2,206 matches
-
că aceasta nu exprimă un proces real, ci totdeauna unul dorit, predicatul poate fi numai la subjonctiv. În general, conjuncția este cea care indică la ce mod stă predicatul circumstanțialei. Despre această vezi Părțile de vorbire neflexibile în limba franceză, Conjuncția. Sunt și cazuri în care cu aceeași conjuncție se folosește uneori indicativul, alteori subjonctivul, hotărâtor fiind dacă procesul din subordonată este real, respectiv dorit. Asemenea conjuncții sunt "de sorte que", "de façon que" și "de manière que" (toate trei având
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
totdeauna unul dorit, predicatul poate fi numai la subjonctiv. În general, conjuncția este cea care indică la ce mod stă predicatul circumstanțialei. Despre această vezi Părțile de vorbire neflexibile în limba franceză, Conjuncția. Sunt și cazuri în care cu aceeași conjuncție se folosește uneori indicativul, alteori subjonctivul, hotărâtor fiind dacă procesul din subordonată este real, respectiv dorit. Asemenea conjuncții sunt "de sorte que", "de façon que" și "de manière que" (toate trei având sensul „astfel că; astfel, încât; în așa fel
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
mod stă predicatul circumstanțialei. Despre această vezi Părțile de vorbire neflexibile în limba franceză, Conjuncția. Sunt și cazuri în care cu aceeași conjuncție se folosește uneori indicativul, alteori subjonctivul, hotărâtor fiind dacă procesul din subordonată este real, respectiv dorit. Asemenea conjuncții sunt "de sorte que", "de façon que" și "de manière que" (toate trei având sensul „astfel că; astfel, încât; în așa fel, încât”). Dacă este vorba de o subordonată circumstanțiala consecutivă, modul predicatului este indicativul ("Îl a mangé goulûment, de
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
încât”). Dacă este vorba de o subordonată circumstanțiala consecutivă, modul predicatului este indicativul ("Îl a mangé goulûment, de sorte qu’îl a été malade" „A mâncat cu lăcomie, astfel că a fost bolnav”), dar dacă subordonată este de scop, aceleași conjuncții cer subjonctivul: "Je l’ai installé dans la chambre à côté de la mienne, de sorte que je puisse recevoir des visites sans le déranger" „L-am instalat în camera de lângă a mea, astfel încât să pot primi vizite fără să-l
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
visites sans le déranger" „L-am instalat în camera de lângă a mea, astfel încât să pot primi vizite fără să-l deranjez”. Specificul acestei subordonate este că în franceză modernă formă predicatului sau este limitată la patru timpuri ale modului indicativ. Conjuncția "și" „dacă” introduce unul din tipurile de propoziții circumstanțiale condiționale. Ea admite folosirea perfectului compus în mod corespunzător cu folosirea să în română: "Și tu es né avânt 1956, tu aș droit aux soins dentaires gratuits" „Dacă te-ai născut
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
stă obligatoriu pe primul loc, de exemplu cea de cauză introdusă prin "comme" „cum, dat fiind că”: "Comme îl l’aime, îl lui pardonnera" „Dat fiind că îl iubește, îl va ierta”. În cazul mai multor tipuri de circumstanțiale și conjuncții, locul propozițiilor este interschimbabil, iar aceasta marchează schimbarea rolurilor de temă-remă. De multe ori, schimbarea ordinii este posibilă fără alte schimbări gramaticale. Exemple cu diverse fraze cu circumstanțiala: În unele cazuri, schimbarea ordinii propozițiilor are loc împreună cu alte schimbări gramaticale
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
schimbarea ordinii propozițiilor are loc împreună cu alte schimbări gramaticale. De exemplu, în frază cu circumstanțiala consecutivă în care principala conține adverbele "tânt" „atât” sau "tellement" „atât de” corelate cu subordonată, dacă aceasta se plasează înaintea principalei, de regulă se omite conjuncția "que": "Îl parle tellement vite, qu’on ne le comprend pas" „Vorbește atât de repede, încât nu-l înțelegi” → "On ne le comprend pas, tellement îl parle vite" „Nu-l înțelegi, atât de repede vorbește”. În frază franceză, predicatul subordonatei
