957 matches
-
Romanian Fashion Week cu o colecție de inspirație "porno-chic", în care a predominat rochia, obiectul vestimentar preferat al designerului, dar și non-culoarea negru (EZ, 05.V.2008). 5.2.2.7. Succesul lui dar și cu funcție de - am putea spune - "conector copulativ- adversativ" se datorează atât capacității sale de "dramatizare" a enunțului, cât și caracterului "deschis" din punct de vedere sintactic și semantic pe care îl conferă - caracter adecvat exigențelor discursului mediatic. Acest caracter "deschis" al enunțului rezultant face diferența în raport cu
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
și obraznic, reușești sigur în viață. 2.2. Subordonatele condiționale introduse prin dacă pot fi coordonate copulativ, prin juxtapunere sau joncțiune. Coordonarea copulativă (cu și conjuncțional sau prin juxtapoziție) impune interpretarea condiționalelor coordonate drept o condiție cumulativă pentru realizarea principalei; conectorul poate fi omis de la a doua ocurență în sus: (6) Dacă mă rogi, (și)(dacă) am timp, (și)(dacă) nu intervine altceva, o să mă duc (7) Dacă chiar vrea, se străduiește și are noroc, s-ar putea să reușească. 2
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
caz, prezent la nivel presupozițional și este contrazis de ceea ce se asertează 8: (13) Deși am făcút tot ce era de făcut, n-am reușit. [deși] B,A= (13') Deșí am făcut ......................, n-am reușit [deși] B,A= 3.2. Conectorul concesiv prototipic (deși) este factiv. Spre deosebire de acesta, chiar dacă nu este factiv (fără a fi nici contrafactiv)9; indiferent de utilizarea (±) factivă, valoarea sa concesivă este mai puternică decât cea a lui deși (implicația presupusă - și infirmată asertiv - este resimțită ca
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
chiar dacă aceasta este posibilă (fără a fi frecventă): (15) Chiar dacă o să-i ceri iertare, sau chiar dacă o să-i arăți că te-ai schimbat, tot n-o să te ierte vreodată. 3.3. Altă modalitate de construcție a structurilor concesive este fără conector, cu utilizarea conjunctivului (cu sau fără marca conjuncțională să) în predicatul subordonatei: (16) (să) Facă el și pe dracu-n patru, pe mine nu mă mai prinde să-l ajut (17) Ducă-se și la Papa de la Roma, ce vrea
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
altcineva, nu vin. 5.3.1. Dintre disjuncțiile de condiționale, s-a specializat pentru expresia exhaustivă a circumstanțelor (deci pentru valoarea de "condițional al indiferenței") corelativul fie că... fie că, unde fie pare să-și fi desăvârșit tranziția către simplu conector disjunctiv, iar că funcționează condițional 16, ca în (21), (62), (63), (64): (62) Organizatorii spun că evenimentul se adresează în special tinerilor care vor să evolueze în carieră, fie că sunt studenți, fie că sunt tineri care au acumulat o
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
917−918, nici celelalte tipuri de dacă noncondițional - cf. GALR II: 645, 650. 4 Cf. Grice (1981). 5 Interpretarea ca implicație strictă se poate impune pe cale lexicală (Numai/doar dacă A, atunci B) sau pe cale intonațională (cu accent frastic pe conector: DÁCĂ mă rogi așa frumos, bine, o să vin.) 6 În lucrările de lingvistică, conceptele de factivitate/contrafactivitate sunt definite, de regulă, în raport cu predicatele (cf. DSL 1997) sau cu verbele (cf. Moeschler, Reboul 1999). Utilizarea lor în raport cu conectorii este absolut legitimă
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
reprezintă o informație nou introdusă în universul discursiv), în timp ce în (13') este doar presupusă (informație de fundal, considerată deja existentă în universul opiniilor comune interlocutorilor). 9 Caracterul factiv poate fi sugerat pe cale prozodică (accent frastic pe ultima silabă accentuată a conectorului sau pe semiadverbul chiar), coroborată cu forma verbală (indicativ); accentul frastic pe ultima silabă accentuată a subordonatei, coroborat (opțional) cu condiționalul ori cu prezumtivul, conduce mai curând la o interpretare nonfactivă. O dezambiguizare univocă este însă posibilă doar contextual. În
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
2.2). Sintagma care îl cuprinde primește articol proclitic (3.2.3). Se produc o serie de contaminări de construcții și variații în uzul cu sau fără de al sintagmei (3.2.4). În fine, alde se specializează în ipostaza de conector comparativ (3.2.5), valoare neînregistrată de gramaticile și dicționarele noastre, dar destul de frecventă azi. 3.2.1. Combinarea cu nominale atipice Secvența (de-)alde precedă destul de des diferite grupuri nominale determinate, care nu corespund uzului prototipic, având drept centru
[Corola-publishinghouse/Science/85032_a_85818]
-
de alde ca Magda e plină țara (click.ro). A fost înregistrată și confuzia cu de-ale: de-alde-muzicii (scrisdegeaba.wordpress.com, 14.VII.2007); Ca arene ale întrecerilor în "de-alde combinațiilor" (EZ, 31.XII.1999). 3.2.5. Alde - conector comparativ Dacă în construcțiile cu centrul de grup exprimat și cu prepoziția de considerăm că rolul de subordonare îi revine totuși acesteia (oameni de-alde noi), în construcțiile similare fără de operatorul alde a căpătat o funcție similară adverbului de comparație
