1,097 matches
-
rezecția. Totuși, se poate practica miomectomie extramucoasă sau chiar rezecție de esofag, urmată de reconstrucție digestivă cu stomacul. Invazia corpului vertebral contraindică de principiu intervenția chirurgicală. Totuși se pot practica rezecții parțiale sau totale de corp vertebral, atunci când gaura de conjugare nu este afectată. Tehnica a fost descrisă de DeMeester în anul 1989. În această circumstanță lobectomia este indicată, deși cazul este în stadiul IIIb, după noua descriere, indiferent de dimensiunile tumorii primare. Considerații legate de criteriul N Atitudinea chirurgicală în fața
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
-
invadarea directă a cordului contraindică rezecția pulmonară. Contraindicația este însă relativă, după părerea noastră, în prezența însămânțărilor pleurale (2-5%), a venei cave superioare. Este însă discutabilă rezecția în caz de invazie a corpilor vertebrali și în special a găurilor de conjugare și extensiei extraganglionare a metastazelor mediastinale cu invadarea structurilor vasculare [28]. Dacă în statisticile mai vechi contraindicația prin toracotomie se punea în 20-25% din cazuri, azi procentul s-a redus mult, fiind după cei mai mulți autori în jur de 5%. Considerații
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
-
de tipul a bea, a ști: bea / să bea, știe / să știe): (64) (el) merge / (el să) meargă În al doilea rând, sincretismul 3SG≡ 3PL este generalizat la subjonctiv, spre deosebire de indicativ, unde relațiile sincretice sunt depedente de clasa flexionară: (65) conjugarea V: hotărî conjugarea I: mânca INDICATIV SUBJONCTIV INDICATIV SUBJONCTIV 1SG: hotărăsc (să) hotărăsc mănânc (să) mănânc 2SG: hotărăști (să) hotărăști mănânci (să) mănânci 3SG: hotărăște (să) hotărască mănâncă (să) mănânce 1PL: hotărâm (să) hotărâm măncâm (să) mâncăm 2PL: hotărâți (să
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
bea, a ști: bea / să bea, știe / să știe): (64) (el) merge / (el să) meargă În al doilea rând, sincretismul 3SG≡ 3PL este generalizat la subjonctiv, spre deosebire de indicativ, unde relațiile sincretice sunt depedente de clasa flexionară: (65) conjugarea V: hotărî conjugarea I: mânca INDICATIV SUBJONCTIV INDICATIV SUBJONCTIV 1SG: hotărăsc (să) hotărăsc mănânc (să) mănânc 2SG: hotărăști (să) hotărăști mănânci (să) mănânci 3SG: hotărăște (să) hotărască mănâncă (să) mănânce 1PL: hotărâm (să) hotărâm măncâm (să) mâncăm 2PL: hotărâți (să) hotărâți mâncați (să
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
întreba unde e omul un principiu diferit de acel suflet ce-l determină și îi dă viață și gândire, el însuși fiind principiu sau parte din Cel ce-i folosește trupul? Și omul nu-i același lucru cu sufletul ci conjugarea lor într-o eternă realitate a cărei origine ne străduim să o tălmăcim 1240. E, cum aș spune eu, ca inițiat al lumii, personalitatea sufletului. E ceea ce ne locuiește ontologic, sursă creștină pentru viața și creația omenească. Sunt doar o
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
sănătății și securității persoanelor și mediului înconjurător. Articolul 243 Crearea de condiții favorabile Statele și organizațiile internaționale competențe vor coopera, prin încheierea de acorduri bilaterale și multilaterale, pentru a crea condiții favorabile desfășurării cercetării științifice asupra mediului marin și pentru conjugarea eforturilor cercetărilor care studiază natură fenomenelor și proceselor care se manifestă în acest mediu marin și interacțiunea lor. Articolul 244 Publicarea și difuzarea de informații și cunoștințe 1. Statele și organizațiile internaționale competențe vor publica și difuza, pe cai corespunzătoare
CONVENŢIA NAŢIUNILOR UNITE din 10 decembrie 1982 asupra dreptului marii*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132201_a_133530]
-
