1,238 matches
-
ca pretext suficient pentru a putea agăța alături de Steagul României și câte o cârpă de culoare neagră ca semn al pretinsului doliu pe care, în semn de sfidare și ură față de noi românii care încă îi tolerăm în Țara noastră, conaționalii noștri unguri și-l poartă în fiecare an de sărbătoarea noastră națională tânjind dorind cu orice preț ca să ne cotropească Transilvania, pământul nostru strămoșesc după care continuă să jinduiască așa cum s-au învățat ca să se uite lung și spre teritoriile
A TRECUT ŞI ZIUA ROMÂNIEI... (SCRISOARE ADRESATĂ UNUI PRIETEN DE LA ANTIPOZI) de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371894_a_373223]
-
doar nostalgia ori dorul îi mai determină numai din când în când doar pe unii dintre ei să mai ofteze și să lăcrimeze amintindu-și de câte ceva pierdut în negura vremurilor, totuși, de ce nu se opun practicilor și faptelor noilor conaționali cu care conviețuiesc și care nu prididesc să se împăuneze cu performanțele lor și nu de puține ori, să ne dea foarte ritoși norme de conduită ? Păi, amintiți-vă că, înainte de 1990, tot occidentul îl blama pe Ceaușescu pentru faptul
A TRECUT ŞI ZIUA ROMÂNIEI... (SCRISOARE ADRESATĂ UNUI PRIETEN DE LA ANTIPOZI) de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371894_a_373223]
-
al limbajului trivial-obscen. Cel mai mult ne denigrează onoarea de „cetățean român” cei de etnie rromă. Profitând de protecția caritabilă a autorităților europene ei cer drepturi și privilegii din ce în ce mai multe. Purtați pe același val cu nomazii, o parte din tinerii conaționali și-au pierdut identitatea și demnitatea națională manifestate din moși-strămoși, adaptându-se la „manierismul" depravat al celor mai decăzute pături sociale, sechele ale unui capitalism anarhic. Revenind la cetățeanul român de rând, cu bucuriile și necazurile sale, nu se deosebește
MÂNDRIA DE A FI ROMÂN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371951_a_373280]
-
si respectul față de țara și neamul meu. În toți acești ani, pe lângă faptul ca m-am integrat corect in societatea canadiana, am urmărit continuu, cu emoții și speranțe, societatea româneasca. Mereu am fost și sunt interesat de viata și gândirea conaționalilor mei, de direcțiile prin educație și propagandă, de randamentul lor social, de cultura și aspirațiile lor. Cu mare tristețe mărturisesc ca, locul entuziasmului si al speranțelor de acum șaisprezece ani au fost luate, an de an, de tot mai multe
PUŞCAŞ NUMIT BREBAN de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372370_a_373699]
-
replică tuturor românilor. Văzând că sunt lipsit de drepturile cetățenești, m-am adresat președintelui Traian Băsescu care a jurat să respecte Constituția României. A jurat de forma, de protocol. Niciodată nu am să accept asemenea insulte la adresa mea și-a conaționalilor mei, deci in ultima instanță mă adresez DVS, cu speranța că Justiția Română veghează la respectarea CONSTITUȚIEI ROMÂNIEI și apără demnitatea cetățenilor români. Chiar dacă acest denut penal vine numai din partea mea acum, vă asigur că mulți cetățeni români sunt la fel de
PUŞCAŞ NUMIT BREBAN de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372370_a_373699]
-
singur ! Sunt o fire deschisă, nu urăsc pe nimeni, fiindcă fiecare se face plăcut sau urât prin el însuși. Mai știu că niciun scriitor nu poate scrie pe placul tuturor cititorilor, știu că scrisele mele vor fi receptate doar de conaționalii mei ce gândesc și simt asemănător, de cei cu sentimente patriotice. Pentru ei am scris : Jurnal de lagar liber - 1987 - Editura Nord - Danemarca Constitutia de la 29 Februarie - 1988 - in Observatorul Munchenez Cine tulbura linistea Transilvaniei - 1990 - Editura Lumina - Oradea Afacerea
PUŞCAŞ NUMIT BREBAN de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372370_a_373699]
-
fiind în calea barbarilor și-a imperilor. Cu toate acestea au rămas de mare omenie creștinească, cu mult suflet și înțelegere. Din păcate sunt prea răbdători față de cei ce îi nedreptățesc . JURNAL LIBER este omagiul și considerația mea făță de conaționalii mei, care în decursul vieții lor simt în intrisecul ființei lor că trebuie să dăruiască ceva bun, frumos și valoros ființei noastre naționale. Prin acest jurnal eu critic, numai documentat, argumentat și rațional cât mai posibil, pe cei care din
