1,367 matches
-
rețin figurile unor Mihail Galino, N. Luchian, C. Bălănescu, Grigore Manolescu și Aristizza Romanescu - colorează întrucîtva filele nostalgicelor suveniruri. Capacitatea de a admira a autoarei nu îi diminuează reflexivitatea, ea discutând în limitele unei „critici impresioniste”, în care afectul se conjugă cu luciditatea, „concepția” unor întruchipări scenice. Mai există în carte „autocritica”, adică o rememorare, în deplină, orgolioasă conștiință de sine, fără false sfiiciuni, a vieții unei dive căreia ursitoarele nu s-au îndurat să-i menească și o faimă europeană
PRUTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289058_a_290387]
-
România literară” ș.a. În contrast cu moda textualistă din anii ’80, M. scrie o proză parabolică, cu un epic redus, cu elemente fantastice și poematice, grefată pe tipare mitice și turnată într-o scriitură artizanală, uneori prolixă. Astfel, romanul În preajma legendei (1989) conjugă tema creației cu erosul și cunoașterea, descriind alienarea individuală și posibilitatea transcenderii. Susținut de o metafizică spiritualistă, provenită din simbioza dintre reverberațiile arhetipale și speculațiile paraștiințifice, textul descrie autocreația personajului-narator, care parcurge o inițiere multiplă - erotică, estetică și mistică. Punctat
MUNTEANU-16. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288300_a_289629]
-
Ramuri”, „România literară” ș.a. Lirica pe care o scrie N. indică o luciditate asumată cu fervoare și cu fascinația riscului, un patos fără grandilocvență al verbului, susținut prin forța și rigoarea elegantă a rostirii, legitimat de angajarea existențială puternică, armonios conjugată cu rafinamentul adus de cultură. Individualitatea poetei se definește prin ardență glacială, inteligență și cerebralitate, printr-o anumită „virilitate” (termen utilizat de critică pentru a semnala distanțarea de o viziune considerată, convențional, a fi proprie poeziei feminine), căci N. nu
NEGREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288406_a_289735]
-
forță ale gândirii românești interbelice, contribuind astfel la fundamentarea istoriilor literare ulterioare. Cea mai de seamă contribuție critică a lui P. este însă studiul George Bacovia (1969). Lucrare de o complexitate remarcabilă, în care subtilitatea sugestiilor, argumentelor și formulărilor se conjugă cu profunzimea viziunii comprehensive, demersul contribuie în chip esențial la schimbarea unui curent de opinie interbelic - susținut și de Istoria literaturii române de la origini până în prezent a lui G. Călinescu -, potrivit căruia lirica bacoviană se înscrie într-o tendință literară
PETROVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288799_a_290128]
-
izomorfe: știm - femeile/ prețuiesc sentimentul nu dorința/ carnea noastră expertă/ nu e însăși iubirea” (Scrisoare către dragostea unui bărbat II). Puseele destabilizatoare ale eului liric, experimentate cu precădere asupra propriei ființe, privită în dubla ipostază de individ și specie, se conjugă astfel cu fervoarea demontării iluziilor și a falimentării imaginarului: „Aceasta este rochia mea de duminică/ dedesubt se află trupul meu aproximativ intact/ la dracu se găsește sufletul meu nefestiv/ Iar acesta ești tu/ îndrăgostit până peste urechi de mine/ adică
PETREU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288793_a_290122]
-
în același timp, culegerea literaturii populare și apreciază contribuțiile, distincte, aduse de Petre Ispirescu și G. Dem. Teodorescu. El însuși face câteva adaptări literare (Jupân Rănică vulpoiul, Tigrul păcălit) ori prelucrează, după G. W. Cox, Zece basme mitologice. Din pasiunea conjugată pentru istorie, filologie și literatura propriu-zisă pleacă studiile de istorie literară și culturală ale lui O. A cercetat manuscrise și tipărituri vechi, a scris despre Psaltirea diaconului Coresi, a contribuit la editarea scrierilor lui Dimitrie Cantemir, a elogiat efortul lui
ODOBESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288509_a_289838]
