488 matches
-
cristalelor (1922). A fost primul, care a stabilit anomaliile proprietăților electrice al cuarțului, arătând ca acestea sunt în relație cu sarcinile de volum în cristal. A stabilit, că adăugarea unui număr mic de impurități în dielectrici schimbă puternic proprietățile de conductibilitate electrică. Lucrările lui Ioffe și ale colaboratorilor în domeniul cristalelor și dielectricilor au condus la elaborarea de materiale noi și la elborarea de noi tehniologii pentru eliminarea suprasarcinilor. La începutul anilor 30 interesele științifice ale lui Ioffe s-au concentrat
Abram Ioffe () [Corola-website/Science/313573_a_314902]
-
crește cu câte 1°C pentru fiecare 33 - 35 m. Temperatura apelor de suprafață în România variază între 0 și 27°C. Este proprietatea apei de a permite trecerea curentului electric. De obicei se măsoară rezistivitatea electrică, care este inversul conductibilității. Rezistivitatea apei este o funcție inversă față de concentrația de substanțe dizolvate în apă și se măsoară în Ωcm (ohm×cm). O variație bruscă a rezistivității poate indica apariția unei surse de infecție. Este proprietatea apei de a emite radiații permanente
Calitatea apei () [Corola-website/Science/319475_a_320804]
-
a rocilor calcaroase de vîrstă miocenă. Calcarele care pot fi folosite pentru construcție formează straturi cu o grosime de 2-18 m. Se caracterizează printr-o parazitate înaltă de 30-40 %, compoziției chimică stabilă (82-95 % de CaCo3) culoarea albă sau cenușie deschisă, conductibilitate termică și acustică mică, se prelucrează ușor. În raion cele mai mari cariere de calcare sînt la Șișcani, Vărzărești. Se folosesc argilele de vîrstă cuaternară, precum și argilele neogene. Aceste roci au o răspîndire largă pe teritoriul raionului Nisporeni. Datorită depozitelor
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
metal alb, strălucitor, și, după cum îi spune și numele, argintiu. În tăietură proaspătă, are o culoare ușor gălbuie. Face parte, împreună cu aurul, platina, paladiul, iridiul din categoria metalelor prețioase. Este moale, maleabil și ductil, fiind metalul cu cea mai mare conductibilitate electrică și termică. Argintul este metalul care posedă cea mai bună conductivitate electrică și termică. Ca urmare, față de celelalte metale, prezintă cea mai scăzută rezistivitate electrică (la 20 °C de 0,015 mΩmm) și cea mai mare valoare a conductibilității
Argint () [Corola-website/Science/297156_a_298485]
-
conductibilitate electrică și termică. Argintul este metalul care posedă cea mai bună conductivitate electrică și termică. Ca urmare, față de celelalte metale, prezintă cea mai scăzută rezistivitate electrică (la 20 °C de 0,015 mΩmm) și cea mai mare valoare a conductibilității termice (la 20 °C de 4,186 J/cm.s.°C). Dintre metalele care conduc foarte bine curentul electric și a căror rezistivitate electrică este apropiată cu cea pe care o are argintul se menționează: cuprul (0,0172 mΩmm), cromul
Argint () [Corola-website/Science/297156_a_298485]
-
în momentul expunerii la aer, urmând să se înverzească mai târziu. Duritatea cuprului este relativ mică (3 pe scara Mohs), dar este destul de rezistent la rupere, și foarte ductil (poate fi tras în fire), putând fi modelat la presiuni mari. Conductibilitatea calorică este asemănătoare cu a argintului (1 față de 0,93 a argintului) și mult mai mare decât a altor metale uzuale. Tocmai datorită acestei proprietăți, cuprul se utilizează în conducte, pentru transmiterea căldurii. Însă, conductibilitatea scade când cuprul este impur
Cupru () [Corola-website/Science/297149_a_298478]
-