PUŞCAŞ NUMIT BREBAN de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372370_a_373699]
-
primăriei. Nu a plătit-o primăriei, a donat suma veteranilor din războiul din Iraq și a conchis: „Acest steag simbolizează patriotism” M-a impresionat, pe mine și pe mulți alți. Am redat telegrafic acest episod cu gândul să sensibilizez pe conaționali mei români să fie patrioți, să-și înalțe tricolorul... Capitolul 11 - „The Right to bear arm” = dreptul de-a purta armă, este stipulat în cel de al doilea amendament al Constituției Americane: „Dreptul oamenilor de a deține și purta arme
MĂREAŢĂ DIN NOU (GREAT AGAIN) de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372938_a_374267]
-
pentru unii, nici pentru alții, scrisul fără har rămâne text neâsuflețit. Adevărul nu-i permite să afirme că este una și aceiași persoană cu eroul lui. Acest personaj putea fi oricare altul, un cunosut sau un necunoscut, un prieten, un conațional, sau pur și simplu un copil de pe planetă. Eroul, însă, trebuie să se deosebească de toți ceilalți, să aducă ceva nou și neașteptat, iar apetența pentru poveste, această continua și fascinantă vânătoare de imagini așezate între real și ficțiune , nu
DORINA STOICA, „RAIUL ÎN CARE AM FOST”, POVESTIRI; PREFAŢĂ SIMION BOGDĂNESCU, EDITURA SFERA BÂRLAD 2011 de GHEORGHE CLAPĂ în ediţia nr. 1284 din 07 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371025_a_372354]
-
produse din acestea de Soap-Opera. Cum ar fi la noi o firmă căpușă de la Oltchim. Ne-am lămurit atunci că era vorba de o afacere de familie și - cu toate că finanțarea europeană acordată cu generozitate nouă, românilor, ca s-o încaseze conaționalii ambasadoarei al cărei Fanar se putea numi Soho; adică cei care se prezentau cam ilicit „echipa BBC” - avea multe zerouri, mi-am dat seama împreună cu Fane că nu pupăm noi nimic și ne-am retras într-un colț unde - comanda
DORUL DE FĂNUŞ... SAU DESPRE MICIMEA ÎNALTEI PORŢI de CORNELIU LEU în ediţia nr. 685 din 15 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344764_a_346093]
-
a fost invitată pe scena de Aretha Franklin și a interpretat o aria din opera Țoșca, aria favorită a sărbătoritei, cântăreața de operă Grace Bumbry. Prezenta Angelei Gheorghiu la un asemenea eveniment, într-o companie extrem de selecta, ne onorează în calitate de conaționali. Interpretarea de excepție a sopranei noastre aduce un plus substanțial la imaginea României în Statele Unite ale Americii și în percepția americanilor față de valorile noastre artistice. Spre deosebire de unele țări europene în care românii se rușinează de originea lor, aici pe continentul
ANGELA GHEORGHIU A CONCERTAT LA KENNEDY CENTER PENTRU BARACK SI MICHELLE OBAMA de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 7 din 07 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344877_a_346206]
-
scaun îl măsură din priviri și-l opri, îl lămuri după aceea pentru ce. După cizme, dedusese că era basarabean, ca și dânsul. Auzindu-l, îi veni inima la loc. Dacă departe de casă, printre necunoscuți, m-a găsit un conațional, înseamnă că lumea nu-i chiar așa mare, gândi. Omul îl iscodi voind să afle din ce zonă a Basarabiei se trăgea, cum de ajunsese în Iași, și evident unde mergea. Odată lămurit, auzind că după ce plătise taxa de înscriere
INSTRAINAREA PARTEA I de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345716_a_347045]
-
se modifică, neologismele devin arhaisme și alte cuvinte împrumutate devin neologisme. Însă nu toate împrumuturie de cuvinte îmbogățesc fondul lingvistic al limbii române. Poluarea limbii noastre se face , din păcate, prin televiziuni, traduceri, preluări de cuvinte indecente de la grupuri de conaționali, prin traduceri și chiar prin dicționare. Dacă între cele două războaie mondiale firmele comerciale aveau denumiri pur românești, cum ar fi:” Lăptăria lui Enache “, “ La gogoașa înfuriată“, “ La carul cu bere”,”La cățeaua leșinată “, “ La botul calului”, etc. Preluarea de