-
mare importanță. De exemplu, năvălirile barbare. Ele nu au fost cauze fundamentale ale căderii imperiului, ci doar s-au cumulat cu cauzele esențiale ale acestui proces inevitabil. Orice imperiu pare să se descompună din două tipuri de cauze, care se conjugă, generate de însăși propriul său sistem de organizare - cauze interne și cauze externe. Cauzele interne: există un fel de cerc vicios care stă la baza dezvoltării comunităților de acest fel - consumul claselor privilegiate și al întregului aparat administrativ-militar este în
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
care e atras mereu de „pânze de catarg”, chiar dacă uneori se identifică lăuntric cu „vulturii răniți”, cu niște „ghitare sfărâmate”, cu „copaci pustii”. Spre a ține piept „ceții” și „ruginii”, cheamă „răsăritul” soarelui și „seninul” cerului, duioșia cântecului de dragoste. Conjugând notația realistă, în manieră tradițională, cu sugestia metaforică, poemele lui, nu lipsite de platitudini și stângăcii, impresionează prin puritate și spontaneitate, prin stilul sobru și muzical. Câteva poezii scrise după 1940 sunt străbătute de un optimism fals, de circumstanță, și
NENCEV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288421_a_289750]
-
revine la stilul ce l-a consacrat, la care nu va mai renunța niciodată, în ciuda numărului impresionant de scrieri. Cărțile emblematice ale acestei ultime perioade sunt Athanor (1968), Copacul-animal (1971) și Tatăl meu obosit (1972), unde reluarea tehnicilor suprarealiste se conjugă cu reconsiderarea demersului cognitiv al vechilor alchimiști, pentru care toate ființele și lucrurile din univers sunt legate prin fire nevăzute într-o interdependență subtilă, sesizabilă la o privire suficient de atentă. Asemenea alchimiștilor, poetul reface continuitatea dintre lumea fanteziei și
NAUM-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288373_a_289702]
-
reușită presupune acceptarea a patru aserțiuni coordonate referitoare la: covariație, direcționalitate, raportare non-aparentă și plauzibilitate. În primul rând, trebuie să existe un tipar de covariație între variabilele X și Y. Trebuie să observăm că cele două variabile apar împreună, sunt conjugate în mod constant. Mai mult, relația trebuie să prezinte și regularitate. Anumite stări ale lui X trebuie să fie asociate în mod regulat cu anumite stări ale lui Y. Asociația poate fi dihotomică (când poate fi observat X, poate fi
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
cu atât mai mult va prezenta schimbări sistematice și variabila Y față de media sa. În exemplul imaginar a fost emisă ipoteza că există un tipar de covariație pozitivă și astfel creșterea consumului de carne și creșterea succesului în război apar conjugate în mod constant. Totuși, covariația sistematică nu este suficientă pentru a stabili cauzalitatea. Într-o relație de covariație nu se poate distinge dacă X determină pe Y sau Y pe X. De exemplu, consumul de carne și succesul în război
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
din agricultura În micile lor gospodării. În anii postsocialismului restructurarea industriei, În general, a mineritului, În special, produce mutații profunde și la nivelul spațiului rural. Locurile de muncă sunt tot mai puține și piața agricolă din ce În ce mai restrânsă. Aceste schimbări se conjugă, În anumite locuri, cu efectele imediate ale pătrunderii capitalului străin În România și, implicit, cu efectele globalizării. Un asemenea caz este și cel al comunei Roșia Montană (județul Alba), unde compania canadiană Roșia Montană Gold Corporation propune un proiect de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
