32,729 matches
-
o mai întâlnim și astăzi, mai cu seamă din cauza crizei economice și materiale a țării. Astfel, sprijinul Statului față de cultele religioase, stipulat în cele două constituții ale României de după anul 1989, nu se datorează numai tradiției, ci și realităților actuale, concrete. Totuși, ponderea tradiției contează mai mult decât situația economică. În acest sens, există țări europene occidentale cu o economie consolidată cum ar fi Italia, Germania, Belgia dar cu toate acestea sprijinul Statului față de Biserică sau față de unele culte religioase tradiționale
PR. DR. NICOLAE RUSU, REPERE ISTORICE ÎN DEZVOLTAREA RELAŢIILOR DINTRE STAT ŞI BISERICĂ LA ROMÂNI, EDITURA “ANDREIANA”, SIBIU – 2015, 406 PAGINI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1785 din 20 noiembri by http://confluente.ro/stelian_gombos_1448007038.html [Corola-blog/BlogPost/353267_a_354596]
-
înstitui cenzura pentru unele acțiuni politico-economice ale Statului, dar nici nu poate fi redusă misiunea ei la un “pur ethicism”. Trebuie să se ajungă la o reciprocitate și la o stare de echilibru astfel încât Ea trebuie să dețină în mod concret și real cadrul legislativ pentru a se adresa omului de mâine, ca cetățean și credincios, cu alte cuvinte esre chemată să adopte măsuri de perspectivă, fără a fi nevoiți să facem distincția artificială între cei doi și fără a fi
PR. DR. NICOLAE RUSU, REPERE ISTORICE ÎN DEZVOLTAREA RELAŢIILOR DINTRE STAT ŞI BISERICĂ LA ROMÂNI, EDITURA “ANDREIANA”, SIBIU – 2015, 406 PAGINI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1785 din 20 noiembri by http://confluente.ro/stelian_gombos_1448007038.html [Corola-blog/BlogPost/353267_a_354596]
-
opinia ei atunci când este dezbătută problema valorilor sau nonvalorilor societății de mâine. Aceasta este marea provocare a contextului social - istoric actual, atât pentru România care a ieșit din șabloanele unui model totalitarist, și care nu a adoptat încă, un model concret și eficient de relații Stat - Biserică, orientându-se doar oarecum mimetic după modelele altor state europene, cât și pentru identitatea Europei de mâine. În ce privește România, ne întrebăm care este sau care ar fi modelul cel mai simbiotic, eficient și optim
PR. DR. NICOLAE RUSU, REPERE ISTORICE ÎN DEZVOLTAREA RELAŢIILOR DINTRE STAT ŞI BISERICĂ LA ROMÂNI, EDITURA “ANDREIANA”, SIBIU – 2015, 406 PAGINI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1785 din 20 noiembri by http://confluente.ro/stelian_gombos_1448007038.html [Corola-blog/BlogPost/353267_a_354596]
-
de soare încetinit de propriul ritm de viață, într-o normalitate, cel putin tăcută, a pașilor pe asfalt. Cel mai adesea, nimic din geometria zilnică a fractalilor convertiți în unități de timp nu putea conduce la idea apariției unui eveniment concret, diferit de ceea ce obișnuia să iși reprezinte în fiecare vară, prin lungile călătorii deterministe, atrase de străzile orașului. Din perspectiva razelor de seară, măi rămînea de remarcat doar o epocă pe sfârșit de mandat, o răspundere ce trebuia asumată și
FRACTALI IN TIMP de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_cristescu_1420455695.html [Corola-blog/BlogPost/352227_a_353556]
-
atunci actor italian Ugo Tognazzi. La 17 ani Romina jucase deja în trei filme. Avea cunoștințe cu situație materială foarte bună, care o admirau, însă ea l-a preferat pe tânărul din mediul rural. „M-a învățat să cunosc lucrurile concrete și simple ale vieții, mi-a povestit despre anotimpuri și despre natura, de ce îmbătrânesc copacii, cum se mănâncă aricii de mare...” spunea Romina despre Al Bano. Puțini știu că Romina i-a fost lui Al Bano mai întâi partenera în
Al Bano si Romina Power concerteaza in premiera la Bucuresti! by http://www.zilesinopti.ro/articole/7393/al-bano-si-romina-power-concerteaza-in-premiera-la-bucuresti [Corola-blog/BlogPost/98627_a_99919]