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
de mai sus ar arăta astfel: "J’étais content qu’elle fût là", respectiv "J’étais content qu’elle eût été là". În vorbirea indirectă, propoziția enunțiativa și cea interogativa devin completive directe. Propoziția enunțiativa indirectă este totdeauna introdusă prin conjuncția "que": "Îl déclare qu’îl l’aidera" „(El) declară că îl va ajuta”. Specific în franceză standard pentru propoziția interogativa indirectă este faptul că este corectă numai topica subiect + predicat și că nu este corectă construcția cu "est-ce qui/que
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
în franceză standard pentru propoziția interogativa indirectă este faptul că este corectă numai topica subiect + predicat și că nu este corectă construcția cu "est-ce qui/que", deși aceasta se folosește în registrul familiar. Întrebarea totală indirectă este totdeauna introdusă prin conjuncția "și": "Elle me demande și j’irai" „(Ea) mă întreabă dacă voi merge”. Întrebarea parțială indirectă începe în general cu cuvântul interogativ al întrebării directe corespunzătoare: Constituie excepții întrebarea referitoare la subiectul inanimat ("Dis-moi ce qui ț’intéresse" „Spune-mi
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
devine în vorbirea indirectă o așa-numita „propoziție infinitivala” (vezi mai jos Exprimarea cu infinitivul a procesului subordonat). Un același verb poate subordonă două sau mai multe subordonate de același tip. Acestea sunt coordonate între ele prin juxtapunere sau prin conjuncție: "et" „și”, "mais" „dar”, "ou" „sau”. În privința conjuncțiilor subordonatoare care introduc subordonatele respective există mai multe cazuri. Uneori repetarea conjuncției sau a locuțiunii conjuncționale subordonatoare este obligatorie în forma lor originară. Aceasta este valabil pentru cele care introduc întrebările indirecte
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
infinitivala” (vezi mai jos Exprimarea cu infinitivul a procesului subordonat). Un același verb poate subordonă două sau mai multe subordonate de același tip. Acestea sunt coordonate între ele prin juxtapunere sau prin conjuncție: "et" „și”, "mais" „dar”, "ou" „sau”. În privința conjuncțiilor subordonatoare care introduc subordonatele respective există mai multe cazuri. Uneori repetarea conjuncției sau a locuțiunii conjuncționale subordonatoare este obligatorie în forma lor originară. Aceasta este valabil pentru cele care introduc întrebările indirecte și aproape totdeauna pentru conjuncția simplă "que": Alteori
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
verb poate subordonă două sau mai multe subordonate de același tip. Acestea sunt coordonate între ele prin juxtapunere sau prin conjuncție: "et" „și”, "mais" „dar”, "ou" „sau”. În privința conjuncțiilor subordonatoare care introduc subordonatele respective există mai multe cazuri. Uneori repetarea conjuncției sau a locuțiunii conjuncționale subordonatoare este obligatorie în forma lor originară. Aceasta este valabil pentru cele care introduc întrebările indirecte și aproape totdeauna pentru conjuncția simplă "que": Alteori conjuncția sau locuțiunea poate fi repetată în forma sa originară, dar nu
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
ou" „sau”. În privința conjuncțiilor subordonatoare care introduc subordonatele respective există mai multe cazuri. Uneori repetarea conjuncției sau a locuțiunii conjuncționale subordonatoare este obligatorie în forma lor originară. Aceasta este valabil pentru cele care introduc întrebările indirecte și aproape totdeauna pentru conjuncția simplă "que": Alteori conjuncția sau locuțiunea poate fi repetată în forma sa originară, dar nu este obligatoriu. Limba vorbită preferă repetarea, iar cea scrisă evitarea acesteia: Cazul cel mai rar este când conjuncția nu este nici repetată, nici înlocuită. Acest
