972 matches
-
modul general. Exemplele ipotetice folosite până aici, unele voit exagerate, au sugerat prezența a două tipuri de capital social. Unul este legat de relațiile și de încrederea plasate în interiorul grupurilor de apartenență primară, cum ar fi rudele, vecinii, sau, uneori, consătenii. Acesta este capitalul social de tip bonding. El contribuie la asigurarea coeziuni acestor grupuri mici, „îi ține” pe oameni împreună. Mai important prin consecințele sale în planul spiritului comunitar este capitalul social de tip bridging. Acesta consistă în rețele relativ
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
comunitar care au rezistat trecerii timpului: banca țigănească (numită și asociație comunală), vesela satului sau claca (adunarea sătenilor pentru a ajuta prin muncă un vecin sau a munci pentru un bun comun al satului). Totuși, la nivelul percepției celor intervievați, consătenii nu sunt văzuți foarte solidari și săritori, în comparație cu ce s-ar dori. Sătenii afirmă că înainte de ’89 oamenii se ajutau mai mult și că acum necazurile i-au făcut individualiști. În ciuda declarațiilor, aceste forme de organizare pe care le vom
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
antropologice și sociologice indică în mod clar existența unei scări a intensității predispozițiilor altruiste ale indivizilor. Pe palierul cel mai înalt stau copiii proprii și rudele apropiate, se continuă cu prietenii, cu colegii și colaboratorii și se coboară apoi la consăteni, la oamenii din aceeași regiune, din aceeași țară etc. Disponibilitatea majorității oamenilor, făcând abstracție nu numai de anumite persoane, dar și de mentalități culturale care par să câștige teren în societăți prospere, este de a oferi asistență și ajutor cu
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
date, a fost bătut a doua zi. Andreev a fost șantajat până când, referindu-se la părinți, a strigat: „Îi spun că ei m-au nenorocit”1. În timp ce Andreev trecea în scris informațiile, pe 2 septembrie „comitetul” a aflat de la un consătean de-al acestuia că mai ascundea ceva legat de tentativa sa de trecere a frontierei, motiv pentru care a fost din nou bătut la fund (alte metode nefiind posibile, întrucât produceau prea mult zgomot). După aceste bătăi, Andreev a cedat
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
în Miai, că știe să vadă lumea nu cu ochii oricui, ci cu ochii lui Ilie Resteu și ai lui Pațanghel, țărani muncitori, iar primul de-a dreptul lipit pământului, exploatat, obligat să deție prin prestație de muncă în serviciile consătenilor. Chiaburul e studiat cu un ochi necruțător, dar din afară. Autorul vorbește prin glasul lui Ilie Resteu, sau al lui Pațanghel. De rândul acesta, se vorbește «dinăuntrul» lui Ilie Barbu. Ilie Barbu e mereu în scenă, drumurile lui sunt mereu
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
curții, unde m-am așezat și eu să casc gura. Așa am aflat că femeia se numește Frosa și era originară din Slobozia, orașul natal al tatălui meu. Frosa avea grele probleme familiale și spera să găsească sprijin de la un consătean ce se stabilise și pricopsise pe aceste meleaguri. Aflase acest lucru de la rudele ei ce locuiau în cartierul de unde plecase tatăl meu, din Slobozia. În situația disperată în care se afla, el era ultima speranță, de aceea îi povestea mamei
Pelerinul rătăcit/Volumul I: Povestiri by Nicu Dan Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91839_a_92881]
-
-ntoarcă acasă pentru că maică-sa e foarte bolnavă. Gagiu’ era doar un derbedeu, un nimeni pe care nu-l mai văzuse-n viața lui, da’, deh, era din sat cu el și omu’ făcea pe marele matador generos cu un consătean. — Dă-i cincizeci de peso din casetă, Îmi spuse. — Doar ce mi-ai zis că n-ai bani să-mi dai. Și-acum vrei să-i dai cincizeci de peso lu’ derbedeu’ ăsta. — E un consătean. Și e-n necaz
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
matador generos cu un consătean. — Dă-i cincizeci de peso din casetă, Îmi spuse. — Doar ce mi-ai zis că n-ai bani să-mi dai. Și-acum vrei să-i dai cincizeci de peso lu’ derbedeu’ ăsta. — E un consătean. Și e-n necaz. — Curva dracu’! i-am spus, dându-i cheia de la casetă. Dă-i tu. Eu ies În oraș. — Nu te supăra. O să-ți plătesc. Am scos mașina din garaj ca să mă duc În oraș. Era mașina lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
