20,391 matches
-
Prăbușirea instituțională a sistemelui totalitar comunist din spațiul românesc nu a însemnat, așa cum credeau cei mai fericiți dintre noi, și dispariția acelui spirit al răului tribal care a creat și întreținut sistemul de-a lungul existenței sale; comunismul poate să vină și să treacă, spiritul național rămâne. Dacă s-a putut spera, totuși, că lucrurile se vor petrece altfel este pentru că noi refuzăm să luăm notă de natura și originea răului colectiv, continuând să-l căutăm fie în afara
Absurdul continuu () [Corola-journal/Journalistic/13402_a_14727]
-
decât trecerea de la răul în cătușe la răul în stare de libertate, nu la eliminarea lui ca atare, și de la prostia, minciuna și hoția de stat la formele lor individuale, multiplicate. Așa se face că la atâta timp de la căderea comunismului, noi nu numai că nu ne-am dezis de crimele lui abominabile, dar l-am integrat ființei noastre naționale, ca cheie de boltă a românismului post-decembrist; cine nu iubește trecutul comunist al patriei este „trădător de neam și țară” și
Absurdul continuu () [Corola-journal/Journalistic/13402_a_14727]
-
ticăloșia și dincolo de moarte. Hoția noastră nu este întrecută decât de prostia noastră: suntem atât de hoți încât ne mințim și pe noi înșine și atât de proști încât credem ceea ce noi înșine mințim. S-a cerut un proces al comunismului, dar noi facem azi un proces al victimelor comunismului, s-a propus o exorcizare a răului colectiv prin sinceritate, pocăință și iertare, dar s-a ajuns la o sacralizare a răului, ca icoană a sufletului colectiv. Cea mai recentă ispravă
Absurdul continuu () [Corola-journal/Journalistic/13402_a_14727]
-
decât de prostia noastră: suntem atât de hoți încât ne mințim și pe noi înșine și atât de proști încât credem ceea ce noi înșine mințim. S-a cerut un proces al comunismului, dar noi facem azi un proces al victimelor comunismului, s-a propus o exorcizare a răului colectiv prin sinceritate, pocăință și iertare, dar s-a ajuns la o sacralizare a răului, ca icoană a sufletului colectiv. Cea mai recentă ispravă în materie ne este oferită de activitatea faimoasei comisii
Absurdul continuu () [Corola-journal/Journalistic/13402_a_14727]
-
la ghearele sale, iar pușcăria la câinii din curtea de pază. În fapt, securitatea nu a făcut decât să-și joace rolul sinistru pentru care a fost creată și să execute cu ferocitate ordinele stăpânilor ei. Cine vrea să condamne comunismul trebuie să înceapă cu doctrina comunistă și partidul care i-a dat viață, nu cu substructurile sale subordonate. Dar nu se vrea. Pe fondul chestiunii, lucrurile sunt și mai tragice. Oare cinismul nostru este atât de mare, ori judecata noastră
Absurdul continuu () [Corola-journal/Journalistic/13402_a_14727]
-
ca oricine la legitimarea demagogică a celei mai monstruoase dictaturi a istoriei moderne trece acum drept „victimă” a acelei dictaturi. Prin trecutul său de șef încoronat al propagandei comuniste, el este direct răspunzător de teroarea și organele terorii pe care comunismul său cel iubit de ieri și de azi le-a adus în lume. Dar în loc să le ceară public scuze celor aruncați în malaxorul mașinăriei de sfărâmat destine, el se plânge public de ei, acuzându-i pe acești sclavi ai securității
Absurdul continuu () [Corola-journal/Journalistic/13402_a_14727]
-
mare expoziție în SUA și, în vreme ce profesa o drastică filosofie antimodernă, trudea, în spiritul modernității, la afirmarea ideii în forma artistică și la promovarea limbajului ca element esențial în construcția simbolică. Certat, așadar, cu Estul și cu Vestul, dușman al comunismului și al capitalismului deopotrivă, artist român, patriot sîrb și revoltat fără frontiere, el s-a întors, în această toamnă, din nou pe meleagurile natale, chiar dacă nu la Timișoara, și nici la Reșița,dar oricum pe aproape, adică la Caransebeș. Aici
