4,850 matches
-
o // adresă a restitui atât cărțile cât și mobilile și, în urma acestei somațiuni, d-l Eminescu au restituit toate mobilile, mai toate cărțile trecute în condica luată de d-lui și parte din acele luate fără a fi trecute în condică, dar eu nu pot să afirm dacă d-l Eminescu au adus sau nu toate acele cărțile și nici ce anume cărți luase din bibliotecă fără a le trece în condică; atâta știu că, la constatarea făcută de d-l
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
parte din acele luate fără a fi trecute în condică, dar eu nu pot să afirm dacă d-l Eminescu au adus sau nu toate acele cărțile și nici ce anume cărți luase din bibliotecă fără a le trece în condică; atâta știu că, la constatarea făcută de d-l bibliotecar // Petrino împreună cu mine, am văzut că lipsesc vreo 93 de volume împreună cu acele ce rămăsese asupra d-lui Cătănescu. Dîndu-se martorului cetire de arătările sale a declarat că conține adevărul
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
tu mai știi că vorba lungă îi sărăcia omului?” Știu, părinte, dar ce legătură au corzile lui Pambuc armeanul cu vorba lungă? „Uite că au, pentru că te așteaptă o însemnare făcută în vremea lui Costantin Neculai Mavrocordat voievod într-o Condică privind facerea „podurilor” din târgul Iașilor.” Când a fost făcută însemnarea, părinte? „Într-o zi de 13 a lunii octombrie 1741 (7250).” Caut cu mare grabă însemnarea despre care a vorbit bătrânul. Iat-o: „4 cărți de oameni și pe
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
dar numai dacă s-a urmat întocmai porunca domnească.” Musai să se urmeze, fiindcă pentru asta s-au trimis și zapcii, care să vegheze la îndeplinirea poruncii. „Îndată ai să afli o altă noutate.” Care-i aceea, părinte? „Citește în condica asta, la data de 6 mai 1742 (7250), și ai să vezi.” Iau condica din mâinile bătrânului și silabisesc: „O carte la starostele de Cernăuți , răspunsul cărții..., precum gazeturile ce-au trimis de la niște domni leșești le-au adus și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
pentru asta s-au trimis și zapcii, care să vegheze la îndeplinirea poruncii. „Îndată ai să afli o altă noutate.” Care-i aceea, părinte? „Citește în condica asta, la data de 6 mai 1742 (7250), și ai să vezi.” Iau condica din mâinile bătrânului și silabisesc: „O carte la starostele de Cernăuți , răspunsul cărții..., precum gazeturile ce-au trimis de la niște domni leșești le-au adus și aceste gazeturi sânt vechi, nu-s nici de, o treabă, nici trebui mării sali
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
efecte dintre cele mai nedorite. După un timp, s-a auzit cântecul pițigăiat și pătrunzător al ceasului electronic. Asta m-a trezit definitiv. Oare, cât să fie? Oho, destul de târziu! Am pierdut, deja, prima oră de curs. Parcă văd în condică, scris cu roșu: “Ora nu s-a efectuat”, sau: “Profesorul a fost absent”, ori... Păcat! E prima dată când mi se întâmplă una ca asta. Încep să mă îmbrac grăbit, cu toate că înțeleg că zorul meu nu mai ajută la nimic
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
oficial pentru toate disciplinele de învățămînt. Noi vom avea nevoie de un document oficial, numai pentru educație fizică, acest document este CAIETUL SPECIAL CONCEPUT pentru educație fizică (caietul învățătorului pentru educație fizică, caietul profesorului pentru educație fizică). În acest caiet (condică) se înregistrează sistematic toate datele care țin în special de evidența curentă. Forma caietului este aleasă de fiecare învățător, nexistînd un tipic la nivel național. Condiția în alcătuirea lui este să fie funcțional. *** Rezumat • Planificarea și evidența condiționează eficiența în
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
avea. Sâmbăta, mai ales, era aglomerație, oamenii se primeneau pentru duminică, iar băieșul ura sâmbetele. Iar de când primarul Robescu împărțea și bonuri gratuite de baie pentru săraci, ce să mai vorbim! Unde mai pui că erau obraznici și scriau în condica de reclamații: „Mi-a dat prosop murdar!“ Sau „Jos primarul!“ și „Trăiască Regele!“, „Băieșul are draci pe el!“, iar unul scrisese chiar o glumă obscenă din Furnica, despre stăpâna care caută pe pipăitelea ceasornicul care-i dispăruse din casă, la
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
neadaptare nu mă convinge. Confundați această, hai să-i zicem, infirmitate cu un modus vivendi extrem de original, excentric. Soții Panaitescu aveau o tendință ușor anarhică de a vedea lucrurile. Au rămas ca și alții la superstiția liber profesionismului." N-am condică, n-am șef, îmi iau concediu când vreau..." Oftă: Toate astea nu par deloc motive de sinucidere. ― Absurd! repetă Matei. Contestați însăși evidența! ― Evidența, surâse Cristescu, sau poate numai aparențele. Azimioară îl aștepta pe un scaun în fața scrinului. ― Ați isprăvit
