775 matches
-
Sursa: cf. R.L. Braham (1963, p. 44) De regulă, reforma educației din 1948 a fost interpretată în literatura românească de specialitate ca fiind o ruptură totală cu tradiția educațională osificată până la momentul respectiv. Cu privire la învățământul primar și gimnazial, aceasta opinie consensuală este chestionabilă. Privită în perspectivă istorică, à la longue, pachetul de reforme cuprins în legea din 1948 prezintă totuși o serie de continuități cu proiectul modernizator al învățământului românesc lansat în secolul al XIX-lea. O primă axă a continuității
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
fost reliefată cu metodicitate pe întregul parcurs al analizei, a fost raportul dintre ceea ce am numit "avangarda reflecției istoriografice" și "ariergarda consensului societal". Prima este inovativă și heterodoxă, locul în care se experimentează concepții alternative asupra trecutului. A doua este consensuală și ortodoxă, reprezentată de literatura didactică aprobată oficial de autoritățile statale, încorporând elementele care fie consolidează ordinea socio-politică existentă, fie catalizează schimbarea în direcția programată de autorități. Una dintre asumpțiile de fundal ale analizei a constat în ideea că școala
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
mod responsabil în fața guvernaților: teoria reprezentării ca responsabilitate; 3) guvernanții sînt agenți sau delegați care urmează instrucțiuni: teoria reprezentării ca mandat; 4) poporul este în armonie cu Statul: teoria reprezentării ca idem sentire; 5) poporul aprobă deciziile guvernanților săi: teoria consensuală a reprezentării; 6) poporul participă în mod semnificativ la formarea deciziilor politice fundamentale: teoria participaționistă a reprezentării; 7) guvernanții consituie un exponent reprezentativ al guvernaților: teoria reprezentării ca asemănare, ca oglindă. Teoria electorală Dintre aceste teorii, prima și a două
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
susținerii indispensabilității acestei condiții preliminare. După dezintegrarea U.R.S.S. și a Iugoslaviei, ne stau la dispoziție multe alte cazuri în care formarea unor regimuri democratice este mult mai dificilă dacă nu s-a rezolvat întîi, într-o manieră convingătoare și consensuală, apartenența la o anumită comunitate politică [pe această temă există unele constatări interesante la Linz 1995]. Pregătirea Odată stabilit cine face parte de bună voie din el, sistemul politic trece prin prima fază, numită pregătitoare, a formării unui regim democratic
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
se ajunge chiar la o evaluare pozitivă, nu întru totul împărtășită, pe care Lijphart (1994) a încercat să o sublinieze, făcînd referiri la o presupusă, dar controversată superioritate a randamentului democrației consensualiste. Așa cum, pe bună dreptate, a relevat Sartori, conotația "consensual" nu poate fi opusă conotației "majoritar", deoarece toate democrațiile ma-joritariste se bazează pe consens, dar, totuși, este cu atît mai puțin acceptabil ca Lijphart să considere democrațiile consensualiste drept mai bune în bloc, față de cele majoritariste. În absența unor criterii
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
războaie mondiale schimbări în mentalitate, modificări în organizarea și funcționarea puterilor în stat, creativitate, disciplină, cultul muncii, lucrul bine făcut, o mai dreaptă repartiție a obligațiilor, dar și a veniturilor și beneficiilor în folosul cetățenilor, realizarea și menținerea înțelegerii mutuale, consensuale între lucrători, stat și patronat, în vederea acceptării și respectării înțelegerii, păcii, ocrotirii și siguranței sociale așa cum nu s-a încercat și reușit un timp atât de îndelungat în nici o altă țară. 3. Văzând, întrebând și încercând să înțelegem miracolul și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
riscul unor asemenea schimbări. Avem acum o țintă clară și depinde de noi să fim credibili în eforturile pe care le facem. Principala misiune a noului Guvern o reprezintă repunerea economiei românești pe drumul cel bun și spre țintă declarată consensual de toate forțele politice democrate ale țării: integrarea euroatlantica. Pentru aceasta este necesara respectarea cu strictețe a unor restricții impuse de volumul limitat al resurselor disponibile. Ținerea sub control a deficitului fiscal și a balanței de plăți externe reprezintă cea
HOTĂRÂRE nr. 57 din 21 decembrie 1999 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126341_a_127670]
-
alegerea partenerului. Rezultatele obținute dovedesc o neașteptată sincronizare a evaluărilor, căci apar variații între aceste ierarhii simbolice în proporție de 17% cînd modificăm cultura națională și de numai 2,4% cînd variem genul subiecților. Altfel spus, caracterizările sînt mult mai consensuale cînd sînt făcute de bărbați și femei (care stabilesc aceleași repere identitare ca fiind decisive în aprecierea "celuilalt") decît dacă sînt făcute de reprezentanții unor culturi naționale diferite. în paginile celei mai importante publicații de specialitate, Journal of Cross-Cultural Psychology
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
