6,024 matches
-
putut fi înlăturat prin prezentarea de către domnul Dimitrie-Bogdan Licu a actelor oficiale cu privire la studiile sale, însă acesta nu a depus nici diploma și nicio copie legalizată de pe aceasta sau cel puțin certificată pentru conformitate. ... 8. Se concluzionează că era necesară depunerea diplomei de licență la dosarul de candidatură la momentul audierii și al acordării votului în Camera Deputaților, iar o depunere ulterioară este tardivă. Verificarea efectuată de Comisia juridică în ceea ce privește respectarea condiției referitoare la
DECIZIA nr. 296 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256087]
-
sens în care se face referire și la un act al Comisiei de la Veneția [Rule of Law Checklist, adoptat la 11-12 martie 2016, CDL-AD (2016)007]. Se fac referiri și la jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene și se concluzionează că legătura dintre judecătorul constituțional și majoritatea care l-a numit generează multiple suspiciuni care afectează încrederea în el și în Curtea Constituțională. ... 12. Se menționează jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului cu privire la modul de numire a judecătorilor
DECIZIA nr. 296 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256087]
-
suspecte, indiferent de calitatea persoanelor în chestiune (M.C. împotriva Bulgariei, nr. 39.272/98, pct. 151-153, CEDO 2003-XII, și Macovei și alții împotriva României, nr. 5.048/02, pct. 46, 21 iunie 2007). În ceea ce privește tratamentul aplicat de persoane particulare, Curtea a concluzionat, în repetate rânduri, că art. 3 se aplică cazurilor de rele tratamente comise cu intenție, inclusiv în cazul vătămărilor în timpul unei încăierări, considerând că faptele în cauză erau de natură să provoace victimei sentimente de umilire și înjosire [Nicolae
HOTĂRÂREA din 16 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/257307]
-
a dispozițiilor art. 84 alin. (1) din Codul de procedură civilă, potrivit cărora „Persoanele juridice pot fi reprezentate convențional în fața instanțelor de judecată numai prin consilier juridic sau avocat, în condițiile legii“, Curtea Constituțională reține că instanța supremă a concluzionat că cererea de chemare în judecată și reprezentarea convențională a persoanei juridice în fața instanțelor de judecată nu se pot face prin mandatar persoană juridică și nici prin consilierul juridic sau avocatul acesteia din urmă. Autorul prezentei excepții de neconstituționalitate
DECIZIA nr. 163 din 22 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257494]
-
ce urmează a se calcula după anularea amânării aplicării pedepsei, concluzia este că și rezultanta trebuie să fie rezultatul unei condamnări și al aplicării unei pedepse ce urmează a fi executată. Altfel, textul nu ar avea nicio logică. S-a concluzionat în sensul că problema principală o reprezintă eroarea de redactare a art. 89 din Codul penal sau a art. 582 din Codul de procedură penală, eroare care, deși a fost semnalată în doctrină, nu a fost remediată de legiuitor printr-
DECIZIA nr. 30 din 25 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257308]
-
permise de conducere în decada 2011-2020. Sursa: D.R.P.C.I.V. Prin prisma analizei datelor din tabelul de mai jos, care relevă ponderea deținătorilor de permis de conducere din numărul total de cetățeni cu vârsta cuprinsă în intervalele precizate în tabel, se poate concluziona că peste 65% din cei tineri, din categoriile de vârstă de 21-30 de ani și 31-50 de ani, sunt deținători de permis de conducere. În acest context se poate remarca și faptul că mai mult de o treime dintre tinerii
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 25 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256029]
-
nu sunt în contradicție cu art. 136 din Constituție, întrucât nu vizează aceeași categorie de bunuri, astfel că numai în urma analizei de către instanța de judecată a naturii bunului ce face obiectul acțiunii aflate pe rolul său se poate concluziona, și nu cu caracter erga omnes, dacă bunul aparține profesionistului sau unității administrativ-teritoriale. ... 12. Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului
DECIZIA nr. 825 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255962]
-
acest stadiu procesual se ține seama de conduita avută în timpul detenției, participarea la activități, regimul de executare, îndeplinirea obligațiilor civile, fiind deci lipsită de relevanță natura infracțiunii care a atras condamnarea la o pedeapsă privativă de libertate, s-a concluzionat că, în raport cu toate aceste elemente, rezultă că la judecarea unei solicitări întemeiate pe dispozițiile art. 99 și următoarele din Codul penal Ministerul Public trebuie reprezentat de un procuror din cadrul unui parchet nespecializat, în acest sens urmând a
DECIZIA nr. 17 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255663]
-
diferite proceduri despre care nu se poate afirma că se referă nemijlocit la dosarul de urmărire penală și în care participarea magistratului specializat nu a fost pusă la îndoială (căi extraordinare de atac, contestații la executare). În final, s-a concluzionat că criteriul „în care cercetarea penală a fost efectuată de Direcția Națională Anticorupție“ din art. 5 alin. (3) din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală și pentru modificarea și completarea
