3,315 matches
-
a producției, a forței de muncă. Din această repartizare a elementelor producției rezultă în mod firesc repartizarea actuală a mijloacelor de consum.Tot astfel va rezulta în mod firesc o repartizare a mijloacelor de consumație diferită de cea actuală, atunci când condițiunile material ale producției vor fi proprietatea colectivă a muncitorilor înșiși". Karl Marx, Critica Programului de la Gotha, Editura PMR, București, 1948, p. 34. 1185 Ibidem, p. 33. 1186 Ibidem. 1187 Ibidem. 1188 Karl Marx, Critica Programului de la Gotha, Editura PMR, București
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
cititor să zâmbească”. În același articol inaugural, apăsând asupra ideii de independență, Arghezi arată tranșant că B. de p. „apar din inițiativa strict personală a unui scriitor, fără bănci, fără idoli, fără partid politic și fonduri inexplicate, adică în toate condițiunile dorite de expresia sincerității”. Reiterată și asumată cu curaj și mai târziu, în ciuda dificultăților pe care le presupune (Numărul o sută), această libertate a propriei inițiative îi îngăduie poetului să scoată o revistă foarte vie, neconvențională, în care cultura și
BILETE DE PAPAGAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285739_a_287068]
-
simțul simbolic și le imprimă timbrul care le face (să aibă curs) să îmble în imperiul cunoștiinței științifice. După astea cel puțin nu ni se va putea face imputarea că am privit (tema) propusul nostru cu ușurință și că (pretențiunile) condițiunile ce am pus întru rezolvarea ei ar fi prea blânde. Se-nțelege că nu ni se cuvine nouă să hotărâm întru cât a (acoperit) satisfăcut Leistung de față pretențiunile absolute. Sperăm însă că se va simți în acest op că
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
pentru că sânt în natura lucrului), îi trebuie un fel de inspirațiune uitită (leichtsinnig) pentru artea sa spre a produce (leisten) estraordinarul". Rău ar fi într-adevăr d-o arte dac-ar avea nevoie de inspirațiune uitită (leichtsinnig) ca de-o condițiune absolută a celor mai mari efecte ale sale. {EminescuOpXIV 228} {EminescuOpXIV 229} {EminescuOpXIV 230} sa, două, cumcă un public privește la astă metamorfoză, astă prefăcătură a întregei sale individ[ualități], cumcă el așadar se abandonă în toată aparițiunea sa esterioară
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a simți contradicțiunea între aparițiunea și menirea sa. Cu cât valorează într-o arte mai mult deja dispozițiunea subiectivă fără laboarea tecnicei și fără o formare denăuntru pentru arte a subiectului, așadar cu cât mai puțin face o arte de condițiune necesară a aparițiunei sale stăpânirea materiei printr-o măsură (Maas) oarecare de abilitate cu atât mai mult se grămădesc în domeniul ei (stîngăcia) husilagiul* totală și insolența în esecuțiune. Cine nu cutează d-a ieși în ziua de azi la
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
o operă a naturei". {EminescuOpXIV 235} mai naltă?... Asta însă e numai atuncea posibil când ea va recunoaște mai mult decât pîn-acuma necesitatea d-a se supune pe sine însăși unei arhitectonice mai stricte și de-a impune adepților săi condițiunea unei sistematice culturi prealabile, o trecere diligentă (prin) pre treptele (Vorstufen) artei, în scurt (dominațiunea) domnia asupra individualităței naturale. Abia atunci când această activitate artistică lasată acuma cu totul la dispozițiunea capriciului (Belieben) subiectiv, a smițirei întîmplătoare, se va contrage prin
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
mare merit al lui constă într-aceea ca să renască creatorice caracterul dramatic întocmai așa precum l-a conceput și l-a adus la lumină poetul. Cât spațiu îi cedează esecuțiunea celor în parte abia (notate) notificate de poet, mijlocirea tuturor condițiunilor (împregiurărilor) și simțirilor în (fine) genere totala vivificare a imaginei până în detaliul unui om complect, ne rămâne să dezvoltăm în alt loc, unde vom face de obiect al scrutațiunilor noastre reprezintarea (reproducerea) caracterelor pentru sine. Cât de puțin pare aci
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
un simț mai (strîmțat) scrintit; cum am zice, cu care publicul primește producțiunele prezentului. Pretențiunile se lărgesc abia cu o aparițiune însemnată, care arată în toată (goliciunea) sărăcia lor cele primite cu mulțumire până acuma, lucru ce diminuă esistința lor. Condițiunile de viață se schimbă din momentul în care pasă un mare artist dramatic în lumea orfană și aprinde sufletele, căci cele esperiate nu se dau șterse, ci reapar totdeuna în noi ca o admonițiune involuntară față cu productele (Leistungen) ce-
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