și activarea unor consensuri neașteptate (Suk, 2010). De exemplu, într-un studiu al lui D. Buss (1994), evocat într-un volum tematic de sinteză, calitatea de "caracter demn de încredere" a ocupat un rol de prim-plan, fiind cea mai consensuală trăsătură căutată la un partener, indiferent de apartenența culturală a celui care construiește judecata. Totodată, H. Christensen (1973) a constatat că atitudinea față de infidelitatea conjugală prezintă o variație interculturală considerabilă. Psihosociologul danez și-a desfășurat investigația pe nouă eșantioane ce
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Grecia, să descrie emoțiile vizualizate în cadrul unor fotografii cu propriile lor cuvinte, evitînd astfel tehnica check-list-ului. S-a constatat, în ansamblu, că nu există un consens puternic între eșantioane în desemnarea similară a aceleiași emoții, după cum există unele emoții mai "consensuale", precum "bucuria", "surpriza" și altele, mai puțin consensuale, și mai dificil de identificat, ca și "interesul" sau "rușinea". M. Biehl și colaboratorii (1997) au ajuns la o concluzie asemănătoare în investigația lor desfășurată în SUA și Japonia, în care participanții
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
cu propriile lor cuvinte, evitînd astfel tehnica check-list-ului. S-a constatat, în ansamblu, că nu există un consens puternic între eșantioane în desemnarea similară a aceleiași emoții, după cum există unele emoții mai "consensuale", precum "bucuria", "surpriza" și altele, mai puțin consensuale, și mai dificil de identificat, ca și "interesul" sau "rușinea". M. Biehl și colaboratorii (1997) au ajuns la o concluzie asemănătoare în investigația lor desfășurată în SUA și Japonia, în care participanții la cercetare trebuiau să efectueze evaluări reciproce ale
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
la iveală". Reamintim că atunci cînd subiecții au fost puși în situația de a desemna cuvinte utile în a interpreta, judeca și critica expresiile faciale în cadrul unor fotografii portret, "frica", "furia", "dezgustul", "tristețea" și "bucuria" au fost emoțiile cele mai consensual decodificate (Elfenbein, Ambady, 2002). Nu dispunem în prezent de suficiente evidențe care să ne lămurească ce tip de informații vehiculează subiectul individual în momentul în care își fixează atenția asupra expresivității feței unui semen de-al său. Știm însă că
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
într-o traducere aproximativă "hoinăreală nu fără sens", în care exploatam conotațiile de străin subversiv, neacceptat sau tolerat cu condescendență, la conferința ESSE de la Istanbul din 2012 numeam relația între studiile de gen și curriculumul academic românesc tradițional o "uniune consensuală", recunosc că aprecierea e de genul "wishful thinking", probabil prea optimistă. Deși "gender mainstreaming" este unul dintre criteriile pe care România ea însăși și le-a stabilit în vederea realizării Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului, studiile de gen continuă să fie
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
ambiguități. Treptat, am devenit conștientă de calitățile mele feminine care mă definesc și avantajează (empatia emoțională, grija față de celălalt, abilitățile de comunicare etc.) și de trăsăturile feminine care mă avatajează mai puțin (sensibilitatea, tendința spre conformism social etc.). Aceste trăsături consensuale stereotipurilor de gen tradiționale, evidențiate în întreaga literatură de specialitate din anii '60 și până la începutul anilor '809, au fost însă completate în timp cu altele, neutre la gen (perseverența, asertivitatea, felul de fi direct etc.) sau chiar masculine (autonomie
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
pe diferențele între grupuri. Această teorie descrie structura reprezentărilor. Reprezentarea este constituită dintr-un nucleu central care îndeplinește mai multe funcții: • o funcție generatoare: determină semnificația și organizarea reprezentării sociale; • o funcție organizatoare: determină natura legăturilor dintre elemente; • o funcție consensuală: face ca valorile să fie împărtășite. Este baza comună și colectivă care definește omogenitatea unui grup; • o funcție de continuitate: asigură perenitatea și coerența reprezentării sociale. Reprezentarea este, de asemenea, constituită dintr-un sistem periferic care îndeplinește trei funcție (Abric, 1994
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
pentru o dezvoltare ulterioară a CHC [3]. În hemocromatoză ereditară, apariția a cel puțin unui grup de focare lipsite fier în ficat are semnificația unei stări precanceroase [3,4]. Termenul de focar displazic a fost introdus de un articol internațional consensual, publicat în 1995. În conformitate cu definiția inițială, focarele displazice trebuie să măsoare mai puțin de 1 mm în diametru. Acest criteriu arbitrar al mărimii a fost introdus datorită faptului că aceste leziuni microscopice sunt de obicei conținute de un singur lobul
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liliana Resiga, Rareș Buiga, Alexandru Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/92127_a_92622]
-