DECIZIA nr. 17 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255663]
-
de Drept din cadrul Universității de Vest din Timișoara, deși a arătat că noțiunea de „cauze, propuneri, contestații, plângeri sau alte cereri în care cercetarea penală a fost efectuată de Direcția Națională Anticorupție“ include și cererile/propunerile de liberare condiționată, a concluzionat că sesizarea Tribunalului Mureș îndeplinește doar o parte din condițiile de admisibilitate stabilite de art. 475 din Codul de procedură penală, respectiv existența unui litigiu în ultimă instanță, asupra chestiunii de drept nu s-a statuat printr-o hotărâre prealabilă
DECIZIA nr. 17 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255663]
-
cauzei principale. Mai mult, competența judecătoriei în materia liberării condiționate nu este o formă de competență materială, ci una de competență funcțională exclusivă, care specializează competența obișnuită și o transferă unei singure categorii de instanțe judecătorești. Ca urmare, s-a concluzionat că nu mai există nicio rațiune ca procurorii anticorupție să reprezinte Ministerul Public în cauzele ce au ca obiect cereri/propuneri de liberare condiționată, în condițiile în care legiuitorul a abandonat competența materială a tribunalului ca instanță comună pentru judecarea dosarelor
DECIZIA nr. 17 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255663]
-
-a titlul III din Codul civil, se aplică oricăror termene în materie civilă, fără deosebire de natura și izvorul lor, fie că sunt legale, fie că sunt convenționale, așa cum rezultă chiar din cuprinsul art. 2.551. Nu s-ar putea concluziona că natura acestor dispoziții este una imperativă, având în vedere că reglementarea substanțială de drept civil este una, în general, supletivă, de ordine privată. Excepțiile de la acest caracter al normelor, cazurile în care dispozițiile sunt de ordine publică pot
DECIZIA nr. 24 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255991]
-
analiza contractelor de transport feroviar de marfă sub aspectul profitabilității și analiza activității operaționale. Numai după definitivarea demersurilor de obținere a acestor informații s-a putut alege cea mai eficientă variantă de implementare a Deciziei Comisei Europene. Astfel s-a concluzionat că modalitatea prezentă aleasă, care include darea în plată a activelor, este singura care poate răspunde cerințelor Comisiei Europene, atât pentru recuperarea ajutorului de stat, cât și pentru restabilirea echilibrului concurențial. Consecința neimplementării urgente a unei derogări de la art.
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 65 din 11 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255090]
-
la dosar de către reclamant constituiau, în opinia sa, doar dispozitivul hotărârii străine și că, deși autoritățile judiciare române au solicitat, prin comisie rogatorie, o copie integrală a acestei hotărâri, autoritățile libaneze au refuzat să dea curs cererii. Aceasta a concluzionat că era necesar să țină seama de declarația dată de Y.T. la 18 octombrie 2007 prin intermediul comisiei rogatorii. ... 27. Înalta Curte a dedus din analiza conținutului declarației care îl incrimina pe reclamant că acesta descria în detaliu plecarea lui
HOTĂRÂREA din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254952]
-
parchet în activitatea procurorilor din subordine nu poate nesocoti garanția independenței celor din urmă în soluțiile dispuse, astfel cum este consacrată de prevederile art. 64 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. În acest context argumentativ se poate concluziona că, în etapa intermediară a soluționării cererilor și excepțiilor ridicate în camera preliminară, scopul actului de remediere a neregularităților rechizitoriului este acela de a asigura legalitatea deplină a sesizării instanței de judecată, prin înlăturarea unor vicii de formă sau de
DECIZIA nr. 23 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256972]
-
elaborarea actelor normative, potrivit cărora raportul de complementaritate între două dispoziții legale trebuie să rezulte din chiar formularea prevederii incomplete, în al cărei conținut se va face trimitere la norma care o complinește. Din perspectiva unei interpretări sistematice se poate concluziona, prin urmare, că instituția regularizării rechizitoriului este plasată într-o fază procesuală ce nu se mai află sub controlul conducătorului unității de parchet, ci al judecătorului de cameră preliminară, acestuia din urmă revenindu-i competența exclusivă de a tranșa aspectele
DECIZIA nr. 23 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256972]
-
consecutiv sau mai mult. Tratamentul poate fi continuat cu un regim de tip "tratează şi prelungeşte", crescând progresiv intervalul de administrare a tratamentului, astfel încât rezultatele vizuale şi/sau anatomice să fie menţinute stabile, însă nu există date suficiente pentru a concluziona referitor la durata acestui interval. În cazul în care rezultatele vizuale şi/sau anatomice se deteriorează, intervalul de administrare a tratamentului trebuie scăzut în mod corespunzător. Schema de monitorizare şi tratament trebuie stabilită de către medicul curant în funcţie de răspunsul
