parte. Articolul 5 În înțelesul prezentei legi, termenii și expresiile folosite au următoarele semnificații: 1. acces neîngrădit al persoanei cu handicap - accesul fără limitări sau restricții la mediul fizic, informațional și comunicațional; 2. accesibilitate - ansamblul de măsuri și lucrări de adaptare a mediului fizic, precum și a mediului informațional și comunicațional conform nevoilor persoanelor cu handicap, factor esențial de exercitare a drepturilor și de îndeplinire a obligațiilor persoanelor cu handicap în societate; 3
EUR-Lex () [Corola-website/Law/264738_a_266067]
-
expresiile folosite au următoarele semnificații: 1. acces neîngrădit al persoanei cu handicap - accesul fără limitări sau restricții la mediul fizic, informațional și comunicațional; 2. accesibilitate - ansamblul de măsuri și lucrări de adaptare a mediului fizic, precum și a mediului informațional și comunicațional conform nevoilor persoanelor cu handicap, factor esențial de exercitare a drepturilor și de îndeplinire a obligațiilor persoanelor cu handicap în societate; 3. adaptare - procesul de transformare a mediului fizic și informațional, a produselor sau sistemelor, pentru a le face disponibile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/264738_a_266067]
-
egalizare a șanselor, prin care diferitele structuri ale societății și mediului sunt accesibile tuturor, inclusiv persoanelor cu handicap; 28. tehnologie asistivă și de acces - tehnologia care asigură accesul cu șanse egale al persoanelor cu handicap la mediul fizic, informațional și comunicațional; 29. unitate protejată autorizată - operatorul economic de drept public sau privat, cu gestiune proprie, în cadrul căruia cel puțin 30% din numărul total de angajați cu contract individual de muncă sunt persoane cu handicap. Capitolul II Drepturile persoanelor cu handicap Articolul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/264738_a_266067]
-
b) educație și formare profesională; ... c) ocuparea și adaptarea locului de muncă, orientare și reconversie profesională; ... d) asistență socială, respectiv servicii sociale și prestații sociale; ... e) locuință, amenajarea mediului de viață personal ambiant, transport, acces la mediul fizic, informațional și comunicațional; ... f) petrecerea timpului liber, acces la cultură, sport, turism; ... g) asistență juridică; ... h) facilități fiscale; ... i) evaluare și reevaluare prin examinarea la domiciliu a persoanelor nedeplasabile de către membrii comisiei de evaluare, la un interval de 2 ani. ... Articolul 7 (1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/264738_a_266067]
-
cunoștință, orice modificare cu privire la gradul de handicap, domiciliu sau reședință, starea materială, precum și alte situații de natură să modifice acordarea drepturilor prevăzute de lege. ... Capitolul IV Accesibilitate Articolul 61 În vederea asigurării accesului persoanelor cu handicap la mediul fizic, informațional și comunicațional, autoritățile publice au obligația să ia următoarele măsuri specifice: a) să promoveze și să implementeze conceptul Acces pentru toți, pentru a împiedica crearea de noi bariere și apariția unor noi surse de discriminare; ... b) să sprijine cercetarea, dezvoltarea și producția
EUR-Lex () [Corola-website/Law/264738_a_266067]
-
de acces, clădirile de locuit construite din fonduri publice, mijloacele de transport în comun și stațiile acestora, taxiurile, vagoanele de transport feroviar pentru călători și peroanele principalelor stații, spațiile de parcare, străzile și drumurile publice, telefoanele publice, mediul informațional și comunicațional vor fi adaptate conform prevederilor legale în domeniu, astfel încât să permită accesul neîngrădit al persoanelor cu handicap. ... (2) Clădirile de patrimoniu și cele istorice se vor adapta, cu respectarea caracteristicilor arhitectonice, conform prevederilor legale în domeniu. ... (3) Costurile lucrărilor necesare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/264738_a_266067]
-