[Corola-publishinghouse/Science/85032_a_85818]
-
cu grupuri nominale al căror referent e nonpersonal (cu centrul pronume nehotărât, substantiv comun, abstract, sintagmă citată etc.). Din punct de vedere gramatical, alde prezintă o tendință de specializare ca echivalent al lui ca, având în anumite construcții valoarea de conector comparativ. Operatorul alde aparține unui inventar bogat de mijloace ale impreciziei convertite în mărci ironice, ilustrând o trăsătură caracteristică a limbajului colocvial și a celui din mass-media. 1 Alde a fost considerat de Hasdeu, în 1886 în Etymologicum Magnum Romaniae
[Corola-publishinghouse/Science/85032_a_85818]
-
și HW (hardware). Registrul software este o copie a registrului hardware. Astfel, registrul SW poate fi utilizat, modificat în cadrul aplicației fără a întrerupe registrul HW în timp ce este în progres o anumită operație. Placa de achiziție NI-USB 6251 prezintă un conector I/O cu 68 de pini, tip SCSI-II. În mod normal, NI-DAQmx trimite intrările și ieșirile counterului spre pinii PFI (Programmable Function Interface). Se pot utiliza valorile predefinite sau se pot alege alte surse și destinații pentru semnalele generate de
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84096_a_85421]
-
câte își amintește, când, într-o bună zi, tatăl său a adus acasă un motor cu ardere internă, dotat cu generator electric, căruia urma să îi regleze cutia de contacte. L-a chemat pe Ionică să țină un deget pe conectorul bujiei electrice. Tatăl învârtea coarba, iar el răspundea la impulsurile electrice sesizate de deget. A fost într-atât de impresionat, încât a doua zi, când tata plecase în câmp, și-a invitat toți prietenii din mahala să le arate experimentul
Creativitatea academicianului Ion Bostan, dar divin sau rezultatul unei munci asidue by Lorin Cantemir () [Corola-publishinghouse/Science/83665_a_84990]
-
exprimă o percepție fizică; dacă exprimă proprietăți abstracte sau evenimente virtuale, configurația are interpretare cognitivă 107. Verbul a auzi exprimă atât percepții directe - "aud vorbele lor" (89), cât și percepții indirecte - "aud zgomotele și deduc de unde vin" (90). Contextele cu conectorul relativ cum (87), (92) sunt ambigue semantic între sensul modal (văd/aud √ modul cum) și un sens abstract (aud/văd cum = aud/văd că). În lucrarea de față adoptăm analiza din Manoliu Manea (1969: 129) și Pană Dindelegan (1974: 35
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
față adoptăm analiza din Manoliu Manea (1969: 129) și Pană Dindelegan (1974: 35), conform căreia aceste enunțuri sunt derivate din structurile de adâncime (87') și (92'), conținând nominalul [+Indef] [-Abstract] modul. În aceste modele de analiză, cum funcționează ca un conector care și-a păstrat valoarea modală: (87') Văd √ modul cum se apropie. (92') Aud √ modul cum tresare. Conform acestei interpretări, nu se poate stabili echivalența semantică [verb de percepție + cum] - [verb de percepție + că]: (93) Văd cum se apropie "Văd
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
redusă (adjunct) pe lângă obiectul direct al verbului matricial. În GALR II (2008: 184) se menține analiza GV non-finit gerunzial ca predicat secundar/propoziție redusă. Gheorghe (2011) precizează că propoziția gerunzială din română este echivalentă semantic unei pseudo-relative "prezentative" introduse prin conectorul cum, al cărui sens modal este estompat în favoarea unei semnificații aspectuale (vezi infra, 4.4.7.3)123: (133) Îl văd pe Ion venind = Îl văd pe Ion cum vine. 4.4.6.2. Ambiguitatea gerunziului în contextul unui verb
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
se percepe referentul prin intermediul procesului pe care îl desfășoară. Gheorghe (2011, ms) precizează că propoziția introdusă prin relativul cum are comportamentul unei pseudo-relative126 prin natura propozițională a constituentului încastrat sub verbul de percepție 127. Autoarea remarcă valoarea modală estompată a conectorului cum în favoarea unei semnificații aspectuale, care permite echivalența cu gerunziul: (146a) Îl văd cum ("în timp ce") înoată. ≡ (146b) Îl văd înotând. 5. Tipare de construcție cu verbe de percepție intențională. Trăsături generale ale clasei În primul capitol al lucrării am distins
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
se par importante!"). Relativele introduse prin cum, posibile doar cu verbele a privi și a asculta, ocupă poziția obiectului direct, funcțioând ca relative completive: (206) Privesc cum înfloresc pomii. (207) Ascult cum îmi bate inima. În contextele de acest tip, conectorul cum își păstrează sensul modal: (206') Privesc cum înfloresc pomii < Privesc modul cum înfloresc pomii. (207') Ascult cum îmi bate inima < Ascult felul cum îmi bate inima. 5.3. Verbele de percepție intențională în structuri cu predicat secundar Verbele a
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