este un reflex, o reacție specifică la o anume conjunctură”, iar „apariția sa nu e singulară, ipostaza literară este întregită de manifestări în psihologie, sociologie, politologie, filosofie, lingvistică și semiotică”. Definitorie pentru modalitatea narativă comportamentistă - scrie criticul - este cultivarea onticului conjugată cu suprimarea psihicului. Evitarea analizei psihologice, în favoarea consemnării unui „proces-verbal”, are ca scop restituirea fidelă a evenimentelor, fără incursiunea în universul propriu eului fiecărui personaj. Depersonalizarea artei în scopul obținerii unei relații mai subtile între nivelul semnificat și nivelul semnificant
PARVU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288700_a_290029]
-
video-filmului Paradis pierdut în memorie (1995). Este distins cu Premiul Asociației Scriitorilor din Cluj-Napoca pentru Paradis pierdut în memorie (1993). Frecvența metaforelor care aproximează condiția poetului, a scrisului, și, simultan, temeiul lor biografic, transpuse într-un discurs liric apt să conjuge confesiunea și reveria, meditația și evocarea, lumea lăuntrică și lumea exterioară, indică în M. un „poet din spița «livreștilor» ironic-sentimentali” (Ion Pop). Scrisul său este premeditat „cărturăresc”, afirmând deschis conștiința convenției literare: „Scriu de parcă ar trebui/ să fiu cu adevărat
MIHAIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288131_a_289460]
-
pentru cursul secundar, la Liceul „Carol I” din același oraș. Elev dintre cei răsăriți, M. simte de pe acum imboldul scrisului, redactând, împreună cu alți colegi, o foaie satirică intitulată bizar, „Cariops”, trasă la șapirograf. Războiul îi trezește un gust al aventurii, conjugat cu patriotism adolescentin. El cere să fie trimis pe front, îmbrăcând uniforma de cercetaș. Cu o constituție fragilă, contractează un tifos exantematic, boală pe care o învinge, dar care îi șubrezește iremediabil sănătatea. După ce va absolvi, în particular, două clase
MILCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288137_a_289466]
-
închisoare, Gheorghe Sucegan. Nicu Ioniță face o interesantă radiografie a evenimentelor din Pitești într-un articol publicat în revista Memoria 1, definindu-le ca un laborator experimental de psihologie umană în care, printr-un climat de groază și violență extremă, conjugat cu o izolare perfectă și lipsă totală de informații, în absența completă a celor mai elementare condiții de trai și pe fondul unei degradări fiziologice accentuate, s-a acționat cu sălbăticie asupra studenților deținuți, prin torturi fizice și psihice de
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
mod necumpătat sau exclusiv (să ne gândim, de pildă, la maratoniști), primatul senzorialului, mai ales în adolescență, servește la a contrainvesti lumea internă a emoțiilor și fantasmelor trăite ca inconștient periculoase, din cauza forței pulsionale ce le însoțește. Contrainvestirea s-a conjugat aici cu mecanismul deplasării. În genere, orice contrainvestire este de fapt o deplasare a investirii. Să subliniem, de asemenea, înrudirea dintre contrainvestire și transformarea în contrariu. Într-adevăr, pentru a se putea opune, trebuie ca reprezentarea contrainvestită să fie în
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
că refuzul nu face să dispară reprezentarea insuportabilă, el doar o exclude, distingându-se prin aceasta de refulare, caracterizată printr-o separare care nu lasă aparent nici o urmă. Unele nuanțări trebuie însă aduse acestui antagonism de principiu. Refuzul se poate conjuga parțial cu refularea, mai ales în patologia nevrotică. Clivajul eului este o coordonată topică esențială în funcționarea refuzului, astfel încât, în interiorul eului, „respingerea este întotdeauna dublată de o acceptare: apar două atitudini opuse, independente una de cealaltă, ceea ce conduce la un
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
o necesitate a circulației și a abordării unitare în relațiile comerciale sau de parteneriat. Serviciile sunt tratate diferențiat, după natura și felul lor, în ceea ce privește regimul fiscal, cercetarea fenomenelor și modul de manifestare pe piață. În acest sens, interesul marketingului se conjugă cu cel de interes general, în înregistrarea, prelucrarea, publicarea și diseminarea datelor din acest domeniu de activități.<footnote V. Olteanu, Marketingul serviciilor, Editura Uranus, București, 2000. footnote> Nomenclatorul privind clasificarea produselor și serviciilor asociate activităților economice cuprinde două mari categorii