în vederea diminuării sau rezolvării acestora; ... e) elaborează programele de dezvoltare organizațională; ... f) concepe și/sau asigură utilizarea instrumentelor de diagnoză organizațională; ... g) asigură pregătirea motivațională și aptitudinală a resurselor umane - antrenarea motivației intrinseci, capacității de memorare, capacității de autocontrol, abilităților comunicaționale și optimizarea atenției; ... h) îndeplinește atribuțiile corespunzătoare sferei sale de competență privind sănătatea și securitatea în muncă; ... i) îndeplinește orice alte sarcini primite de la președintele curții de apel, în sfera sa de competență; ... (3) Președintele curții de apel stabilește calendarul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261909_a_263238]
-
discursului specific artei. Expresia este și ea rezultat și concretizare a aceluiași dublu praxis intențional prin care un interes practic urmărește atingerea unei finalități de aceeași factură și, în același timp, structurează în această perspectivă, instrumental, o materie cu vocație comunicațională." O asemenea acumulare de imponderabile pune la încercare până și răbdarea celui mai sârguincios și mai de bună credință cititor. Ironia unui astfel de demers critic hipertehnicizat stă în faptul că nu face altceva decât să înstrăineze din nou textul
Pragmatică în loc de analiză by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14132_a_15457]
-
un autor pe de-a-ntregul format: cultura sa este excepțională, cu deschideri interși pluridisciplinare cum la puțini confrați din generația respectivă (dar nu numai) se pot observa; instrumentele de lucru (de la așa-numita "metodologie", până la ansamblul și detaliile de ordin comunicațional) au ceea ce în bunul limbaj vechi se chema proprietate, iar în cel mai nou funcționalitate... Eminescu și eminescianismul, Ed. Minerva, București, 1987 (fragment) Solomon MARCUS Poezia lui Eminescu este în mod vizibil dominată de imaginarul nocturn. Dacă însă asociem cunoașterea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
la creația barbiană, Theodor Codreanu a făcut apel la o tehnică mai puțin propice desfășurărilor textuale critice și mai degrabă justificată în derulările epice: cea a contrapunctului. Abordarea este, așadar, polifonică, dar în înțelesul unei organicități care amintește de metafora comunicațională a orchestrei (nu întâmplător tehnica aceasta a contrapunctului este împrumutată din compoziția muzicală), presupunând suprapuneri discursive într-un tot organic, nedisonant, pe teme barbiene derivând din sau consonante cu temele majore ale culturii române. Și pentru a crea această consonanță
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
ultimii ani societatea a înaintat cereri mai insistente în privința a tot ce este legat de calculatoare: pregătirea specialiștilor în utilizarea computerului personal prin dezvoltarea abilităților de a găsi, a acumula și a înțelege informația, de a aplica tehnologiile informaționale și comunicaționale la prelucrarea ei, de a construi modelele virtuale ale obiectelor și acțiunilor din lumea reală. Tehnologiile informaționale avansate au contribuit la creșterea motivației față de studiul unor discipline, care nu au nimic comun cu informatica, deoarece facilitează învățarea, datorită faptului că
Concepte moderne privind utilizarea tehnologiilor informaţionale în procesul de predare-învăţare-evaluare la disciplina "Bazele generale ale fotbalului" by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/661_a_1278]
-
S., Ainsworth S., pag. 537, 2003), proiecte destinate creării noilor programe instructive și unui „nou spațiu de instruire“. Acesta reprezintă „un mediu de resurse științifice și interfețe de gestiune on-line constituit prin interferența tehnologiilor de prelucrare a informațiilor cu tehnologiile comunicaționale” (Vaida C., Balan I., Un cinema într-un PC / CHIP Computer & Communications, nr.5, pag. 92, 2001). Institutele de cercetări științifice, specializate în implementarea noilor tehnologii pedagogice în învățământ, acordă o atenție deosebită tehnologiilor multimedia. În acest context cercetătorii universităților
Concepte moderne privind utilizarea tehnologiilor informaţionale în procesul de predare-învăţare-evaluare la disciplina "Bazele generale ale fotbalului" by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/661_a_1278]
-