să evalueze avarierea, distrugerea sau abandonarea misiunii de către țintă; ... d) echipamente de dirijare, propagare sau focalizare a fasciculului; ... e) echipamente cu posibilitatea de baleiere rapidă a fasciculului pentru operațiunile rapide asupra țintelor multiple; ... f) sisteme optice adaptive și dispozitive de conjugare a fazei; ... g) injectoare de curent pentru fascicule cu ioni negativi de hidrogen; ... h) componente de acceleratoare "calificate pentru utilizări spațiale"; ... i) echipamente pentru emiterea sub formă de con a fasciculelor de ioni negativi; ... j) echipamente pentru controlul și orientarea
HOTĂRÂRE nr. 844 din 28 august 2001 privind Lista de armamente, muniţii şi alte produse militare supuse regimului de control la export şi import. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136794_a_138123]
-
de tip militar clasic, la adresa securității sale naționale. Se poate estima că în perioada actuala riscurile la adresa securității sunt preponderent de natură nemilitara și mai ales internă, manifestandu-se în special în domeniile economic, financiar, social și ecologic. Perpetuarea și conjugarea unor vulnerabilități existente în aceste domenii pot afecta însă securitatea țării, generând efecte interdependențe, difuze, multidirecționale, care impun modalități de prevenire și de acțiune adecvate și flexibile. Neglijarea, amplificarea ori acumularea necontrolată a acestor vulnerabilități poate să creeze instabilitate și
HOTĂRÂRE nr. 36 din 18 decembrie 2001 privind adoptarea Strategiei de securitate naţionala a României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138932_a_140261]
-
se vor publica în Monitorul Oficial al României. Anexă 4 REGULAMENT DE ORGANIZARE ȘI FUNCȚIONARE a Comitetului Național Român pentru Programul Hidrologic Internațional Capitolul 1 Prevederi generale Articolul 1 Comitetul Național Român pentru Programul Hidrologic Internațional are ca scop principal conjugarea eforturilor specialiștilor din România, care activează în domeniul hidrologiei și resurselor de apă, în vederea participării la acțiunile internaționale legate de aplicarea Programului hidrologic internațional, în scopul unei dezvoltări durabile într-un mediu evolutiv. Capitolul 2 Componentă, modul de organizare, atribuțiile
HOTĂRÂRE nr. 568 din 20 septembrie 1997 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119151_a_120480]
-
le este proprie flexiunea după gen, număr și caz; sunt unități lexicabile declinabile; flexiunea lor este numită, de altfel, declinare: substantivul, adjectivul, pronumele; substantivul cunoaște și categoria determinării 3; 2. clase lexico-gramaticale cărora le este proprie flexiunea, numită de regulă conjugare, după categoria gramaticală a timpului: verbul; 3. clase lexico-gramaticale cărora le este proprie categoria gramaticală a intensității: adverbul și adjectivul. Clasa verbului prezintă identitatea cea mai bine marcată; flectivul cuvintelor aparținând acestei clase își datorează planul semantic în primul rând
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
scriam, făc-ea-m. Prezența unuia din cele două sufixe în forme verbale finite este condiționată: 1) de apartenența verbului la o anumită clasă de flexiune și/sau 2) de structura fonetică a morfemelor contextuale. Sufixul -aintră în structura imperfectului verbelor de conjugarea I: a cânta și de conjugarea a V-a: a coborâ 5: Sufixul -eacaracterizează imperfectul verbelor de la celelalte conjugări. Morfemele diferite fonetic datorită apartenenței unităților lexicale la clase flexionare diferite sunt morfeme sinonime; sufixele de imperfect a și ea sunt
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
două sufixe în forme verbale finite este condiționată: 1) de apartenența verbului la o anumită clasă de flexiune și/sau 2) de structura fonetică a morfemelor contextuale. Sufixul -aintră în structura imperfectului verbelor de conjugarea I: a cânta și de conjugarea a V-a: a coborâ 5: Sufixul -eacaracterizează imperfectul verbelor de la celelalte conjugări. Morfemele diferite fonetic datorită apartenenței unităților lexicale la clase flexionare diferite sunt morfeme sinonime; sufixele de imperfect a și ea sunt morfeme sinonime când distribuția lor corespunde
