802 matches
-
tipul al treilea” bântuie acum centrele comerciale uriașe, cumpără mărfuri ce poartă mărci mondiale, caută produse light sau bio, pretinde etichete atestând calitatea, navighează pe Internet, descarcă muzică pe telefonul său mobil. Pe nesimțite și în pofida familiarității unei expresii devenite consensuală, era consumului de masă și-a schimbat înfățișarea odată cu intrarea într-o nouă fază a istoriei sale seculare. Instaurarea unei noi economii și a unei noi culturi de consum nu presupune o mutație istorică absolută. Etapa posterioară consumului de masă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
gusturilor și intereselor specifice, al stilului de viață, al modelor muzicale, vestimentare sau sportive. În ciclurile anterioare, împărțirea în clase și opoziția superior-inferior constituiau principiile organizatoare ale ordinii consumului, aceasta structurându-se de sus în jos, pe baza unor repere consensuale. Epoca respectivă a rămas în urma noastră. Momentul III corespunde cu dispariția logicii piramidale în beneficiul unui model orizontal sau în rețea, fragmentat și policentrat, în care microgrupurile identitare se juxtapun într-un spațiu eterogen de gusturi, de estetici și de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
se adaugă acum consumul cetățenesc și sărbătoarea bunelor sentimente. S-a terminat cu calculul egoist „la rece”, faceți loc carității, fericirii oferite și primite în direct și în gros-plan. Gata cu rivalitățile simbolice ale schimbului-cadou primitiv, spectacolul nostru e feeric, consensual și lacrimogen, este cel al bunătății totale, al darului consumat și mediatizat, al cadoului promis, expediat și uitat. După consumul demonstrativ rezervat claselor bogate, vine la rând supralicitarea Binelui televizat. Între hedonism și dezinteres, individualism și altruism, idealism și spectacol
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
din procesul instructiv-educativ, principiul învățării prin observație, experiment și cunoaștere senzorială. Pe de altă parte, pedagogul francez recomanda ca educația morală să fie subordonată atât educației intelectuale, cât și educației fizice. De asemenea, autorul lui Emile stabilește și principalele reguli consensuale sau principii în activitatea prestatorului de educație, precum: principiul exemplului personal, principiul echilibrului între excesul de severitate și excesul de indulgență. Pedagogul francez propunea ca în actul predării profesorul să nu uzeze de metodele expozitive/explicative, sugerându-ne că beneficiul
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
economice occidentale) se contrazic cu adepții "populismului economic" (care se îngrijesc să asigure controlul statului asupra producției și schimburilor pentru a menține sectoarele fragile ale economiei pe linia de plutire). Țările în care s-a putut dezvolta un "comunism național consensual" (national-accomodative) formează o a treia categorie (Polonia, Ungaria, Slovenia): aici conducătorii au permis exprimarea unei contestări interne concentrate asupra unor probleme precise în schimbul supunerii globale la regulile sistemului; trecerea la economia de piață a fost pregătită și negociată începând cu
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
de bază își propune să nuanțeze schema prezentată mai nainte și să avanseze o grilă de lectură proprie care să explice dificultatea aplicării noțiunii de clivaj ca reperare a proiectelor locale de partid. 2. Partidele politice românești și proiectele politice consensuale în mod automat Trei perioade istorice jalonează grila noastră de lectură personalizată, distingând două cicluri medii și unul scurt. O primă perioadă este cea care se întinde de dinainte de 1831-1832 și se oprește brusc în 1947. Îi succede o alta
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
agriculturii, în orientarea către piețe privilegiate de schimb, nu face decât să reîntărească ceea ce noi numim un automatism generat de ambiguitatea unei etichete naționale. Ca urmare, identificarea unor veritabile clivaje nu este observabilă în raport cu niște partide care valorizează în principal consensual național, evitând traducerea unor conflicte subnaționale. În acest cadru generic considerăm că, din punct de vedere socio-istoric, un singur clivaj poate fi identificat. Este vorba de cel al opoziției centru periferic, generat de simultaneitatea transformărilor începute în secolul XIX. Alte
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
identități multidimensionale. Acest automatism al etichetei naționale și efectele sale generate de un consens aparent reprezintă, într-un anumit fel, una din explicațiile posibile ale stabilității sistemului comunist românesc care este o moștenire a pasivității electoratului, obișnuit cu o viziune consensuală în mod fals, în ciuda unor conflicte societale importante. Efectul pervers al deficitului democratic al partidelor politice din perioada monarhiei românești constă așadar în contrucția unei viziuni politice care a facilitat implantarea "mitului destinului colectiv" imaginat de regimul comunist 31. Din
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