forme de comunicare. Din punct de vedere educațional, infrastructura informațională globală determină crearea unei comunități globale în învățământ. Atât din punct de vedere economic cât si din punct de vedere educațional, Zamfir G. (2003) reconsideră spațiul geografic într-o perspectivă comunicațională. Astfel, autorul citat susține că interconectarea terestră sau prin satelit conduce la dizolvarea spațiului geografic în cel informațional, impunând o nouă abordare, specifică unei noi forme de comunicare: comunicarea digitală (figura 1). Dat fiind dublul sens al conceptului de învățare
Concepte moderne privind utilizarea tehnologiilor informaţionale în procesul de predare-învăţare-evaluare la disciplina "Bazele generale ale fotbalului" by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/661_a_1278]
-
dezvoltate în instruirea asistată de calculator, forme care presupun existența unor programe educaționale dedicate, computerul personal conectat în mediul Web constituie un instrument al interacțiunii profesor-student din procesul educațional actual. Din punct de vedere educational, mediul Internet permite îmbunătățirea performanțelor comunicaționale, dezvoltarea colaborării și promovarea învățării active. Pornind de la modelul instruirii asistate de calculator, ca mediu destinat colaborării utilizatorilor (profesori, studenți) în vederea integrării unui anumit conținut, în contextul infrastructurii tehnologice existente, în figura 2, vom evidenția dublul aspect al tehnologiei, ca
Concepte moderne privind utilizarea tehnologiilor informaţionale în procesul de predare-învăţare-evaluare la disciplina "Bazele generale ale fotbalului" by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/661_a_1278]
-
dezvoltate în mod expres, dedicate unui oponent) pot fi realizate rapid și cu eficacitate. Viral marketing-ul reprezintă o altă formă de acțiune. În acest proces este vorba de dezvoltarea propagandei de la om la om, condiționată prin prezența și performanțele comunicaționale ale Internetului. Satul global se contractă tot mai mult. Dată fiind accesibilitatea comunicării în masă, pragul de inhibiție pentru multiplicarea unui conținut scade. Principiul marketingului viral se bazează pe presupoziția că un număr mare de oameni este gata să transmită
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]
-
nu mai vorbim despre numeroasele semne metapragmatice (elemente de titrare sau de ilustrare iconică), ce diferențiază hotărâtor jurnalismul de alte tipuri de texte. Criteriul de alegere a vocabularului nu va fi în acest caz nici lingvistic și nici semantic, ci comunicațional: a atrage atenția, a conchide prin reluarea mesajului principal, a convinge. În ciuda unor aspecte încă neclare și litigioase, putem spune că limbajul jurnalistic are câteva trăsături distincte: un grad redus de complexitate; concizie, credibilitate, claritate; elemente anaforice (de înlocuire) puțin
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
ajunge la o concluzie îndoielnică și defel originală (jurnalismul este o literatură derivată sau specializată). Doar abordarea pragmatică pune în evidență câteva dintre trăsăturile distinctive ale textului jurnalistic: criteriul de alegere a cuvintelor nu este nici lingvistic, nici semantic, ci comunicațional: atragerea atenției, întrebări la care alții trebuie să răspundă etc.; normele individuale ale textului se suprapun celor sociale - de unde și importanța publicului-țintă, adaptarea la cerințele acestui public; folosirea verbelor cu valoare ilocuționară: verbe explozive, stabilizatoare, indicatoare de perspectivă. * Într-un
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
va fi dispus în orice moment să adopte strategiile financiare ale celorlalți decani care se dovedesc a fi eficiente. Rețelele sociale determină nu doar similaritatea atitudinilor, ci și satisfacția în muncă. De exemplu, Roberts și O’Reilly (1979), analizând rolurile comunicaționale din trei organizații militare, au descoperit că numărul legăturilor de comunicare se corela pozitiv cu nivelul satisfacției în muncă, al angajamentului și al performanței. Morrison (2002) a analizat relația dintre structura rețelelor sociale și socializarea noilor angajați din trei filiale
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