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ...! CINE O APĂRĂ DE POLUARE? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 833 din 12 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345833_a_347162]
-
se modifică, neologismele devin arhaisme și alte cuvinte împrumutate devin neologisme. Însă nu toate împrumuturie de cuvinte îmbogățesc fondul lingvistic al limbii române. Poluarea limbii noastre se face , din păcate, prin televiziuni, traduceri, preluări de cuvinte indecente de la grupuri de conaționali, prin traduceri și chiar prin dicționare. Dacă între cele două războaie mondiale firmele comerciale aveau denumiri pur românești, cum ar fi:” Lăptăria lui Enache “, “ La gogoașa înfuriată“, “ La carul cu bere”,”La cățeaua leșinată “, “ La botul calului”, etc. Preluarea de
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346030_a_347359]
-
ducem mai departe fiindcă doar așa vom fi demni să viețuim pe plaiurile unde s-a zămislit neasemuita alcătuire de cuvinte romanești. Planurile noastre erau în 2009, de a cuceri Mapamondul... și colțurile cele mai indepartatea ale acestuia unde locuiesc conaționali români! Este o glumă, dar dacă stau bine să mă gândesc ar putea fi și un lucru serios. Ceea ce ne dorim noi, ca post de radio, este doar să intrăm în casele oamenilor, în sufletul românilor aflați în diaspora să
INTERVIU CU DOAMNA ECATERINA CÎMPEAN – DIRECTOR GENERAL AL POSTULUI DE RADIO „PRODIASPORA” de DAN BOANŢĂ în ediţia nr. 1211 din 25 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347944_a_349273]
-
se modifică, neologismele devin arhaisme și alte cuvinte împrumutate devin neologisme. Însă nu toate împrumuturie de cuvinte îmbogățesc fondul lingvistic al limbii române. Poluarea limbii noastre se face , din păcate, prin televiziuni, traduceri, preluări de cuvinte indecente de la grupuri de conaționali, prin traduceri și chiar prin dicționare. Dacă între cele două războaie mondiale firmele comerciale aveau denumiri pur românești, cum ar fi:” Lăptăria lui Enache “, “ La gogoașa înfuriată“, “ La carul cu bere”,”La cățeaua leșinată “, “ La botul calului”, etc. Preluarea de
LIMBA NOASTRĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1058 din 23 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347266_a_348595]
-
dedau la speculații elucubrante despre plaiurile mioritice. Adevărul, ca de obicei, atunci când e spus curat, emoționează mai mult decât orice produs al imaginației. Poate că mirajul cărții se explică prin faptul că Blacker a scris-o în mod expres pentru conaționalii săi, pe care dorește să-i deturneze de la direcția greșită a opiniilor prefabricate despre România. Cu atât mai interesantă devine pentru noi, ca cititori români, incursiunea în propria noastră lume, privită parcă invers, printr-un ochean întors. „Uneori ai impresia
CRONICĂ DE CARTE – WILLIAM BLACKER „DRUMUL FERMECĂTOR” de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348744_a_350073]
-
satul aflat între „livezi nesfârșite”. Scriitorul bucovinean și sucevean Grigore Ilisei semnează prefața acestui album - monografie, în care spune că „Părintele Timotei nu-i doar gând, ci și faptă. Una care îmbracă întotdeauna veșmântul ofrandei. Albumul Rădășeni, dăruit consătenilor și conaționalilor, deopotrivă, pregătit cu rigoare, pricepere, har și dogoarea izvorâtă dintr-o curată afecțiune, reprezintă chipul în odăjdii de preț al acestei așezări stârnitoare de admirație”. Despre smeritul preot din satul livezilor Chiar dacă s-a desprins de satul natal, cu mulți
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT TIMOTEI AIOANEI – UN SLUJITOR AUTENTIC AL BISERICII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346316_a_347645]
-
de la naștere. Teoretic și la noi în țară este așa, însă până pe la 18 ani, daca nu și mai tarziu, sun considerați "copii", adică jumătate de persoana, fără a se ține în seamă părerea, sugestiile sau avizul lor. - Cam câți conaționali de-ai noștri locuiesc în capitala Belgiei? - Nu am nici cea mai mică idee câți români sunt la Bruxelles, după părerea mea sunt foarte mulți. Românii aici sunt văzuți ca niște oameni curajoși, muncitori, inventinvi, cu cea mai rapidă putere