apară disensiuni în legătură cu intenția FSN-ului de a ne prezenta la alegerile din mai 199047. S-a produs atunci o sciziune între cei care văzuseră FSN-ul ca o etapă intermediară și pe durată determinată și cei care recuperau legitimitatea consensuală a FSN-ului pentru a începe o carieră politică independentă. Această distincție, structurată aparent sub forma FSN-ului și nu sub cea a fondului real al poziționării față de trecut, evoluează și este mai nuanțată, începând cu luna martie 1990, de
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
suplimentare, distincția partide naționale/partide ale minorităților rămâne centrală pentru viața politică românească. E vorba de o prelungire a logicii ambiguității naționale ilustrată în mod egal de valoarea onomastică a partidelor care fac aproape obligatoriu referință la aceasta. Celălalt automatism consensual privește valorizarea identității ortodoxe văzute ca formă de consens, aflată în legătură în mod direct cu cea expusă anterior, iar aceasta cu atât mai mult cu cât, așa cum am menționat la începutul acestui capitol, Biserica se bucura de o foarte
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
209 Substitutele clivajelor pe durată determinată sau generalizarea unui consens ex ante în spațiul partidelor politice românești (Sorina SOARE) / 221 1. Provocarea metodologică a abordării socioistorice a Europei de Est /222 2. Partidele politice românești /227 3. și proiectele politice consensuale în mod automat /245 4. Consensul ca mesaj inevitabil al partidelor /246 5. Note /246 Există clivaje în minoritatea maghiară din România? (Réka HORVÁTH) / 251 1. Teoria rokkaniană a clivajelor se aplică comunității maghiare din România? /251 2. Opoziții în
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
de muncă. b) este un act juridic bilateral, adică nu poate avea decât două părțisalariatul (angajatul) și patronul (angajatorul). c) este un contract sinalagmatic, adică părțile realizează reciproc o contraprestație, ambele prestații fiind cunoscute de la început. d) este un contract consensual (solo consensu), pentru că se încheie prin simplul acord de voință al părților. Forma scrisă este necesară ad probationem și nu ad validitatem. f) are un caracter personal, fiind încheiat în considerarea pregătirii, aptitudinilor și calității salariatului. Deci nu este posibilă
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
adaugă că ar fi avut loc o întâlnire între marele savant de origine chineză și intelectualul român de origine evreiască, trăind în Franța de azi pe mâine, pe care doctorul Sinus îl consideră unul dintre filosofii laici cei mai puțin consensuali. Discuția ar fi arborat problemele vremurilor noastre. Cei doi ar fi hotărât să se revadă și să scrie împreună o carte de convorbiri, nu după un plan anume, pe subiectele frecventate. Scenă conjugală, fără tranziție: Deci faci acum publicitate bordelului
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
efectele Revoluției franceze din 1789, schițează o teorie a păcii între ceea ce el numește republici. Pentru Kant, rațiunea morală practică impune un veto absolut la adresa folosirii războiului ca instrument al politicii externe între statele republicane construite pe baza principiilor legitimității consensuale. Kant nutrea convingerea că ideea păcii perfecte este o lege imperativă, un program de acțiune al umanității prin intermediul rațiunii practice cu care natura a înzestrat o1. Pentru Kant, în interpretarea lui Michael Doyle, obiectivul păcii eterne poate fi atins numai
RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1525]
-
unui vot de dreapta care fusese masiv, toate arondismentele avînd pînă în 2001 majorități de dreapta. În acest context, ce se întîmplă cu amestecul social de care se prevalează oamenii politici, înalții funcționari și intelectualii? Vom examina această noțiune, extrem de consensuală, plecînd de la comportamentul rezidențial al diferitelor grupuri sociale. Căci, deși negat în mod constant, acest amestec rămîne o realitate într-un oraș unde cea mai extraordinară bogăție coexistă cu cea mai cumplită sărăcie. Asta deoarece orașul atrage mereu imigranți, care
by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
nouă burghezie" care, cu certitudine, nu este aceea a cartierelor din vest, o nouă categorie care datorează mult capitalului său cultural și școlar și care își extrage esențialul resurselor din propria muncă. VI. Mizele melanjului social Melanjul social, o idee consensuală Melanjul social este o noțiune foarte utilizată astăzi în sociologia urbană și în textele care tratează despre politica orașului. Ea desemnează un ideal, dificil de atins, dar afirmat cu tărie de aleși și exprimat în texte legislative și reglementări: asigurarea
by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
opui acestei exigențe de melanj social atît de clamate în toate inițiativele din domeniul serviciului public. În aceste întîlniri unde se negociază conflictele de competențe, primarii, comanditarii și prefectura avansează argumente care se enunță în acești termeni, deveniți legitimi și consensuali: promovarea melanjului și lupta împotriva ghetourilor. Altfel spus, ei se vor confrunta pe baza unor definiții "pozitive" ale melanjului social interpuse, fiecare apărîndu-și propria concepție despre proporția judicioasă a populațiilor susceptibilă să genereze sau să frîneze mixitatea socială" [Tissot, 2002