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
și portocalii. În mijlocul acestei încrețiri muntoase, suspendat între cer și pământ, la 1 700 de metri înălțime, se află satul Guarda, adunat din case vechi de piatră în jurul unei biserici cu turlă înaltă, tăioasă. „Iau sun, tu eșt, iel is...” conjugă Armon în limba romanșă. „Eu sunt, tu ești, el este”, repet eu în română și e rândul lui să rămână cu gura căscată, uimit de un așa lucru ciudat” (Formula AS, nr. 691, p. 12) Folosiți în atac un paradox
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
Romeo și Julieta, au murit unul în brațele celuilalt pe un pod din Sarajevo. Acest text, puternic și banal în același timp, evocă și transpune ceea ce a devenit un stereotip cultural: dragostea învinge ura din jur [...]. Transmisia și recrearea se conjugă. Raportarea și interpretarea nu se limitează doar la constatare”. (Michel Palmer, 2003, p. 30) Se pot observa multe improvizații și imperfecțiuni în munca unui corespondent. Important este ca acesta să evite gafele, greșelile flagrante, așa cum s-a întâmplat când postul
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
noua tehnologie (având funcționalitatea de mijloc de învățământ, dar și de metodă, de instrument procedural) constituie un exemplu strălucit de introducere și adecvare a unei tehnici noi în dispozitivul tradițional al pedagogiei. Suporturile pedagogice tradiționale nu sunt abolite, ci sunt conjugate cu noile suporturi tehnice. Inovația tehnică „absoarbe” într-un mod specific instrumentarul pedagogic clasic, mlădiindu-l în acord cu noile exigențe. Se vorbește tot mai des despre dispozitive de învățare la distanță, despre dispozitive de mediatizare a cunoașterii și despre
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
câmpia însorită, Târnava, colina și podgoriile ce dormitează - un peisaj saturat de deliciile verii - compun tot atâtea priveliști pastorale (Somn de vară, Cântecele serii, Neclintire). Alteori, peisajul magnific stă sub amenințarea firii dezlănțuite (Pe câmpia noastră). Elegiacul și metafizicul se conjugă, însă fără mare adâncime, după prototipul poetic blagian asaltat de mister (Ectenie, Semne). Renașterea, „învierea” mult așteptată („Doamne, fă un semn ca de-nceput”), proximitatea divinului, către care se deschide, în primăvară, frumusețea terestră, amintesc de imagistica gândiristă (Peisaj cu
BRATES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285866_a_287195]
-
un sloi de gheață până la o insulă „înconjurată de stânci și de valuri”, specie de paradis terestru unde se spune că trăiau pictori și sculptori, preocupați exclusiv de propria artă. Romantismul viziunii mitopoetice, recognoscibil în predilecția autorului către visare, se conjugă însă cu tragismul și absurdul caracteristice literaturii moderne, conferind prozei poematice baconskyene o individualitate și o originalitate bine marcate în contextul literar contemporan. Înscriindu-se în aceeași paradigmă stilistică, romanul alegoric Biserica Neagră (recuperat și tipărit în Germania în 1976
BACONSKY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285529_a_286858]
-
pierderea sensului. Dar tot ei îi revine misiunea de a-l recupera și reacredita, și prin aceasta de a salva lumea (este ceea ce mărturisește B. răspunzând la întrebarea „De ce scrieți?”). Rostirea poetică restituie sacrul și-l conservă. Finalitatea soteriologică se conjugă în Euridice și umbra (1988) și în Chemarea numelui (1995) cu un aflux biografic (dispariția prematură a soției poetului). Poezia de eteruri nelumești și de metafore ale distanțării și impersonalizării se individualizează în sensul cel mai propriu, fără a deveni
BALTAG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285591_a_286920]