UN TALENT ROMANESC IN CAPITALA BELGIEI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 2 din 02 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345010_a_346339]
-
de a trăi. Mai întâi trebuie să recunosc faptul că Nietzsche a avut dreptate. Genialitatea (nici pe departe vreun scaun statal!) și structura gândirii continentale i-a permis concluzia. Friedrich Daniel Ernst Schleiermacher (November 21, 1768 - February 12, 1834), un conațional (din Silesia-Prusia), „îi deschisese ochii” predicând (Schleiermacher studiază mai întâi teologia), despre aflarea adevărului, chiar și a adevărului suprem. Autorul menționat anterior, indică, în acest sens, mai întâi, textele biblice, și, după aceea, inscripțiile din antichitate. Drept metodă de cercetare
VIATA CA ILUZIE SI CLIPA, CA DESTIN de NICOLAE BĂLAŞA în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345054_a_346383]
-
sau morți în timpul serviciului a donat de asemenea câte 15.000$ familiilor celor 19 pompieri. Membrii acestor familii au refuzat să ofere declarații de presă vizavi de ajutoarele primite. Locuitorii din Yarnell însă au declarat că sunt copleșiți de ajutorul conaționalilor care și-au oferit suportul pe mai multe planuri pentru reclădirea gospodăriilor distruse de incendiu. Cel mai substanțial ajutor a venit de la o organizație publică numită „Public Safety Officer's Benefit Programs”, care se află în parteneriat cu Departamentul de
COMPENSAŢII PENTRU FAMILIILE POMPIERILOR CĂZUŢI LA DATORIE ÎN INCENDIUL DIN YARNELL, ARIZONA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345506_a_346835]
-
România Mică, dar și din România Mare nu au curajul politic să vadă adevărul curat - Republica Moldova e un stat creat artificial de către imperiul sovietic, fără surse de existență, prins în menghina politicii ruso-vestică și de aceea, peste un milion din conaționalii noștri au părăsit și continuă să părăsească masiv baștina, plecînd în căutarea mijloacelor de supraviețuire. Și cum să nu plece, dacă societatea se descompune, e în stare de putrefacție...de dispariție?! Uitați-vă ce se întâmplă în această numită republica
CINE-AU ÎNDRĂGIT STRĂINII?!… de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/378048_a_379377]
-
se află celelalte cuvinte, alte tipare similare. Fiecare cuvânt se leagă de celălalt așa cum se leagă într-o horă românească. Astfel, din combinația sensurilor concrete ale cuvintelor rezultă sensul frazei, suita de cuvinte și semnificația lor artistică, prin care trasmitem conaționalilor sau iubitorilor de cultură de pe mapamond mesajul nostru românesc. Scriitorii, membrii ai Ligii, atât cei din țară, dar mai ales cei din diasopră, au înțeles și au aplicat zicerea filozofului Constantin Tsatsos, care scria: „Cel ce iubește limba în care
MEMBRII LIGII SCRIITORILOR AMBASADORI AI CULTURII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375275_a_376604]
-
sunt ca niște călătorii înapoi în timp, într-o Europă dulceagă, de acum cinzeci de ani, dar poate că merită să facem o excepție în ce privește educația. Eu nu subscriu tezei exaltate a „poporului ales”, pe care unii o propagă printre conaționalii mai slabi de înger, dar poate totuși mai avem o șansă să ne salvăm așa cum suntem, cât timp exact astfel de rămășițe de modestie cuminte trezesc invidia altora. Sfidare capitalismului, de trei ori sfidare! „Ce n-a văzut vestul”, s-
ROMÂNIA ÎN VIGOARE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375278_a_376607]
-
Congresului Internațional ’’Pregătim viitorul, promovând excelența’’ organizat exemplar, ca de obicei, de conducerea Universității ’’Apollonia’’ din Iași, condusă de bunul său prieten, prof. univ. dr. Vasile Burlui, personalitate marcantă a vieții universitare și culturale din țară și străinătate. Este doar conaționalul care a înălțat definitiv Tricolorul în fața Cercului Militar Național. Nu știu personal de ce generalul nu este exploatat cum se cuvine de actualele autorități, în primul rând cele militare. În contextul regional cunoscut, România ar avea nevoie de ideile lui și
ÎN LOC DE CEC ÎN ALB PENTRU MARELE ROMÂN, GENERALUL MIRCEA CHELARU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1535 din 15 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376169_a_377498]