aceasta din urmă se regăsește în ansamblul tuturor proceselor sociale, cât de mult trebuie să intre în cuprinsul unui volum? Asupra căror zone putem să ne aplecăm mai cu migală, asupra căror alte astfel de arii de dezvoltare a fenomenului comunicațional este suficient să deschidem cititorilor perspective pentru reflecție? Cum trebuie să legăm acest evantai de linii de forță și zone de umbră pentru ca analiza comunicării eficiente să se dovedească ea însăși eficientă? Iată câteva întrebări la care am încercat să
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
ar dovedi o utilitate practică importantă, considerăm că, doar din rațiuni didactice, constituirea unei științe de sine stătătoare care să înglobeze într-un tot unitar multitudinea descoperirilor din aria comunicării ar putea fi productivă. O primă determinantă a conceptualizării fenomenului comunicațional ar fi deci aceea că, la drept vorbind, putem caracteriza ca una dintre specificitățile acestui câmp de cercetare (definind un anume mod de interdisciplinaritate, mai precis) faptul că fiecare aspect al comunicării este util în măsura analizei sale din perspectiva
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
În al doilea rând, comunicarea trebuie privită prin prisma faptului că posedă un trecut, un prezent și un viitor; conform unei atare viziuni de origine tranzacțională, comunicarea este determinată de o perspectivă dinamică. Este greu să ne imaginăm un proces comunicațional fără a face apel la aspectele care îl determină, la cauzele acestuia (cauze care se află în trecutul mai îndepărtat sau mai apropiat); astfel, modalitățile de interrelaționare comunicațională se bazează pe experiența noastră în acest domeniu și iau forma acestei
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
determinată de o perspectivă dinamică. Este greu să ne imaginăm un proces comunicațional fără a face apel la aspectele care îl determină, la cauzele acestuia (cauze care se află în trecutul mai îndepărtat sau mai apropiat); astfel, modalitățile de interrelaționare comunicațională se bazează pe experiența noastră în acest domeniu și iau forma acestei experiențe (o persoană care a vorbit în tren cu alte persoane și s-a simțit bine în aceste condiții va aborda mai deschis comunicarea într-o altă călătorie
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
punct de vedere ni se pare și definiția comunicării oferită de Roberts și Hunt, care precizează că aceasta este „dobândirea, transmiterea și atașarea unui înțeles informației” (Roberts, Hunt, 1991, p. 225); chiar dacă autorii citați pun un accent important pe valoarea comunicațională a emițătorului, introducerea unui element la o primă vedere precomunicațional - și anume, cel de obținere, de căutare și posesiune a informației - în procesul propriu-zis al comunicării reprezintă o contribuție valoroasă din punct de vedere didactic. Din această perspectivă, modul cum
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
al comunicării reprezintă o contribuție valoroasă din punct de vedere didactic. Din această perspectivă, modul cum este obținută o anumită informație, cum capătă un referențial pentru cel care o transmite și cum se transformă apoi în mesaj reprezintă un factor comunicațional important, depășind o viziune simplistă asupra procesului, potrivit căreia comunicarea începe strict în momentul în care o persoană transmite o informație. Continuând ideea, considerăm că este util să echilibrăm acest punct de vedere prin utilizarea aceluiași spectru observațional asupra receptorului
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
potrivit căreia comunicarea începe strict în momentul în care o persoană transmite o informație. Continuând ideea, considerăm că este util să echilibrăm acest punct de vedere prin utilizarea aceluiași spectru observațional asupra receptorului; astfel, acesta, la rândul său, conduce actul comunicațional mai departe decât simplul feedback la mesajul oferit de către emițător, până la activități ulterioare spațiului comunicațional propriu-zis (când, spre exemplu, emițătorul nu mai este prezent fizic), atunci când informația primită prin activitatea de comunicare este utilizată. La rândul său, Longenecker precizează că
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]