W. Shakespeare, În care moartea tatălui lui Ferdinand este eludată prin metafora transformării corpului său În perle și corali, The sea change a devenit o expresie independentă, care denotă orice transformare). . Alxander Pope, Eseu asupra omului, Epistola a II-a. . Consătean (În sp. În orig.) . Domnișoară (În germ. În orig.) . Comoară (În germ. În orig.) . Este vorba de grade Farenheit, care corespund cu 38,8 grade Celsius . Cerem indulgența cititorului față de această menționare a unui fenomen dispărut. Această referință, ca toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
terminat școala, a muncit în Ōsaka timp de trei ani, la o companie care producea fier și oțel. Era termist. În timp ce folosea polizorul, s-a rănit la mână. Tocmai când se gândea: „E periculos să fac asta mult timp“, un consătean l-a invitat să vină să muncească la firma lui. Așa și-a schimbat serviciul. De atunci, de treizeci de ani muncește aici. E fericit că a făcut mișcarea asta. Nu are copii. Locuiește cu soția. Înainte obișnuia să bea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
făcut asta, dacă nu aș fi zis asta!» Însă, odată ce mi-a intrat o idee în cap, nu mă las până nu o duc la bun sfărșit. Atunci am evadat în capitală și m-am întâlnit din întâmplare cu un consătean, care lucra la un producător de prosoape. El m-a întrebat: «N-ai vrea să vii și tu aici?» M-am angajat acolo ca ucenic. Îmi e rușine să spun că, pe atunci, avem doar 3 000 de yeni în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
lungă și cârlionțată; ochii mari și întunecați, înfrigurați, păreau ochii unui nebun. Cum învățase galoromana pe când era tânăr și luptase ca mercenar al lui Etius împotriva burgunzilor, Balamber îl întrebă pe limba sa: — Deci? Ce ai de spus? Unde sunt consătenii tăi? îngenuncheat lângă cal, cu mâinile pe coapsele ce se conturau descărnate pe sub rasă, omul îi zâmbi tâmp. — Consătenii... mei? — Da. Oamenii din sat. Unde sunt? Omul își roti privirea în jur, apoi spuse: — Sihăstria!... S-au dus la sihăstrie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
luptase ca mercenar al lui Etius împotriva burgunzilor, Balamber îl întrebă pe limba sa: — Deci? Ce ai de spus? Unde sunt consătenii tăi? îngenuncheat lângă cal, cu mâinile pe coapsele ce se conturau descărnate pe sub rasă, omul îi zâmbi tâmp. — Consătenii... mei? — Da. Oamenii din sat. Unde sunt? Omul își roti privirea în jur, apoi spuse: — Sihăstria!... S-au dus la sihăstrie, da, azi-dimineață! Eu n-am nimic de-a face cu ei: sunt păcătoși! Păcătoși! Se cred în siguranță acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
găsiseră de mult. Era și firesc. Anunțul apăruse cu o lună mai Înainte. CÎnd s-a Întors cu berea, avea firicele de spumă albă În colțul buzelor. — Mă Întreb dacă nu făcea tot timpul pe intermediarul. Mai știu și-un consătean care avea nevoie de un șofer bun cunoscător al orașului Tokyo și el i-a găsit. Dacă nu s-ar fi descurcat așa, cred că ar fi trebuit să dea un anunț. — Da, pare plauzibil. Turnînd berea cu multă atenție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
în intervalul de când plecasem, ca și cum s-ar fi reînființat judecătoria și mă întorceam pentru a rămâne definitiv acolo, și trebuia să fiu informat - în gândirea lui - până la cele mai mici amănunte despre câte ale lumii se petrecuseră, să-mi cunosc consătenii, dacă s-ar putea până la ultimul, posibilitatea de a fi ocrotit de orice surprinderi în multiplicitatea eventuală a viitoarelor relații, încât dacă n-aș fi trăit în comuna aceea o bucată de timp ar fi trebuit să cred că intru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
Valeriu Perianu A existat cândva și la noi o comună primitivă în care unii consăteni erau culegători alții vânători și pescari alții agricultori S-a terminat însă cu societatea tribală a fost retrasă de pe piața muncii de către oficiul concurenței fiindcă a apărut inechitatea Toți împărțeau egal timpul și mâncarea era diferită se cuvenea aplicată o
Orânduirea comunei primitive. In: ATELIER DE REPARAT IDEI by Valeriu Perianu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/337_a_566]
-
că până la aplicare s-a schimbat orânduirea și comunarzii au devenit sclavi cu drepturi prea pline în cetate să fie aleși la galere de public Orânduirea comunei primitive A existat cândva și la noi o comună primitivă în care unii consăteni erau culegători alții vânători și pescari alții agricultori S-a terminat însă cu societatea tribală a fost retrasă de pe piața muncii de către oficiul concurenței fiindcă a apărut inechitatea Toți împărțeau egal timpul și mâncarea era diferită se cuvenea aplicată o