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
o anumită clasă de flexiune și/sau 2) de structura fonetică a morfemelor contextuale. Sufixul -aintră în structura imperfectului verbelor de conjugarea I: a cânta și de conjugarea a V-a: a coborâ 5: Sufixul -eacaracterizează imperfectul verbelor de la celelalte conjugări. Morfemele diferite fonetic datorită apartenenței unităților lexicale la clase flexionare diferite sunt morfeme sinonime; sufixele de imperfect a și ea sunt morfeme sinonime când distribuția lor corespunde poziției din sistemul morfematic al limbii. Morfemul a, însă, intervine și în structura
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
apartenenței unităților lexicale la clase flexionare diferite sunt morfeme sinonime; sufixele de imperfect a și ea sunt morfeme sinonime când distribuția lor corespunde poziției din sistemul morfematic al limbii. Morfemul a, însă, intervine și în structura imperfectului unor verbe din conjugarea a II-a (scri-a-m) iar morfemul -eaîn structura imperfectului unor verbe de conjugarea I (vegh-ea-m). În aceste structuri fiecare din cele două sufixe este condiționat de structura fonetică a morfemului-rădăcină; la verbele cu rădăcina terminată în vocala i
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ea sunt morfeme sinonime când distribuția lor corespunde poziției din sistemul morfematic al limbii. Morfemul a, însă, intervine și în structura imperfectului unor verbe din conjugarea a II-a (scri-a-m) iar morfemul -eaîn structura imperfectului unor verbe de conjugarea I (vegh-ea-m). În aceste structuri fiecare din cele două sufixe este condiționat de structura fonetică a morfemului-rădăcină; la verbele cu rădăcina terminată în vocala i, sufixul -eaare realizarea fonetică a: descri-am; la verbele cu rădăcina terminată în consoană palatală (¿ sau
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
relațiilor sintagmatice cu morfemele vecine din structura internă a termenilor lexicali sunt alomorfe 6; sufixul -adin structura verbului descri-a-m și sufixul -eadin structura verbelor tăc-ea-m, cit-ea-m sunt alomorfe ale morfemului(arhimorfemului) ea, specific sensului de „imperfect” în flexiunea verbelor de conjugarea a II-a - a IV-a. Sufixul -eadin structura verbului îngenunch-ea-m și sufixul -adin structura verbului cit-a-m sunt alomorfe ale morfemului -a-, specific flexiunii verbelor de conjugarea I. Tot așa, dezinențele -e și -i sunt morfeme sinonime pentru
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
morfemului(arhimorfemului) ea, specific sensului de „imperfect” în flexiunea verbelor de conjugarea a II-a - a IV-a. Sufixul -eadin structura verbului îngenunch-ea-m și sufixul -adin structura verbului cit-a-m sunt alomorfe ale morfemului -a-, specific flexiunii verbelor de conjugarea I. Tot așa, dezinențele -e și -i sunt morfeme sinonime pentru exprimarea sensului de plural la substantive feminine (în opoziție, cu dezinența de singular -ă: cas-ă/cas-e și, respectiv, cu dezinența de singular -e: cart-e/cărț-i), la substantive masculine (dezinența
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
adverbe.” (G.A.I, p. 193), „Numeralele adverbiale (de repetiție) sunt adverbe.” (I, p.195), „Numeralele fracționare... exprimă un număr abstract sau un număr concret cu valoare substantivală.” (I, p. 192), ” Numeralele multiplicative sunt, de fapt, participiile (...) unor verbe de conjugarea a IV-a.” (G.A., vol.I, p. 190), " Numeralul (...) colectiv poate avea valoarea unui adjectiv ( amândoi copiii) sau a unui substitut (Are doi copii; amândoi sunt elevi.), "Numeralul multiplicativ funcționează preponderent ca adjectiv(eforturi înzecite) sau ca adverb (Cheltuiesc
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