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
subordonatoare care introduc subordonatele respective există mai multe cazuri. Uneori repetarea conjuncției sau a locuțiunii conjuncționale subordonatoare este obligatorie în forma lor originară. Aceasta este valabil pentru cele care introduc întrebările indirecte și aproape totdeauna pentru conjuncția simplă "que": Alteori conjuncția sau locuțiunea poate fi repetată în forma sa originară, dar nu este obligatoriu. Limba vorbită preferă repetarea, iar cea scrisă evitarea acesteia: Cazul cel mai rar este când conjuncția nu este nici repetată, nici înlocuită. Acest lucru este posibil atunci cand
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
introduc întrebările indirecte și aproape totdeauna pentru conjuncția simplă "que": Alteori conjuncția sau locuțiunea poate fi repetată în forma sa originară, dar nu este obligatoriu. Limba vorbită preferă repetarea, iar cea scrisă evitarea acesteia: Cazul cel mai rar este când conjuncția nu este nici repetată, nici înlocuită. Acest lucru este posibil atunci cand între subordonate este o relație semantica și logica puternică și/sau atunci când au ca subiect același cuvânt, mai degrabă în cazul folosirii conjuncției coordonatoare "et": "Dès que le soleil
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
Cazul cel mai rar este când conjuncția nu este nici repetată, nici înlocuită. Acest lucru este posibil atunci cand între subordonate este o relație semantica și logica puternică și/sau atunci când au ca subiect același cuvânt, mai degrabă în cazul folosirii conjuncției coordonatoare "et": "Dès que le soleil se couche et que le ciel s’éclaire de mille étoiles" / "Dès que le soleil se couche et le ciel s’éclaire de mille étoiles, ..." „Îndată ce soarele apune și cerul este luminat de mii
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
subordonat este la infinitiv. Uneori acest lucru este obligatoriu, dar alteori procesul exprimat de infinitiv poate fi exprimat și cu predicatul unei subordonate. În caz de subiect unic este obligatorie exprimarea complementului cu infinitivul în loc de subordonată corespunzătoare, când în această conjuncția este "que" sau când este vorba de altă locuțiune conjuncționala decât cele de mai sus, si cand predicatul ei este la subjonctiv. Exemple: În următoarele cazuri mai frecvente nu este obligatoriu, dar este posibil să se exprime un complement cu
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
Comuniști (CT) din junglă. RAAF a înregistrat succese deosebite, în una din misiunile cunoscută sub denumirea de "Operațiunea Termită", cinci bombardiere Lincoln au distrus 181 de tabere comuniste ucigând 13 adepți comuniști și forțând predarea unuia, o operațiune efectuată în conjuncție cu trupele terestre și RAF. Trupele terestre australiene au fost desfășurate în Malaya în octombrie 1955 ca parte a Rezervei Strategice din Orientul Îndepărtat. În ianuarie 1956, au ajuns în peninsulă primele unități constând în Batalionul 2 al Regimentului Regal
Istoria militară a Australiei () [Corola-website/Science/320589_a_321918]
-
avioanelor coaliției care activau în spațiul aerian afghan, dar au fost retrase ulterior. Începând din 2010, doar o forță modestă de 1.550 de soldați australieni au rămas în Afghanistan fiind implicată în operațiuni împotriva insurgenților din provincia Uruzgan în conjuncție cu olandezii și alte trupe ale coaliției. Detașamentul era format din infanterie motorizată, trupe speciale, geniști cavalerie, artilerie și elemente aviatice și include un grup de luptă al armelor combinate cunoscut sub denumirea de "Mentoring Task Force" și un Grup