Orânduirea comunei primitive. In: ATELIER DE REPARAT IDEI by Valeriu Perianu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/337_a_566]
-
că fusesem și eu câteva luni pe șantier. Dădusem la facultate și nu reușisem dintâi și câteva luni lucrasem betonist pe un șantier de blocuri în F. Apoi trecusem controlor de bilete la cinematograful „Central“, tot din F. Îmi aranjase consăteanul Carâmb, un fel de activist la Comitetul Județean de Cultură. Tot Carâmb, ajuns director în Minister, mă va aduce, peste ani, la Cinematografie, găsindu-mi postul ăsta de arhivist, unde m-am retras să-mi îngân romanțele. Nu am mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
se deplasează În continuare pe șoseaua dintre cele două „orașe mari“, iar din când În când Întâmplarea face ca Bobocică, șeful de cuptor cu gradul de caporal să se tot Întâlnească, din mers, cu țărani tineri ca și el, cunoscuți, consăteni sau din satele Învecinate. Plecat de acasă, și rătăcind organizat pe coclauri străine, el simte Într-adevăr o mare emoție cu ocazia fiecărei Întâlniri de acest fel. Dovada cea mai bună este că azi, după aproape patruzeci de ani, Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
Uite că am să încerc să pun o vorbă bună pe lângă domnul căpitan ― Mulțumesc de pe acum, da’ dacă nu-i cu supărare, aș avea o mare rugăminte. ― Cred că știu ce vrei să mă rogi. Să-l dea și pe consăteanul tău tot la artilerie. ― El nu mi-i numai consătean, ci îi vărul meu drept, domnule sergent, și suntem ca frații... ― Știu și eu? Eu sunt doar un sergent, iar domnul căpitan... ― Cine știe?... Dumnezeu îi mare și poate om
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
pe lângă domnul căpitan ― Mulțumesc de pe acum, da’ dacă nu-i cu supărare, aș avea o mare rugăminte. ― Cred că știu ce vrei să mă rogi. Să-l dea și pe consăteanul tău tot la artilerie. ― El nu mi-i numai consătean, ci îi vărul meu drept, domnule sergent, și suntem ca frații... ― Știu și eu? Eu sunt doar un sergent, iar domnul căpitan... ― Cine știe?... Dumnezeu îi mare și poate om avea noroc... ― Om vedea. Să nu zicem hop până n-
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
s-a întors în localitatea botoșăneană Dorobanți pentru a-și înfăptui idealul profesional de învățător. Îndrăgostit de satul natal și de oamenii lui, Ioan Pavel nu l-a părăsit, deși ofertele nu au lipsit. Și-a consacrat viața educării copiilor consătenilor săi, activităților cultural artistice desfășurate la Căminul cultural, treburi pe care le-a făcut cu devotament și pasiune. Ca mai toți dascălii din generația sa, Ioan Pavel a înțeles că îndatoririle sale de om al școlii și al satului nu
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
vreo 5-6 pe un drumeag prunduit de mântuială, pare-se cu fonduri europene, pe care roțile mașinii lunecau sau patinau haotic, provocându-mi un plus de emoții și dificultăți. După ce am oprit motorul la poarta mamei Miluța (așa îi spun consătenii), am făcut o cruce mare mulțumindu-i Proniei că am ajuns cu bine la destinație, apoi am trecut la introducerea prizonierei în spațiul și atmosfera noii sale reședințe. Cu multe precauții și temeri, care s-au dovedit inutile, Furnica a
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
pe care le organiza, prin discursurile pe care le ținea cu această ocazie, folosind același limbaj verde, pe care îl folosea și în viața zilnică și în relațiile cu țăranii și care dacă făcea să se asocieze greu în mintea consătenilor săi ideea de învățătură, care înseamnă ceva înalt, cu vocabularul acesta grosolan, în schimb câștiga teren și considerație o altă idee care, nu va strica niciodată să se asocieze cu aceea de intelectual român, și anume: ideea de activitate practică
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
cu măgari, în câte o troacă pe două roți. Iar la gară nu mă întîmpină nimeni, nici o căruță cu nici un țăran cu căciula în cap care să mă aducă în sat și de la care să aflu primele știri despre viața consătenilor mei. Și mai ciudat pentru mine este faptul că "liberalii" mei par să-și fi pierdut memoria de odinioară, și viața lor pare să fi început de curând, de vreo zece-cincisprezece ani. Iar această viață pare să fie și ea
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]