by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
electorale ale capitalei 118 Parisul, în mijlocul luptelor sociale și politice 118 Victoria stîngii la municipalele din 2001 120 Stînga confirmată 125 O tendință confirmată 125 Stînga pluralistă și noua burghezie 127 VI. Mizele melanjului social . 131 Melanjul social, o idee consensuală 131 Melanjul concretizat: fabulosul cartier al Améliei Poulain 132 Viața în mediu izolat a marii burghezii 138 Locurile de reședință ale membrilor Cercului Uniunii Interaliate 139 Casele-muzeu din jurul parcului Monceau 141 Corectitudinea rezidențială a cadrelor și profesiunilor intelectuale 143 Salamul
by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
păcat, pentru că unitatea europeană este în interesul său propriu. Funcționează însă, așa cum aminteam, complexul german de după cel de-al Doilea Război Mondial, care îi face pe nemți să nu mai vrea să fie o mare putere. Această reținere este aproape consensuală în Germania de astăzi. De aceea, nemții nu vor să se remarce prea mult, să-și aroge poziția de lider. Făcând însă abstracție de această rezervă psihanalizabilă a concetățenilor mei, trebuie să observăm faptul că, dintre toate țările occidentale, Germania
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
este un bun profesionist într-un domeniu specializat și are aptitudini pentru sarcini complementare. Motivația trebuie construită încă din etapa de formare a grupului, iar echipa trebuie să dispună de resursele necesare. Coeziunea membrilor unei echipe se realizează de manieră consensuală în jurul ideilor liderului. Grupul eterogen, divers ca vârtă, sex, pregătire, experiență, pe termen scurt poate prezenta dificultăți, dar odată depășite se marcează rezultate creative și performante. Modificărille de natura atitudinilor și comportamentelor care favorizează munca în echipă vizează: la nivelul
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
nu trăi prin dedublări iconice? În orice caz, remodelarea distributivă a ființei umane în cronotopii și moduri de existență alternative (virtuale, cyber, cu dimensiuni fizice și matematice adiționale) deschide calea fracturării tuturor normelor umane biologice, teologice, psihologice, etice, filosofice acceptate consensual în momentul de față. (Manolescu, 2003, p. 178) Un anumit soi de relativism și spulberare spirituală pare că se naște. Vom fi noi în stare să stăpânim și astfel de alunecări? Lumea artificială, virtuală, tinde s-o oculteze pe cea
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
monismul materialist. În ultima perioadă, însă, tot mai vizibil, supozițiile fundamentale care reprezintă cheile de boltă ale monismului materialist nu mai sunt susținute cu date științifice, dimpotrivă. Încet-încet, se formează un metacadru mult mai larg pentru fenomenele care constituie realitatea consensuală. De fapt se revine spiraloid la anticii care aveau cunoașterea. Căci, așa cum spunea Seneca: "Credeți-mă, fericite au fost vremurile de dinaintea epocii arhitecților, de dinaintea epocii constructorilor". (Epistola 90). Vor veni alte vremuri fericite, zei ai viitorului trecut, care să ne
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
diferențe, vom constata cum membrii celor două loturi invocă factorii de succes sau insucces, fac referiri - cu predilecție prin raționamente de tipul „dacă..., atunci...” - la evoluția copiilor lor și propun soluții. Părerile pot fi, desigur, mai mult sau mai puțin consensuale (în interiorul loturilor sau interloturi), iar în anumite cazuri, cauzele invocate sunt, evident, doar motive justificative. În situația de față, ce comportă raportări cu mare încărcătură afectivă, ne putem aștepta, așa cum studiile experimentale inspirate de teoria atribuirii au și demonstrat-o
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
părerile concordante cu propriile puncte de vedere, acestea apărând, prin urmare, mai frecvent în evocări; deoarece indivizii își aleg prieteni și asociați care le împărtășesc ideile și stilurile de viață, ei sunt efectiv expuși mai mult la atitudini și comportamente consensuale și nu disensuale. E clar că similaritatea de statut economic și sociocultural, adică cea structurală, și similaritatea de mentalitate se intercondiționează. Cea din urmă, mai ales, este însă supraestimată în gândirea cotidiană. Efectul falsului consens este destul de răspândit, dar nici
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
mai slabe) ale poziției sursei, care îl imunizează față de atacul ulterior masiv al acesteia (anticorpi, în cazul bolii). McGuire a dovedit experimental că rezistența la schimbare este considerabil mai mare atunci când subiecții sunt inoculați, adică dacă li se oferă argumente consensuale cu cele pe care sursa urmează să le promoveze, decât atunci când li se oferă argumente în acord cu poziția lor. Modelul sursă-mesaj-receptor (inclusiv cel al rezistenței receptorului-țintă la schimbare) surprinde mai puțin faptul că schimbarea și, mai ales, formarea (însușirea
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]