a privi și a asculta pot apărea, mai limitat decât verbele de percepție nonintențională, în structuri cu predicat secundar. Predicatul secundar se poate realiza prin grup adjectival (208-209), prin propoziții non-finite gerunziale (212) sau prin propoziții (pseudo-) relative introduse prin conectorul cum (214-215): * Grup adjectival: (208) Îl privesc îngândurat. (209) Îl ascult îngândurat. Față de structurile ternare în care se angajează verbele de percepție nonintențională, unde predicatul secundar se raportează de regulă la obiectul direct al verbului de percepție, în aceste tipare
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
valorile semantice ale gerunziului: dacă în exemplul (212) interpretarea construcției este Îl privesc cum înoată/în timp ce înoată, gerunziul exprimând o valoare temporal-durativă, în exemplul (213), construcția gerunzială are valoare asociativă: El mă privește și râde143. * Propoziție (pseudo-)relativă introdusă prin conectorul cum: (214) Îmi place să îi privesc [cum zboară] (www.latifa.ro) (215) A fost fain să îi ascult [cum vorbesc despre un eveniment la care parti- cipă din pasiune]. 6. Verbele de percepție evidențială Verbele de percepție evidențială se
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
în lingvistica englezească s-a propus termenul hearsay/reported - "am auzit spunându-se". Vezi și GALR II (2008: 718). 105 Vezi GALR II (2008: 208-209). Distincția propoziție relativă propriu-zisă vs propoziție interogativă indirectă se face în funcție de calitatea de anaforic al conectorului față de un constituent al propoziției matrice. Conectorii relativelor propriu-zise se află într-un raport anaforic cu un constituent din matrice, față de cei ai interogativelor indirecte, care nu stabilesc acest raport cu propoziția regentă. 106 Vezi Pană Dindelegan (1974: 30-37). Autoarea
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
etc.) și empirică (impactul tipului discursiv, al nivelului de acceptabilitate, al situației comunicative asupra manifestărilor coerenței, al ponderii și ierarhiei tipologice) este considerată ca avînd o contribuție însemnată la creșterea conceptuală și metodologică a teoriei discursului. V. anaforă, coeziune, configurație, conector, text. DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; ROVENȚA-FRUMUȘANI 2004; BUSSMANN 2008. GM COEZIUNE. Coeziunea, element definitoriu în conceperea textului, reprezintă un tip de conexiune sintactică, realizată explicit la nivel microstructural și dependentă exclusiv de contextul lingvistic. În teoria textului, coeziunea se
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
d i s c u r s u l u i, concesia ca tehnică de diminuare a exigențelor locutorului față de poziția interlocutorului este considerată momentul esențial al negocierii, determinînd obținerea unui acord între protagoniști, capabil să atenueze posibilele conflicte. V. conector, frază, obiecție, polifonie. LO CASCIO 1991; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; GA 2005. RN CONCLUZIE. Cuvîntul concluzie semnifică, în general, ceea ce rezultă în mod firesc din anumite date sau din anumite situații. Din punctul de vedere al folosirii limbii în vorbire, ar
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
conector și-a extins semnificația la orice cuvînt sau grup locuțional a cărui funcție este de legare sintactică și semantică a două unități de nivel propozițional, determinînd totodată și poziția acestora în cadrul unei ierarhii a secvenței textuale. În teoria textului, conectorul este un cuvînt sau un grup de cuvinte din clasa adverbului sau a conjuncției, a cărui funcție este de a realiza legătura formală și semantică dintre segmentele unui discurs, constituind unul dintre mijloacele importante de realizare a coeziunii textuale. În
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
nouă sau insolită. În acest caz, ele conțin aproximativ tot atîția conectori cît și textele argumentative și explicative. În schimb, în toate cazurile, descrierile conțin în general mulți organizatori textuali și frecvente mărci de reformulare în încheierea unei secvențe. V. conector argumentativ. DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; ADAM 2005. GM CONECTOR ARGUMENTATIV. Tradiția anglo-saxonă are în uz conectori propoziționali, în timp ce tradiția continentală îi denumește operatori propoziționali, functori sau relatori. Există în limbajul de specialitate o multitudine de termeni pentru a denumi
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
atîția conectori cît și textele argumentative și explicative. În schimb, în toate cazurile, descrierile conțin în general mulți organizatori textuali și frecvente mărci de reformulare în încheierea unei secvențe. V. conector argumentativ. DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; ADAM 2005. GM CONECTOR ARGUMENTATIV. Tradiția anglo-saxonă are în uz conectori propoziționali, în timp ce tradiția continentală îi denumește operatori propoziționali, functori sau relatori. Există în limbajul de specialitate o multitudine de termeni pentru a denumi dierite tipuri de conectori: conectori semantici și conectori pragmatici (T.
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]