fi modelat la presiuni mari. Conductibilitatea calorică este asemănătoare cu a argintului (1 față de 0,93 a argintului) și mult mai mare decât a altor metale uzuale. Tocmai datorită acestei proprietăți, cuprul se utilizează în conducte, pentru transmiterea căldurii. Însă, conductibilitatea scade când cuprul este impur; în momentul în care conține 0,1 % impurități de elemente ca fosfor, arsen, siliciu sau fier, valoarea conductibilității poate scădea chiar cu 20%. De aceea, în electrotehnică se utilizează numai cupru pur, electrolitic. Densitatea de
Cupru () [Corola-website/Science/297149_a_298478]
-
a altor metale uzuale. Tocmai datorită acestei proprietăți, cuprul se utilizează în conducte, pentru transmiterea căldurii. Însă, conductibilitatea scade când cuprul este impur; în momentul în care conține 0,1 % impurități de elemente ca fosfor, arsen, siliciu sau fier, valoarea conductibilității poate scădea chiar cu 20%. De aceea, în electrotehnică se utilizează numai cupru pur, electrolitic. Densitatea de curent electric maximă a cuprului în aer deschis este de aproximativ 3,1×10 A/m. Ca toate metalele, dacă cuprul este placat
Cupru () [Corola-website/Science/297149_a_298478]
-
Conductivitatea electrică (numită și conductibilitatea electrică specifică) este mărimea fizică prin care se caracterizează capacitatea unui material de a permite transportul sarcinilor electrice atunci cînd este plasat într-un câmp electric. Simbolul folosit pentru această mărime este de obicei σ (litera grecească "sigma"), iar unitatea
Conductivitate electrică () [Corola-website/Science/297155_a_298484]
-
semiconductorii extrinseci pot fi: "donori", dacă impuritatea are valența mai mare decât cea a semiconductorului; "acceptori", dacă impuritatea are valența mai mică decât cea a semiconductorului. Materialele conductoare au o rezistivitate care nu depășește 10÷10[Ω cm]. După natura conductibilității electrice materialele conductoare se pot clasifica în: --materiale de mare conductivitate, cum sunt: Ag, Cu, Al, Fe, Zn, PB, Sn etc. --materiale de mare rezistivitate, care sunt formate de obicei din aliaje și se utilizează pentru rezistențe electrice, elemente de
Conductivitate electrică () [Corola-website/Science/297155_a_298484]
-
turbionari induși, datorită prezenței unor discontinuități și neomogenități în material, modifica impedanța bobinei de măsurare, ceea ce afectează amplitudinea și faza curenților turbionari. Amplitudinea, defazajul și adâncimea de pătrundere a curenților turbionari, depind de amplitudinea și frecvența curentului de excitație, de conductibilitatea electrică, de permeabilitatea magnetică a materialului, de forma piesei controlate, de poziția relativă a bobinelor față de piesă, precum și de omogenitatea materialului controlat. <br/br>Metodă mai este denumită și a curenților Foucault după numele fizicianului francez, Léon Foucault, care a
Control nedistructiv () [Corola-website/Science/317649_a_318978]
-
deveni un material hidrofob, iar dacă tratarea se face la interiorul materialului acesta devine mai puțin susceptibil degradării decât în cazul în care se prevede un strat exterior hidrofob. Se topește numai la temperaturi de peste 1200 grade Celsius, are o conductibilitate apropiată de zero și este considerat materialul solid cu cea mai mică densitate posibilă, conținând aer în proporție de 99.8%. Un centimetru cub din aerogel cântărește 3 miligrame, puțin mai mult decât aerul, iar dimensiunea totală a golurilor din
Aerogel () [Corola-website/Science/318802_a_320131]
-
și a unei eventuale înlocuiri. O baterie este alcătuită din celule galvanice, care se mai numesc și pile electrice. Bateria funcționează la bază pe principiul lui Volta, acesta spune că între două metale diferite scufundate în electrolit (lichidul care permite conductibilitatea curentului electric) există o tensiune electrică. Bateria auto pe bază de plumb este formată din 6 celule (pile electrice) legate în serie. Fiecare celulă generează o tensiune aproximativă de 2.12 V, tensiunea totală a bateriei în gol fiind de
Baterie auto () [Corola-website/Science/337261_a_338590]