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
decembrie ― farmacie, zaharină gratis; 7 decembrie ― policlinică, 8 ― dentist etc. ) apoi o puse pe masă. Surîse: ― Cealaltă m-ar interesa. Avu impresia că bătrânul geme. I-o întinse cu mâna tremurândă. Maiorul nu-și ascunse surpriza. Era un fel de condică împărțită pe rubrici: "venituri", "cheltuieli", "buletinul sănătății", "vecinii", "dușmanii" (în viață și decedați cu o mică precizare privind vârsta, profesiunea, situația familială până la nepoți, precum și anul, ziua și fapta de care se făcuseră vinovați). " De fapt, își zise Cristescu simțind
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
La un moment dat, domnul Popa i-a îngăduit să-și aleagă niște cărți din camera dumnealui. ― Ați omis însă altceva. Grigore Popa, meticulos, avea două agende. Cea care stârnea cele mai suculente sarcasme din partea vecinilor, un fel de jurnal, condică de sugestii, dare de seamă despre colocatari, catalog de vendete etc, și a doua, un fel de orar unde își programa ce are de făcut. De pildă 11 -plată chirie, 16 ― consult policlinică, medicamente gratuit etc. Aici și-a înscris
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
mărfurilor care nu sunt considerate de primă sau secundă necesitate, e cazul vaselor rustice, se face, în acord cu orarele stabilite, la jumătatea dimineții, dar cei doi bărbați au plecat cu noaptea în cap pentru că Marçal Gacho trebuie să semneze condica de prezență cu cel puțin o oră înainte ca porțile Centrului să se deschidă publicului. În ziua când nu-și aduce ginerele, dar are vase de transportat, Cipriano Algor nu trebuie să se trezească așa devreme. Totuși, din zece în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
șurubelniță, dar nu e nimic măcar apropiat de-un cuțit. — Dar Bonsuan? A vorbit cineva cu el despre maree? — Nu, domnule. Nu Încă. N-am primit Încă estimarea momentului morții. — În jur de miezul nopții, completă Brunetti. Luciani deschise o condică ce se afla pe masa lui și plimbă În josul unei coloane cu nume un deget gros. Aduce o barcă la gară chiar acum. Transportă doi prizonieri la trenul de Milano. Vreți să-l trimit la biroul dumneavoastră când se Întoarce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
bordei c-un pat, în care împletea iarna mături, și, afară, câmp cât vrei. Primăvara semăna roșii și pe la mijlocul verii le păzea să nu le mănânce câinii, flămânzi și ăștia, gata să apuce ce le cădea sub fălci. Ținea o condică. În ea scria câte camioane de gunoi soseau la rampă, făcea socoteala chivuțelor care adunau trențe pentru o fabrică de textile și strângea sticle sparte împreună cu muierea. Punea ban pe ban să-și cumpere un loc mai la față spre
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
joc de-a hoții și vardiștii, era frumos, nu mai uitau... Toamna, în octombrie, i-a strâns școala. Era ordin să nu mai rămână unul acasă, umblaseră învățătorii din poartă în poartă, îi scriseseră pe toți după vârstă, într-o condică. Ceferiștii nu prea aveau cu ce să le cumpere ghete și șorțuri, și desculți nu se făcea să-i trimeată să învețe. Chirică de unde să scoată bani pentru ale lui? Pe lângă casă le ținea cum putea. Nu trebuia șorț și
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
face să vezi într-adevăr că lume și viață sunt un vis. {EminescuOpVII 279} Dar, cum am zis, toate acestea sunt fleacuri pentr-un membru de la primărie. Viața are pentru el însămnătate numai întrucît se percepe taxa pentru înscrierea în condicele stării civile, moartea întrucît se percepe o taxă pentru îngropăciune și întrucît se adaogă cu unul numărul născuților și al morților. Membrul de la primărie nu vede în acești oameni decât indivizi impozabili, subcomisarul - indivizi ce trebuiesc privegheați ca să nu [se
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
a dreptului roman în Europa. În țările române, începând cu secolul amintit, s-au făcut pași decisivi în receptarea dreptului bizantin, putând fi evocate în acest sens: proiectele succesive ale unui cod de drept general al lui M. Fotino, Pravilniceasca Condică, adoptată în 1780 și îndeosebi, Legiuirea Caragea, adoptată în 1818, precum și Codul Calimach. În aceeași opinie, toate acestea demonstrează că, încă înaintea marilor codificări, dreptul celor două principate avea un substrat romanistic pronunțat. În Muntenia a fost tradus în românește
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