Bata Marianov se întoarce by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13388_a_14713]
-
mai confuză dacă punem la socoteală și soarta miilor de familii de sîrbi din ținutul Krajna, obligate de autoritățile croate, imediat după dobîndirea independenței, să-și lase casele și să ia drumul pribegiei. Mai mult, o afirmație precum „În Serbia comunismul nu s-a prea schimbat, nici măcar formal; În Croația comuniștii nu mai sînt la putere” (p. 97), sună cinic dacă ne gîndim că președintele Croației era, la vremea acordării interviului, Franjo Tudjman, un individ nu cu mult mai evoluat în privința
Laptopul și Evanghelia by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13412_a_14737]
-
aventuri, vom putea observa noi înșine că arta românească nu este unidimensională, că panoramarea lumii doar din perspective realiste nu este singura soluție de a participa la marele spectacol al creației, după cum judecățile critice ale celor cincizeci de ani de comunism, acelea care au împărțit istoria artei în alb și negru, nu numai că nu sunt singurele, dar sunt și profund viciate și cu un mare potențial toxic. A-l socoti încă pe Kimon Loghi drept un evazionist și un estetizant
Uitarea la români by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13424_a_14749]
-
expoziție deschisă cândva clandestin, într-o moară părăsită, de artiști ca Michal Blaûek sau Milan Beránek. Instituția este în realitate o istorie vie, plină de umor și totuși extrem de riguroasă, o uimitoare cronică a celor aproape cincizeci de ani de comunism cehoslovac. Mai exact, a rezistenței spirituale la comunism, neasemănătoare cu nici o alta, a acestei țări. Grație lui Jiøi Naëinec (cunoscut traducător din literatura română în Cehia, pasionat de Mircea Eliade și I.D. Sîrbu, autor, împreună cu Libuëe Valentová, a unicului dicționar
Cu Jiøi Gruntorád despre 10 000 de tipărituri clandestine by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13389_a_14714]
-
de artiști ca Michal Blaûek sau Milan Beránek. Instituția este în realitate o istorie vie, plină de umor și totuși extrem de riguroasă, o uimitoare cronică a celor aproape cincizeci de ani de comunism cehoslovac. Mai exact, a rezistenței spirituale la comunism, neasemănătoare cu nici o alta, a acestei țări. Grație lui Jiøi Naëinec (cunoscut traducător din literatura română în Cehia, pasionat de Mircea Eliade și I.D. Sîrbu, autor, împreună cu Libuëe Valentová, a unicului dicționar de literatură română ce există în limba cehă
Cu Jiøi Gruntorád despre 10 000 de tipărituri clandestine by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13389_a_14714]
-
i-a silit sistemul, „universitarii” din această familie au extins în jos, spre studenți, sistemul practicat cu osârdie doar „în sus”. Din „donatori”, s-au transformat în „colectori”. Capitalism curat, nu? Oarecare experiență în acest domeniu exista și pe vremea comunismului. Facultățile care școlarizau studenți străini gemeau de dascăli care, pe de o parte, lucrau strâns cu Securitatea, iar pe de alta se înfruptau cu greu din „taxele de examen” percepute fără milă arabilor, grecilor sau africanilor veniți să se „perfecționeze
Vremea „colectorilor” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13408_a_14733]
-
Cronicar Penurie de idei O interesantă, în principiu, anchetă putem citi în Viața Românească nr. 8-9: Literatura română după comunism. Răspund dnii Liviu Ioan Stoiciu, Livius Ciocârlie, Gh. Grigurcu, Gh. Crăciun, Liviu Antonesei, Florin Mihăilescu, C. Abăluță și N. Bârna. Din păcate, deși spun cîteva lucruri interesante, luate mai ales cu titlu personal, scriitorii și criticii chestionați nu vin cu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13429_a_14754]