artei lor, ci când se vor simți și determina într-un tot prin comună parvenire în fine la lacrul și dezvoltarea spirituală trebuitoare întru esercițiul artei lor. Să nu se pretindă dar ceva ce nu se poate întîmpla fără această condițiune, să nu se acuze un fenomen a cărui rădăcină se întinde, după cum am argumentat-o, până [în] particularitățile artei reprezintative și care se poate stârpi numai prin o copioasă reformă a totalităței. Să nu ni se impute că ne-am
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și a fi, dintre simțamînt și reflecțiune a irupt în toate sferele vieței, în timpii noștri critica pășește la moment pe urmele artei, pentru că artea nu trebuie să-și mai trăiască traiul și să aștepte o reformă a totalităței sale. Condițiunea absolută a criticei este cunoștința (Erkenntnis) legilor acelei activități pe care se-ndreaptă ea. Aceasta e imposibil fără știință; ea abia deschide privirca (Einsicht) în organizațiunea obiectului. Criticul de arte așadar nu trebuie să aibă numai o cunoștință generală asupra
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
fi judecat adesea și temeinic, pentru că el va avea conștiința că stă înaintea unui tribunal care stă la înălțimea inteligenței și nu mai e compus dintr-o bandă de fugiți cari s-ar fi sustras disciplinei aspre a cugetărei filozofice. CONDIȚIUNILE NATURALE ALE ARTEI NOASTRE. CORP, FIZIONOMIE ȘI TON (VOCE) Noi am recunoscut artea reprezintațiunei dramatice ca pe aceea care reprezintă oameni prin pătrunderea atât a idealităței cât și a adevărului natural; am dedus apoi din natura ei fugitivitatea duratei sale
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
dedus apoi din natura ei fugitivitatea duratei sale, mărginirea ei în prezentul actorului, precum și atitudinea ce-o ocupă față cu publicul ce-o primește fără rezervă (unbefangen) și cu critica. Ne rămâne încă în această parte generală de-a lumina condițiunea subiectivă a individului în parte până la artist dramatic și de-a câștiga treptele ce rezultă necesarminte din noțiunea însăși întru dezvoltarea acestei arte. Toată artea se-ntemeiază pe fantazia liberă. Această putere a generalităței, de-a privi adică (ținoarea) coprinsul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ce rezultă necesarminte din noțiunea însăși întru dezvoltarea acestei arte. Toată artea se-ntemeiază pe fantazia liberă. Această putere a generalităței, de-a privi adică (ținoarea) coprinsul rațiunei în forma imaginei și de-a se subiectiza într-această formă, este condițiunea negativă a orce activitate artistică. Însă fiecare arte în parte cere Lessing, cel mai mare critic al timpului său, a putut dar, dus de puterea sa critică, să zică cu drept cuvânt în Dramaturgia lui: "Eu știu să-i fac
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și ochiului sănătoasă și proprie activităței sale, cum nu poate să capete unul ce se consacră muzicei decât succese foarte mediocre când nu are o sonoritate naturală a vocei și auz muzical, tot așa sunt și în artea noastră oarecari condițiuni naturale a individualităței cari par neapărate pentru ca să producă cineva efecte mari; ba cari pun piedici mari la dezvoltarea talentului, chiar daca ar esista o capactitate mare de-a forma (Gestaltungsfaehigkeit). Asta este cum am zice laturea naturală a fiecărei arte, care
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
lucru care trebuie să-l considerăm ca cu totul neatîrnător de talentul specific al individului. Pentru că, în artea reprezintațiunei dramatice, materialul constituie individualitatea anume despre partea aparinței ei sensibile, trebuie dar ca-n individualitate să fie împlinite de natură oarecare condițiuni neapărate pentru esecuțiunea cu succes a acestei arte. Pentru că reprezintațiunea dramatică își rezolvă problema sa prin gest și vorbă și pentru că amândouă trebuie să servească întru esprimarea personalităței ideale, de aceea e condițiune absolută, în cât privește natura individului, ca
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
individualitate să fie împlinite de natură oarecare condițiuni neapărate pentru esecuțiunea cu succes a acestei arte. Pentru că reprezintațiunea dramatică își rezolvă problema sa prin gest și vorbă și pentru că amândouă trebuie să servească întru esprimarea personalităței ideale, de aceea e condițiune absolută, în cât privește natura individului, ca (forma) figura sa sensibilă și tonul său sensibil să aibă facultatea de-a putea fi cultivate pentru reprezintarea idealului. Pentru figura sensibilă ni se prezintă îndată aste două puncte de vedere: "una, ca
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
reformat într-un presagiu (într-o literă) a sufletului și într-un purtător de personalități spirituale; două, ca structura feței să nu contrazică espresiunei spirituale. Un corp bine format și o fizionomie care să admită espregiunea spiritului, iată cele două condițiuni abstracte ale naturei care ni se prezintă numaidecât în privința viitorului actor. De la aceste condițiuni neîncungiurate și până la o personalitate predispusă, cum am zice, pentru reprezintarea dramatică sunt încă multe trepte. Un corp care ar contrazice espresiunei unui om întreg, normal