-
mod vădit, n-are nimic de-a face cu credința, ci în exclusivitate se datorează prejudecăților ce au menirea să alimenteze fondul bestial al omului. Iar de acest lucru putem să ne dăm seama doar dacă încercăm să deslușim realitățile concrete ale acelui eveniment de răscruce din istoria umană. Căci ce ne spune bunul simț al scormonitorului după adevăr, chiar în situația în care el este hrănit de istorie cu biberonul? În primul rând că la vremea respectivă întreaga zonă (Iudeea
NEDREPTĂŢIREA LUI IUDA de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 755 din 24 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_nedreptatirea_lui_iu_george_petrovai_1359016758.html [Corola-blog/BlogPost/345218_a_346547]
-
aproape un secol a pustiului sud-american așezat cu fața către Atlantic și spatele către civilizație și până la realitatea profund dezarticulată, cel puțin pentru moment, a începutului de veac XXI, avem de-a face cu o trecere semnificativă din sfera istoriei concrete a trecutului în alveola social-culturală a prezentului cu aspect întunecat, asubstanțial din punctul de vedere a structurii sale și cu o identitate asumat luciferică, unde relativizarea adevărului pare că este, la o primă încercare prospectivă, unul dintre cele mai distructive
DE LA ALVEOLA UMANĂ A LUI ESTRADA, LA SEMIOTICA IMPERIALISTĂ A NEIUBIRII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1687 din 14 august 2015 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1439559728.html [Corola-blog/BlogPost/373240_a_374569]
-
o lectură secundă, însă, a fenomenologiei complexe din contemporaneitate, relativizarea în sine a adevărului începe să capete oarecum legitimitate, transformându-se brusc în spațiul minimal al unei breșe extrem de necesare, până la urmă, pentru a clarifica în detaliu o anume situație concretă. Este și singura parte pozitivă, de altfel, pe care i-o putem atașa acestui nou principiu dominator al actualității. O semiotică a imperialistă a neiubirii... Personal, așa aș caracteriza romanul lui Umberto Eco - „Numele trandafirului”. Căci, înlăuntrul său, decriptarea după
DE LA ALVEOLA UMANĂ A LUI ESTRADA, LA SEMIOTICA IMPERIALISTĂ A NEIUBIRII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1687 din 14 august 2015 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1439559728.html [Corola-blog/BlogPost/373240_a_374569]
-
ca marcă identitară a câmpului semiotic specific subiecților umani, devine, iată, un puternic generator de informație culturală, de la care se poate pleca oricând în alcătuirea unei diagnoze precise, însă nu la nivel general comunitar, ci doar la nivel de individualitate concretă. A amesteca entitățile psihice între ele și a formula o concluzie cu totul și cu totul neconformă cu realitatea ca atare denotă un principiu de critică a conștiinței sociale complet eronat ca modalitate de a privi dincolo de ceea ce suntem învățați
DE LA ALVEOLA UMANĂ A LUI ESTRADA, LA SEMIOTICA IMPERIALISTĂ A NEIUBIRII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1687 din 14 august 2015 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1439559728.html [Corola-blog/BlogPost/373240_a_374569]
-
nu și-l doresc, dar care se poate întâmpla. Au loc foarte multe eforturi de a-i educa pe oameni pentru a fi pregătiți pentru asigurare, dar nu putem aștepta până când toate aceste rezultate vor apărea și vor avea efecte concrete. Pentru că, între timp, oamenii mor, oamenii se îmbolnăvesc, rămân copii pe drumuri, deci trebuie să ne ducem misiunea la capăt în continuare până ce vom ajunge la acel grad de educație financiară care să însemne da, îmi doresc o asigurare și
Dreptul la o asigurare de viață este fundamental, asimilabil accesului la energie electrică sau internet by https://republica.ro/romania-asigurata_3 [Corola-blog/BlogPost/339121_a_340450]