ANEXE din 31 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251586]
-
extins, cu un regim de tip "tratează şi prelungeşte", crescând progresiv intervalul de administrare a tratamentului de regulă cu ajustari de 2 săptămâni, astfel încât rezultatele funcţiei vizuale şi/sau anatomice să fie menţinute stabile; nu există date suficiente pentru a concluziona referitor la durata acestui interval, datele fiind limitate pentru intervale de tratament mai mari de 4 luni. În cazul în care rezultatele vizuale şi/sau anatomice se deteriorează, intervalul de administrare a tratamentului trebuie scăzut în mod corespunzător. Prin urmare, programul
ANEXE din 31 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251586]
-
de proporționalitate între mijlocul folosit și scopul urmărit. ... 6. Se menționează jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului cu privire la obligația statului de a executa într-un termen rezonabil hotărârile judecătorești îndreptate împotriva sa și se concluzionează că mecanismul eșalonării plății, ca modalitate de executare a unei hotărâri judecătorești, nu poate fi considerat în concordanță cu jurisprudența antereferită, în condițiile în care evaluările Guvernului nu au indicat existența unui deficit bugetar grav sau a unor condiții generale
DECIZIA nr. 6 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254602]
-
menționăm pe cele legate de utilizarea unei noțiuni nepotrivite, cum ar fi „plângere contravențională“, dar și de lipsa unei căi de atac care ar putea fi exercitată împotriva hotărârii judecătorești pronunțate în cadrul procedurii propuse. În aceste condiții, Guvernul a concluzionat că susține o asemenea propunere legislativă, sub rezerva însușirii aspectelor criticate de acesta. ... 6. Autorul obiecției de neconstituționalitate susține că legea criticată încalcă prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție prin lipsa sa de previzibilitate și claritate. Se arată că
DECIZIA nr. 404 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261331]
-
cu carnetul de muncă. ... 36. Deși legea nu definește caracterul incorect sau incomplet al mențiunilor din carnetul de muncă, având în vedere scopul urmărit de legiuitor prin reglementările cuprinse în întreg conținutul art. 158 din Legea nr. 263/2010, se poate concluziona că acesta vizează și legalitatea încadrării activității în grupele I și/sau a II-a de muncă. ... 37. O interpretare contrară, a mai subliniat instanța de trimitere, ar conduce la situația în care mențiunile din adeverințele întocmite pe baza documentelor verificabile
DECIZIA nr. 47 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260781]
-
vechimii în muncă în grupele de muncă se realizează în condițiile art. (3^1) din aceeași lege, cu carnetul de muncă. ... 68. A arătat că, deși legea nu definește caracterul incorect sau incomplet al mențiunilor din carnetul de muncă, se poate concluziona, având în vedere scopul urmărit de către legiuitor prin reglementările cuprinse în întreg conținutul art. 158 din aceeași lege, că acesta vizează și legalitatea încadrării activității în grupele I și/sau a II-a de muncă, iar o interpretare contrară ar
DECIZIA nr. 47 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260781]
-
determinată de interpretarea și aplicarea concretă a dispozițiilor art. 158 din Legea nr. 263/2010 situațiilor de fapt particulare din fiecare litigiu și aspectelor diferite invocate de părți în fiecare cauză supusă analizei instanțelor de judecată. ... 91. Deși nu se poate concluziona asupra unei practici judiciare neunitare cu privire la interpretarea acestor dispoziții, o asemenea analiză fiind specifică recursului în interesul legii, hotărârile judecătorești și opiniile comunicate conturează, majoritar, opinia în sensul că dispozițiile art. 158 alin. (6) și (7) din Legea
DECIZIA nr. 47 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260781]
-
silvic), conform cărora formele asociative existente anterior anului 1948 fac parte din tezaurul istoric al României, iar proprietatea reconstituită acestor forme asociative este garantată, indivizibilă și inalienabilă, conform art. 95 alin. (2) din același act normativ. ... 23. Reclamanta-apelantă a concluzionat că în anul 2005, inclusiv după apariția Legii nr. 247/2005, puteau să redobândească personalitate juridică numai formele asociative inițiale, care au existat anterior anului 1948, sub condiția ca aceste forme asociative inițiale să nu fi dobândit deja personalitate juridică în
DECIZIA nr. 48 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260759]
-
tardiv față de data aducerii la cunoștință a actului atacat, în timp ce acțiunea în instanță a fost introdusă prea devreme, prematur, înainte de a afla dacă senatul este de acord cu plângerea. Instanța a reținut că „ nu se poate concluziona că plângerea prealabilă nu a fost declanșată“. Motivele sunt contradictorii în condițiile în care recurenta nu a contestat că ar fi introdus o plângere prealabilă. A invocat și inserat art. 11 din Legea nr. 554/2004 și a arătat că acțiunea
DECIZIA nr. 50 din 13 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260397]