-
O serie întreagă de scriitori fuseseră excluși din marile sinteze critice și ținuți departe de ochii publicului (de programele școlare nici nu mai putea fi vorba, simpla lor pomenire putînd să atragă sancțiuni drastice), în fond, singurele instanțe naturale (în comunism lor le-a fost adăugat și un factor nenatural: politicul) apte să confirme caracterul canonic al unor opere. Or, devenise clar că operele tuturor acestor scriitori ar fi trebuit puse la locul lor (de unde fuseseră arbitrar extirpate) în istoria literaturii
Revizuirea revizuirii? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13434_a_14759]
-
am simțit nevoia să revin de dragul acestei bile albe care trebuie depusă în contul Justiției. Revin însă și pentru că acest caz face dreptate, în numele lui Gheorghe Ursu, nenumăraților oameni care au murit, în condiții care au rămas neelucidate, în pușcăriile comunismului. Poate că cititorilor mai tineri nu le vine azi să creadă că un om a putut fi ucis cu bestialitate pentru că a scris ceea ce gîndea despre regimul Ceaușescu. Poate că unii dintre cei care îl regretă azi pe Ceaușescu nu
Și totuși unde au fost coloneii Creangă și Stănică? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13446_a_14771]
-
emigrat în Statele Unite după 1980, scriitorul a avut șansa de a fi martorul direct al evenimentelor majore care au marcat istoria părții noastre de lume în secolul XX. A trăit în sisteme politice diferite (regimul Antonescu, recucerirea sovietică a Basarabiei, comunismul pur și dur din România anilor ’50, democrația americană a ultimelor decenii) a cunoscut oameni intrați în istorie (inclusiv în istoria culturii și/sau a literaturii), a înțeles, din experiență directă, tîlcul ascuns al unor evenimente, prea puțin și, adesea
Șansa nefericirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13452_a_14777]
-
plinii ani 2080? Pe atât de întinsa plajă cu umbrele amețitor colorate ale globalizării? Oare ce-mi rezervă destinul, acum că mă aflu în posesia unui considerabil stoc de experiență, după ce am trecut teafăr printr-un pustiitor război mondial, seisme, comunism? Călătorii - inițiatice? - prin continente pe care, la frageda-mi vârstă de astăzi încă nu le-am călcat cu piciorul, desigur m-ar înviora. A trage pe nări nărăvașul aer umed al cascadei Niagara mi-ar trezi apetitul de a ajunge
În vâltoarea viitorului by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13449_a_14774]
-
ci și “rezistență”. Felicia Antip a vorbit despre tribalism, primejdia opusă globalismului, iar poetul suedez Peter Curman despre necesitatea de a opune globalizării diversitatea, care este „inima oricărei culturi”. Scriitorul rus Evgheni Popov a arătat că în locul relelor aduse de comunism s-au instalat cele aduse de globalizare și de terorism, iar colega sa Svetlana Vasilenko a vorbit despre psihozele create de totalitarism. Dinu Flămând, moderatorul sesiunii a doua a colocviului, a vorbit despre „noul Raskolnikov”, un personaj care-și caută
Festivalul Internațional „Zile și nopți de literatură” by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/13483_a_14808]
-
diplomatică, de agitaj politic, de slugărnicie, de obligații cine știe cât de necinstite și de militărie bisericească... Ajută-mă, Doamne, să-mi păstrez sărăcia și independența sufletească”. Galaction nu are cum să nu-și dea seama de alunecarea accelerată a României spre comunism și de situația poporului său cotropit: „... lanțurile văzute și nevăzute pe care le purtăm de gât”. Foarte curând, începe să fie decepționat că „sărmanele sale idealuri democratice”, umanitariste, nu-și găsesc împlinirea în noua societate, așa cum spera. Când află că