-
orizontul intuit se călătorește printre sensuri filozofice existențialiste de a fi real sau de a nu fi semnificativ, căci spațiul acestei poezii, vertical, poate atinge prea adâncul sau preaînaltul mistic contemplativ. Mi se pare credibil sau nu, dar singura absență concretă a zilei ești Tu. A zilei de azi, a zilei de ieri, a tuturor inutilelor mele vegheri. Între notele critice despre poetul Eugen Dorcescu mi-a atras atenția scriitorul Andrés Sánchez Robayna care definește lirica domnului Dorcescu fiind europeană ca
EUGEN DORCESCU- POETUL ÎNTRE CRITICA LITERARĂ ȘI NECUNOSCUT de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1449404798.html [Corola-blog/BlogPost/369205_a_370534]
-
a lipsit, în genere, la unii poeți, însă voința de cuprindere sistematică și, mai ales, posibilitatea de a rămâne detașați, lasă de dorit.Poetul-critic e o prezență tipică în configurația modernă a tuturor literaturilor. Unii dintre aceștia cred că poemul concret trebuie în principiu să nu spună totul despre poezie. Aceștia sunt gânditori, neîngrezători în entități metafizice, în coerența pură a speculației, în teoreticul ne validat de inexorabilitatea realitate a textelor. Poemul trebuie abordat programatic, spun unii poeți-critici, acele straturi ale
LEGILE POEZIEI SAU ILUZIA COMUNICĂRII, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1065 din 30 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Legile_poeziei_sau_iluzia_comu_al_florin_tene_1385784219.html [Corola-blog/BlogPost/344718_a_346047]
-
incertitudinea și necunoscutul, prezentul este certitudinea, dar, cum viitorul trebuie totuși să vină, cum se poate pregăti ea pentru el?! Și Licurișca, observînd că eu mă pierd în speculații și că nu-i povestesc mai nimic din film la modul concret, mi-a spus că omul trăiește în două lumi paralele, cea reală, exterioară, la care trebuie să se adapteze, și cea interioară, în care omul trebuie să se confrunte cu idealismul sinelui său, ce se comportă ca un cîine ce
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 68-69 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_68_69_ioan_lila_1341240162.html [Corola-blog/BlogPost/356728_a_358057]
-
drept în ochi, așteptînd de la mine acel răspuns secret pe care ea îl știa deja, dar pe care eu nu eram pregătit să i-l destănui și poate că nici nu o voi face vreodată, dar, despre iubirea aia tradițională, concretă, despre acel fior liric de la care au înflorit toate literaturile lumii, pentru că ce alt sentiment uman poate fi mai trainic și mai etern decît iubirea?! da, aș fi putut să-i povestesc la nesfîrșit, dar sentimentul nu are vîrstă și
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 68-69 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_68_69_ioan_lila_1341240162.html [Corola-blog/BlogPost/356728_a_358057]
-
din Eu”, un exercițiu aspirațional complex și unic de a atinge cu palmele, în cazul sculptorului, și cu glasul, în cazul interpretei de operă, esența intrinsecă a lucrurilor și starea lor aparte de a fi, structura interioară greu perceptibilă a concretului geometrizat din jur - cu alte cuvinte, priveliștea reală de dincolo de îngustimea „formulelor obscure” ale existenței -, precum și cea a falsului mister arborat. Un ditiramb pythic, să-l numim, în fața semioticii indescifrabile a vieții?!... Nu. Poate doar zvârcolirea neștiută a alcătuitorului de
ELOGIUL DEMNITĂŢII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1426320368.html [Corola-blog/BlogPost/377758_a_379087]
-