Istoria militară a Australiei () [Corola-website/Science/320589_a_321918]
-
bagajul de experiențe, hai să-l numim - după caz - neoclasic, neoromantic, serial, al muzicii repetitive, al muzicii aleatorice, până la un punct, sau al muzicii spectrale este depășit. Provocarea este cum să pui aceste surse și resurse într-o stare de conjuncție, de sinergie, cum să le faci să devină compatibile și vitale sub raportul mesajului. Cum le relaționezi, cum le potențezi. Cum combini estetic și aplicativ principiul variației, cu cel al repetitivității sau al ciclicității, continuitatea cu discontinuitatea, unitatea cu diversitatea
Revista MUZICA by Adrian Iorgulescu () [Corola-journal/Science/244_a_479]
-
avem două semne pentru un singur sunet? Nu e nevoie...” În octombrie 2005, Academia Română impune să se scrie într-un singur cuvânt "niciunul", "niciuna", "niciun", "nicio", după modelul "vreunul" etc. Excepție se face atunci când "nici" are valoare de adverb sau conjuncție (v. mai jos). Tot atunci se mai schimbă următoarele: Ediția a doua a "Dicționarului ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române" precizează următoarele despre scrierea legată a cuvântului "niciunul" și a derivatelor sale: Împotriva deciziei din 1993 a Academiei Române și-
Ortografia limbii române () [Corola-website/Science/299735_a_301064]
-
o facultate de calculatoare. Caracteristicile portului Galați sunt următoarele: Prin poziția sa geografică, Zona Liberă Galați continuă tradiția statutului de Porto Franco pe care Galațiul l-a obținut în perioada 1837 - 1883, având acces la Dunare. Prin infrastructura modernă, în conjuncție cu avantajele naturale oferite de canalul de navigație al Dunarii, Zona Liberă Galați oferă avantaje speciale pentru investitori, deopotrivă români sau străini. Exonerările de taxe, garanțiile de stat pentru investițiile realizate, operațiile financiare realizate în monedă straină convertibilă sunt măsuri
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
difuzivitatea termică (viteza cu care se propagă o perturbație termică în sol). Sondele măsoară și permitivitatea dielectrica și conductivitatea electrică, care pot fi folosite pentru a calcula gradul de umezeală și de salinitate al regolitului. Acele 1 și 2 funcționează conjuncție și măsoară sărurile din regolit, încălzesc solul pentru a măsura proprietățile termice ale acestuia (difuzivitate și conductivitate termică, și căldura specifică), si măsoară temperatura solului. Acele 3 și 4 măsoară apă lichidă din regolit. Acul 4 este un termometru de
Phoenix Mars Lander () [Corola-website/Science/308747_a_310076]
-
Durata unei linii este de 64 μs. Datele pentru culoare se transmit în modulație în frecvență, ceea ce dă o mai bună stabilitate a culorilor emisiunilor TV. Dealtfel, PAL și SECAM sunt doar niște standarde pentru subpurtătoarea de culoare, folosite în conjuncție cu mai vechile standarde pentru semnalele de bază monocrome. Numele acestor standarde sunt litere ca M, B/G, D/K și L. Aceste standarde sunt mult mai importante pentru compatibilitate decât subpurtătoarele semnalului color. Ele diferă prin modulație AM sau
SECAM () [Corola-website/Science/298180_a_299509]
-
lui Galileo Galilei dovedesc că el este primul care a observat planeta la 28 decembrie 1612 și mai apoi la 27 ianuarie 1613. De fiecare dată, Galileo a confundat planeta cu o stea fixă, aceasta apărând foarte aproape de Jupiter (în conjuncție), pe cerul înstelat; motiv pentru care descoperirea nu i se atribuie lui. Întâmplarea face că la prima observare, cea din decembrie 1612, Neptun intrase tocmai în ziua aceea în mișcarea retrogradă (întoarcere aparentă a mersului planetei în raport cu stelele fixe, ce
Neptun () [Corola-website/Science/298837_a_300166]