Gala Galaction după 1944 by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13473_a_14798]
-
este omagiat E. Simion la împlinirea unei vîrste rotunde. Frumos gestul colegilor noștri moldoveni! l Un număr cu multe lucruri de citit este acela din 23-29 septembrie al revistei 22. O scrisoare a prof. Mircea Crăciun semnalează cîteva din „relicvele” comunismului prezente încă în Argeș, cum ar fi strada Mitrea Cocor din Pitești ori numele schimbate de vechiul regim ale unor localități precum Florica lui Brătianu (și a lui Ion Pillat, domnule profesor!) sau Brătieni de lîngă Curtea de Argeș devenită Brăduleț. Știm
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13481_a_14806]
-
județul Constanța? Fostul nume turcesc a fost uitat de edili, de prefectură, de politicienii la putere sau în opoziție din județ. O groază de străzi de prin orașele noastre continuă să poarte nume fără semnificație, din cele atribuite în anii comunismului, cînd era greu să fie găsite nume cu semnificație care să fie acceptabile pentru regim. Tot în 22: un amplu interviu cu proaspătul demisionar de la Palatul Victoria, dl E. Hurezeanu. Motivele angajării și ale abandonului nu rezultă însă tocmai limpede
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13481_a_14806]
-
litoralului albanez era interzisă accesului public din teama obsesivă a puterii că oamenii ar putea fugi. Așa încît o considerabilă porțiune a țărmului era rezervată armatei! În timp, ea a ocupat și cele mai frumoase zone de pe litoral. După căderea comunismului, s-a întîmplat un lucru paradoxal. Tocmai prezența armatei a fost cea care a ferit litoralul albanez de degradarea prin construirea hotelurilor de beton și a unor edificii sinistre. După căderea comunismului, oamenii s-au repezit să clădească la întîmplare
Cu Ismail Kadaré - Balcanii și literatura by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13466_a_14791]
-
cele mai frumoase zone de pe litoral. După căderea comunismului, s-a întîmplat un lucru paradoxal. Tocmai prezența armatei a fost cea care a ferit litoralul albanez de degradarea prin construirea hotelurilor de beton și a unor edificii sinistre. După căderea comunismului, oamenii s-au repezit să clădească la întîmplare, dar au fost aplicate reglementări și astfel dezastrul a fost oprit. RB: În drum spre Neptun vorbeam și de prestigiul de care se bucură încă scriitorii, așa cum și dumneavoastră ați remarcat, în
Cu Ismail Kadaré - Balcanii și literatura by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13466_a_14791]
-
supraveghea pe fiecare transfug din Răsărit, bănuindu-l că ar fi un dezertor, un trădător al unei cauze care lor le era foarte dragă. Uneori, acești reprezentanți ai stîngii puneau la cale un boicot sinistru. L-am întîlnit în timpul existenței comunismului pe unul din confrații mei, pe Czseslaw Milosz, la Lisabona. El sosise în Franța, unde a fost tratat ca un dușman, la fel ca și în Polonia. Și atunci, el a fost obligat să părăsească Franța și să plece în
Cu Ismail Kadaré - Balcanii și literatura by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13466_a_14791]
-
nefericire, sensul moral, etic al literaturii antice a fost uitat și abandonat, așa încît avem foarte puține cazuri în care literatura se ridică deasupra pasiunilor politice ale momentului. RB: Să ne întoarcem la literatura Estului și Sud-estului european. Din moment ce procesul comunismului nu a fost încă, juridic vorbind, serios început, necum dus pînă la capăt, poate literatura să-și asume menirea de a-l săvîrși în plan moral? IK: Desigur, toate societățile umane au nevoie de ceea ce se numește examen de conștiință
Cu Ismail Kadaré - Balcanii și literatura by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13466_a_14791]