căpăta oricând înțelesuri mitice diverse în lăuntricitatea fiecărui reprezentant al omenirii doritor de a căuta o seamă de proporții perfecte în dizarmonia absolută a spectacolului cotidian. ENESCU și DARCLÉE au fost contemporani însă nu doar din perspectiva strictă a temporalității concrete și precise, ci, mai presus de toate, ei au fost contemporani întru arta de a trăi cu demnitate, artă pe care au respectat-o cu sfințenie, la fel ca și pe cea muzicală, până la capătul vieții, aidoma unor niște eremiți
ELOGIUL DEMNITĂŢII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1426320368.html [Corola-blog/BlogPost/377758_a_379087]
-
de interpretare artistică, ca și cum în structura lui geometrizată se aflau cheia și lacătul semioticii subtile și personalizate, pe care cântăreața o putea imprima cu originalitate detașată și adâncime fiecărei schițe psihologice creionate componistic. A fost aceasta una dintre liniile sale concrete de a naște magie și de a primi, deopotrivă, considerația publicului divers și a cronicarilor vremii. Unul dintre aceștia, Carlo d’Ormeville, scria cu mare entuziasm după reprezentația operei “Saffo” a lui Giovanni Pacini, la Politeama florentină, următoarele: „HARICLEEA DARCLÉE
ELOGIUL DEMNITĂŢII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1426320368.html [Corola-blog/BlogPost/377758_a_379087]
-
viața inegelabilei DARCLÉE a început să își strângă pe mosor, cu mare durere, din ce în ce mai grabnic firul. Căci de pe culmile artei lirice și până la ignoranța contemporanilor săi din patria natală, nu a fost decât un singur pas. Năzuințele mari și planurile concrete remarcabile, pe care HARICLEEA DARCLÉE le dorea împlinite și la ea acasă, nu au fost sub nicio formă luate în seamă de numeroasele mediocrități existente și atunci, ca și acum, în punctele-cheie ale societății (și facem trimitere aici la mediul
ELOGIUL DEMNITĂŢII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1426320368.html [Corola-blog/BlogPost/377758_a_379087]
-
pentru o pensie de subzistență și, deopotrivă, de merit a artistei (de parcă mai era nevoie de o motivare precisă într-un atare caz de unicitate artistică fără precedent!), cu toate că și GEORGE ENESCU, dar și CEZAR PETRESCU întreprinseseră ambii - fără succes concret, de altfel - tot ceea ce se putea realiza în acest sens, prima interpretă a Floriei Tosca din istoria muzicii universale sfârșindu-și zilele în cea mai accentuată stare de sărăcie cu putință pentru statutul ei profesional inegalat nici până în secolul de
ELOGIUL DEMNITĂŢII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1426320368.html [Corola-blog/BlogPost/377758_a_379087]
-
electorale în ceea ce privește votul românilor de pretutindeni, până când opinia publică nu va fi informată în mod complet de către parlamentarii care au reprezentat aceste colegii, care a fost nivelul cheltuielilor de la buget făcute de ei în legislatura prezentă și în ce măsuri concrete care au venit în folosul alegătorilor lor s-au concretizat acestea. Ca să fiu sincer și franc, convingerea mea este că asemenea „parlamentari”, în afară de rolul propagandistic (și acela discutabil pentru că s-a caracterizat numai prin mijloace manipulatorii sfidând interesul național) în
ROMÂNI AMERICANI DE PRESTIGIU CER DE PATRU ANI SĂ SE RENUNŢE LA REPREZENTAREA PARLAMENTARĂ A DIASPOREI DIN STATELE UNITE de CORNELIU LEU în ediţia nr. 690 din 20 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Corneliu_leu_romani_americani_de_pres_corneliu_leu_1353478220.html [Corola-blog/BlogPost/364802_a_366131]
-
pelerinului“. Acest personaj religios - nu este vorba despre toți participanții la pelerinaje - este spectatorul fervent și frecvent al oricăror procesiuni: înfățișări de icoane, moaște sau alte „instrumente“ eficace religios. Acest tip nu frecventează regulat biserica, sau, oricum, preferă un pelerinaj concret unei prezențe constante și monotone la liturghie. Nu e neapărat necredincios, dar este unul care vrea răspunsuri prompte. Pentru el, viața liturgică este exasperantă prin lentoare; el caută, negustorește, bonificații concrete și eficacitate aici și acum. În ultimă instanță, acest