de măsuri legislative și administrative însemnate, dintre care amintim: legislația pentru organizarea armatei; legislația privitoare la lucrarea șoselelor și podurilor; diferite legi cu caracter comercial; s-au adus completări și modificări în reglementarea organizării orașelor; s-a elaborat și aplicat Condica Criminală din Țara Românească (1850-1852), Condica Penală Ostășească și procedura ei<footnote O. Matichescu, Istoria administrației publice românești, Editura Economică, București, 2000, p. 104. footnote>. Administrația centrală a suferit unele modificări, vechile dregătorii numindu-se departamente sau ministere. Ministerul de
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
dintre care amintim: legislația pentru organizarea armatei; legislația privitoare la lucrarea șoselelor și podurilor; diferite legi cu caracter comercial; s-au adus completări și modificări în reglementarea organizării orașelor; s-a elaborat și aplicat Condica Criminală din Țara Românească (1850-1852), Condica Penală Ostășească și procedura ei<footnote O. Matichescu, Istoria administrației publice românești, Editura Economică, București, 2000, p. 104. footnote>. Administrația centrală a suferit unele modificări, vechile dregătorii numindu-se departamente sau ministere. Ministerul de Interne era cel mai important organism
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
de ideea de a scrie. Din exemplele date de el și din altele se vede limpede ce Încredere mistică În puterea poeziei au cărturarii noștri la Începutul secolului trecut. Distanța Între indiferența lui Alecu Văcărescu, care Își risipea versurile prin condicele gospodărești, și poetul de la 1830 care se compară deja cu Orfeu Tracul este enormă. Pentru cel dintîi poezia este un pur instrument de seducție erotică, pentru cel de al doilea poezia este totul: politica, morala, religia, estetica unei națiuni. „Nimica
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
obligatoriu În programul zilnic al poetului: „Muzele, ce-mi sînt dragi foarte, Aveau ceasul hotărît, CÎnd cu cei carii n-au moarte M-Întîlneau numaidecît.” Versurile nu mai sînt făcute, așadar, la Întîmplare, sub presiunea circumstanțelor. Nu mai sînt notate prin condice gospodărești și uitate acolo pînă ce un fiu sau un frate binevoitor le descoperă. De la versuri, Iancu trece la Poezie, adică la un proiect spiritual. Publică mai multe culegeri de poeme, devine, altfel zis, autor, este lăudat, laudă la rîndul
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
alți necăjiți ca noi... De mâine zic să mergem mai jos, la Unirea, sau chiar la piață. Mergem unde ne zice șefu’... tărăgănă Fane Chioru. — Da’ noi nu suntem salariați, suntem liber- profesioniști. Te pomenești că trebuie să semnăm și condica... — Nici de capul nostru nu suntem... reluă Fane. Și condica n-o semnezi, dar, dacă trece pe-aici și nu te găsește... — Ce-o să-mi facă ? — Îți ia autorizația... Costică Ologu sări pe loc, ca și cum puțin i-ar fi păsat
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
jos, la Unirea, sau chiar la piață. Mergem unde ne zice șefu’... tărăgănă Fane Chioru. — Da’ noi nu suntem salariați, suntem liber- profesioniști. Te pomenești că trebuie să semnăm și condica... — Nici de capul nostru nu suntem... reluă Fane. Și condica n-o semnezi, dar, dacă trece pe-aici și nu te găsește... — Ce-o să-mi facă ? — Îți ia autorizația... Costică Ologu sări pe loc, ca și cum puțin i-ar fi păsat. — Autorizația ? Pentru cerșit ? N-am nicio autorizație... — Ba ai, spuse
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
pe locul zis Dealul Bisericii se găsesc îngropate la aproximativ 0,60 - 0,80 m vestigii de la fosta biserică, ce a funcționat până pe la mijlocul secolului al XIX-lea, inclusiv cimitirul, cunoscută ca fiind biserica Corpăceștilor, despre care avem însemnări în Condicile Conăchești; - în satul Slobozia, biserica actuală suprapune o temelie a unei construcții de cult anterioare; - la Condrea, unde se află acum biserica, a fost, înaintea celei de lemn și paiantă, înlocuită recent cu aceasta de zid, alta tot din lemn
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
citit actul original, că el exista la data când și-a întocmit studiul publicat în 1964, dar fără a indica în vreun fel instituția sau persoana care îl are. Căutându-l și noi, am aflat că s-ar găsi în Condica Sloboziei-Zorleni, un coligat ce se afla prin anul 1951 la Institutul de Istorie „N. Iorga” din București, condică rătăcită nu se știe pe unde ori înstrăinată. Recapitulând informațiile documentare, pe care le-am avut la îndemnă, menționate mai înainte, ar
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]