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
personalități spirituale; două, ca structura feței să nu contrazică espresiunei spirituale. Un corp bine format și o fizionomie care să admită espregiunea spiritului, iată cele două condițiuni abstracte ale naturei care ni se prezintă numaidecât în privința viitorului actor. De la aceste condițiuni neîncungiurate și până la o personalitate predispusă, cum am zice, pentru reprezintarea dramatică sunt încă multe trepte. Un corp care ar contrazice espresiunei unui om întreg, normal, prin niște infirmități imposibile de ascuns, un corp în care natura umană ni s-
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a făcut apt și forte ca să domine el asupra afectului și să dispună liber de el. Însă actorul a cucerit prin asta și a căpătat sub puterea sa numai laturea naturală a artei sale. Cultura retorică și mimică e numai condițiunea negativă pentru nașterea reprezintațiunii (Darstellung) dramatice. Obiectul ei este individualitatea poetică: caracterul. Pătrunderea lui e lucru principal și esențial. Prin tecnică câștigăm numai libertatea de-a realiza caracterul intuit conform intențiunilor. Aici e locul propriu al (lucrărei) creării (Schaffen) artistice
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
așadar în cari această privire intuitivă lucră cu deosebire pot, în momente, să se și abandone inspirațiunei, pentru că iluziunea caracterului lucrează așa de puternic în ei încît nu au a se teme de ieșirea la lumină a propriului lor eu. Condițiunea necesibilă pentru aceasta se-nțelege că e dominarea absolută și dispunerea de mijloace (moienuri) naturale însemnate, cari nu (re[nunță]) abnunță serviciul lor în astfel de momente de creațiune supremă, ci-l împlu pe privitor cu siguranță deplină. Zace mai
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
aceea ca organul vorbitorului să posedeze dezvoltate elementele curate ale limbei, cu înlăturarea a orce conjecture jenante. Înlăturarea și învingerea a orce element care stingherește tonul articulat întru a deveni un vas nobil pentru un coprins ideal e așadar prima condițiune negativă. Deja mai sus, unde am atins condițiunile naturale pentru artistul reprezintator, am spus cumcă un dialect adânc înrădăcinat e o piedică desăvârșită pentru un actor, piedecă prin care el, chiar având un talent caracterizător mare, totuși e avizat la
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
curate ale limbei, cu înlăturarea a orce conjecture jenante. Înlăturarea și învingerea a orce element care stingherește tonul articulat întru a deveni un vas nobil pentru un coprins ideal e așadar prima condițiune negativă. Deja mai sus, unde am atins condițiunile naturale pentru artistul reprezintator, am spus cumcă un dialect adânc înrădăcinat e o piedică desăvârșită pentru un actor, piedecă prin care el, chiar având un talent caracterizător mare, totuși e avizat la rangul numai a unui comic local, pozițiune care
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de sub dominarea sa neci în timpi mai târzii, când acesta s-a pus chiar sub împregiurări și încungiurare cu totului alta. Voința firmă, o pază mereu asupra sa însuși și o ureche fină, primitoare pentru nuanțe și mai fine sânt condițiunile ne-ncongiurate pentru de-a se emancipa cu desăvârșire de dialect. Și auzul poate să se facă mai delicat prin atențiune și se poate face iritabil pentru orce consonanță, fie cât de-abia. Se-nțelege, se remarcă o mare diferință, ce
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ținta cea mai naltă a reprezintatorului, de la care suntem îndreptățiți de-a cere pronunția de model a națiunei, este frumusețea articulațiunei. Ablucrarea și lepădarea lipselor în formele dialectelor și părăsirea altor elemente genante întru producerea tonului articulat nu e decât condițiunea negativă la asta, Pozitiv pronunției noi îi statuăm într-aceea de-a forma corpul sunetului pentru-a-l face purtătorul ținoarei spirituale. Asta însă e numai posibil daca sunetul e conceput în însămnătatea sa și e adus astfel la auz
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
conștiință asupra celui dentîi material al artei sale. Acest material vorbitorul îl naște în fiece clipă, și capul lucrului e acela câtă însămnătate are de-a aduce la arătare în acest act, va să zică cât suflet poate el inspira sunetului articulat. Condițiunea necesarie pentru pronunția tuturor literelor este aerul mișcat. Căci numai fluviul de aer care premerge pronunțarea literelor, acela singur face posibilă ieșirea la lumină a sunetului. Elementul în care se zămislesc literele este aspirațiunea neobser[va]bilă carea premerge pronunțiarea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]