Despre cine suntem noi astăzi, cum (mai) suntem noi astăzi ortodocşi şi în ce (mai) credem noi, românii de astăzi – din perspectiva şi în viziunea sociologului român Dan Dungaciu… by http://uzp.org.ro/despre-cine-suntem-noi-astazi-cum-mai-suntem-noi-astazi-ortodocsi-si-in-ce-mai-credem-noi-romanii-de-astazi-din-perspectiva-si-in-viziunea-sociologului-roman-dan-dungaciu/ [Corola-blog/BlogPost/94287_a_95579]
-
nu frecventează regulat biserica, sau, oricum, preferă un pelerinaj concret unei prezențe constante și monotone la liturghie. Nu e neapărat necredincios, dar este unul care vrea răspunsuri prompte. Pentru el, viața liturgică este exasperantă prin lentoare; el caută, negustorește, bonificații concrete și eficacitate aici și acum. În ultimă instanță, acest personaj nu se luptă neapărat pentru cele veșnice, ci utilizează cele veșnice pentru victorii din prezent: un câștig la loterie sau la un examen, o boală de trecut, o moștenire de
Despre cine suntem noi astăzi, cum (mai) suntem noi astăzi ortodocşi şi în ce (mai) credem noi, românii de astăzi – din perspectiva şi în viziunea sociologului român Dan Dungaciu… by http://uzp.org.ro/despre-cine-suntem-noi-astazi-cum-mai-suntem-noi-astazi-ortodocsi-si-in-ce-mai-credem-noi-romanii-de-astazi-din-perspectiva-si-in-viziunea-sociologului-roman-dan-dungaciu/ [Corola-blog/BlogPost/94287_a_95579]
-
culturală a României Aspectul realităților din România primilor ani de după ocupația sovietică ilustra pe deplin ideea unui evident proces de colonizare culturală. Într-un dens articol, unul dintre străluciții colaboratori ai revistei ,,Luceafărul” de la Paris limpezea pe deplin (cu date concrete) sensurile acestei sintagme. Analiza lui - instrumentată cu o exemplară acribie - oferea, la vedere, măsura reală (și monstruoasă) a modului în care efectiv aveau loc așa-numitele prefaceri revoluționare inițiate de comuniști în anii ’50. Textul acestui veritabil studiu politic (apărut
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/presa-literara-a-exilului/ [Corola-blog/BlogPost/94317_a_95609]
-
Moldova în Org. Națiunilor Unite. Ce au făcut în acest răstimp autoritățile Moldovei pentru prevenirea războiului? Cum s-au pregătit ele pentru apărarea statului, intuind iminența atacului din partea nou createi Trasnistrii, apărată de Armata 14? Nu au luat nicio măsură concretă. Mai mult, au organizat apărarea doar cu forțele de poliție la Chișinău, în stare de așteptare a inamicului.Autorul descrie evenimentele de război, făcând o critică virulentă a autorităților, acuzându-le de incompetență, lașitate și nu în ultimul rând de
ÎNTRE TRĂDARE ŞI PATRIOTISM de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1425325080.html [Corola-blog/BlogPost/382720_a_384049]
-
harică a Duhului - Cincizecime continuă. Succesiunea apostolică, stând la baza atributelor esențiale ale Bisericii, o fundamentează pe aceasta. Importantă este viziunea teologului rus asupra episcopatului, căci acesta este izvorul tuturor tainelor Bisericii, dar și acest izvor este real în sobornicitatea concretă a poporului/turmei episcopale: „episcopul trebuie să rămână în Biserică și Biserica în episcop”. În Biserica - ekklesia și Noul Legământ, capitolul II (p. 167-177), părintele rus accentuează cuvântul ekklesia (adunare), traducerea grecească a cuvântului ebraic qahal, pe sensul dublu de
CIPRIAN IULIAN TOROCZKAI, TRADIŢIA PATRISTICĂ ÎN MODERNITATE: ECLEZIOLOGIA PR. GEORGES V. FLOROVSKY (1893-1979) ÎN CONTEXTUL MIŞCĂRII NEOPATRISTICE CONTEMPORANE, EDITURA ANDREIANA, SI de STELIAN GOMBO by http://confluente.ro/Recenzie_ciprian_iulian_toroczkai_tra_stelian_gombos_1339154369.html [Corola-blog/BlogPost/356226_a_357555]