prin care se realizează se caracterizează prin trăsătura semantică+ uman). Complinirea semantico-sintactică a verbelor cu dublă tranzitivitate se realizează în două variante: • prin două complemente directe; mai ales verbe didactice: a asculta, (Profesorul (1) îl ascultă (1) pe elev (2) conjugarea verbului.), a învăța, a întreba, a ruga, a sfătui etc.: „Și de-aceea de azi-nainte poți să nu mă mai întrebi, De ce ritmul nu m-abate cu ispită de la trebi”. (M. Eminescu) • printr-un complement direct (al obiectului) și
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
o amintește pe mama lui. El își amintește de mama lui. Și-a ascultat totdeauna părinții. A ascultat totdeauna de părinți. B. CLASE MORFOLOGICE DE VERBETC " B. CLASE MORFOLOGICE DE VERBE" Gramatica Academiei grupează verbele, din perspectiva flexiunii, în patru conjugări, „după sufixul infinitivului scurt, care se numește caracteristică a conjugării”: • conj. I - verbele care formează infinitivul cu sufixul -a: a aduna, a cânta, a lucra, a tăia etc. • conj. II - verbele care formează infinitivul cu sufixul -ea: a cădea, a
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
lui. Și-a ascultat totdeauna părinții. A ascultat totdeauna de părinți. B. CLASE MORFOLOGICE DE VERBETC " B. CLASE MORFOLOGICE DE VERBE" Gramatica Academiei grupează verbele, din perspectiva flexiunii, în patru conjugări, „după sufixul infinitivului scurt, care se numește caracteristică a conjugării”: • conj. I - verbele care formează infinitivul cu sufixul -a: a aduna, a cânta, a lucra, a tăia etc. • conj. II - verbele care formează infinitivul cu sufixul -ea: a cădea, a vedea, a-(i) plăcea etc. • conj. III - verbele care formează
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sufixe, dezinențe) și pe dinamica acesteia în dezvoltarea opozițiilor categoriale, însăși clasificarea tradițională trebuie pusă de acord cu caracterul specific al sistemului fonematic al limbii române. În acest sens, întrucât sufixele i și î (prin care se caracterizează verbele din conjugarea a IV-a:(a iubi, a urâ) reprezintă două foneme distincte: fin/fân, mină/mână, rimă/râmă, in/ân, dori, coborî, la primul nivel, descriptiv, referențial, al sistemului flexiunii verbului românesc, verbele se grupează în cinci clase lexico-morfologice: I. verbele
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în ansamblu, flectivul caracterizat printr-un grad maxim de complexitate funcționează lingvistic la doua nivele, din care unul îl înglobează pe celălalt. La primul nivel, sintagma analitică este constituită din două componente: (1) verb auxiliar-morfem liber + (2) - tema verbului supus conjugării - temă liberă: Am + cântat. La cel de-al doilea nivel, auxiliarul este variabil în funcție de număr și persoană, permițând uneori chiar o analiză în R + flectiv (a + m/ a + i), iar tema verbală prezintă un component „lexical”- rădăcina, și un component
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
10" Clasificarea verbelor, în regulate și neregulate ia în considerație structura rădăcinii în cursul flexiunii. În mod firesc clasificarea morfologică a verbelor regulate, în funcție de dinamica variațiilor tematice, își află criteriul fundamental în tema verbală, în schimbările temelor verbale în cursul conjugării. Clasificarea verbelor în funcție de structura și modificarea structurii morfologice a temelor verbale - condiționată de schimbarea sufixelor tematice - în paradigma flexiunii verbului impune luarea în considerație a două perspective: (1) a sufixului, (2) a temei verbale. Identificarea unor clase de verbe din
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
polivalente și temele monovalente, luând în considerație numărul temelor distincte, în afara omonimiei „tematice”, se pot identifica, între verbele românești cu flexiune regulată, cinci grupe de verbe, cinci tipuri de flexiune (verbală). Tipul I de flexiune Se cuprind aici verbele de conjugarea I, cu sufixul infinitivului -a. Prezintă trei teme distincte sub aspect formal: o temă polivalentă și două teme monovalente. A. - Tema polivalentă. Este constituită din rădăcina verbului și sufixul tematic, omonim și cauză a omonimiei tematice: -A-. Polivalența temei este
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]