și subțire; structuri pseudoglandulare;un exces de acumulări lipidice în hepatocite;artere nepereche;tracturi portale intratumorale [3,4]. Detectarea unei invazii stromale califică leziunea ca fiind un CHC. Trebuie accentuat că nu orice CHC de mici dimensiuni (definit prin articolul consensual din 1995 ca un CHC măsurând mai puțin de 2 cm) reprezintă un carcinom hepatocelular incipient [3,5]. Diferențele în ceea ce privește fluxul sanguin între CHC incipient (vase portale, număr variabil de artere nepereche) și CHC nodular distinct (fără vase portale, artere
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liliana Resiga, Rareș Buiga, Alexandru Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/92127_a_92622]
-
al rândului (Schwartz, 1974 : 843). Pe teren am întâlnit și identificat mai multe strategii individuale sau colective puse în operă pentru a micșora sau chiar a anula timpul de așteptare. Predomină intruziunile în rând, adică încălcarea brutală a normelor stabilite consensual de cei din rând. Unele tentative de acest gen sunt reprimate prompt de jandarmerie, altele acceptate tacit : femei cu copii în brațe, persoane cu deficiențe fizice majore, persoane panicate, angoasate să-și găsească rudele aflate deja în rând. De fapt
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
implicării active a bărbaților în viața de familie și prin creșterea rolului economic al femeilor; ... c) reconsiderarea conceptului referitor la familie prin multiplicarea măsurilor de protecție socială și economică a noilor tipuri de unități familiale (familii monoparentale, cupluri de uniune consensuala); ... d) reconsiderarea socială a activităților casnice și identificarea unor surse de recompensare a persoanelor (femei și bărbați) care le desfășoară; ... e) extinderea măsurilor de prevenire și combatere a fenomenului de violență în familie și diversificarea serviciilor de asistență pentru victime
HOTĂRÂRE nr. 1.273 din 7 decembrie 2000 privind aprobarea Planului naţional de acţiune pentru egalitatea de sanse între femei şi bărbaţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131724_a_133053]
-
implicării active a bărbaților în viața de familie și prin creșterea rolului economic al femeilor; ... c) reconsiderarea conceptului referitor la familie prin multiplicarea măsurilor de protecție socială și economică a noilor tipuri de unități familiale (familii monoparentale, cupluri de uniune consensuala); ... d) reconsiderarea socială a activităților casnice și identificarea unor surse de recompensare a persoanelor (femei și bărbați) care le desfășoară; ... e) extinderea măsurilor de prevenire și combatere a fenomenului de violență în familie și diversificarea serviciilor de asistență pentru victime
PLANUL NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 7 decembrie 2000 pentru egalitatea de sanse între femei şi bărbaţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131725_a_133054]
-
în măsuri de combatere, punitive, al căror efect nu a fost nici pe departe cel scontat. Civilizația mileniului III este pusă și în acest domeniu într-o dilemă: să continue o politică a controlului social represiva sau să amplifice practicile consensuale și multisectoriale de prevenire a corupției. Aria tot mai largă, complexitatea și continuă diversificare a formelor de manifestare a acestui fenomen, împreună cu tendințele de globalizare, impun conceperea și elaborarea unor strategii adecvate care să abordeze științific și sistematic sursele criminogene
HOTĂRÂRE nr. 1.065 din 25 octombrie 2001 privind aprobarea Programului naţional de prevenire a corupţiei şi a Planului naţional de acţiune împotriva corupţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138285_a_139614]
-
de discriminare; ... i) prin statut familial se înțelege acel statut prin care o persoană se află în relații de rudenie, căsătorie sau adopție cu altă persoană; ... i^1) prin stereotipuri de gen se înțelege sistemele organizate de credințe și opinii consensuale, percepții și prejudecăți în legătură cu atribuțiile și caracteristicile, precum și rolurile pe care le au sau ar trebui să le îndeplinească femeile și bărbații; ---------- Lit. i^1) a art. 4 a fost introdusă de pct. 4 al art. I din LEGEA nr.
LEGE nr. 202 din 19 aprilie 2002 (*actualizată*)(**republicată**) privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141789_a_143118]
-
contractul colectiv de muncă la nivel național prevede că normele de muncă se elaborează de către patroni cu acordul organizațiilor sindicale". În situația în care normele de muncă ar putea să se stabilească numai de angajator, s-ar nega însuși caracterul consensual al contractului de muncă. 6. Sesizarea referitoare la neconstituționalitatea prevederilor art. 164 alin. (2) din Codul muncii este nefondată, întrucat reținerile "cu titlu de daune" se referă la răspunderea civilă delictuala, iar nu la răspunderea contractuală. Prevederile art. 164 alin
DECIZIE nr. 24 din 22 ianuarie 2003 asupra sesizării de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 alin. (2) lit. d), art. 52 alin. (1) lit. c), art. 53 alin. (1), art. 69, 70, 71, 129, 164 şi 223 din Codul muncii, adoptat de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţa comuna din 9 decembrie 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147597_a_148926]
-
European privind stabilirea unui cadru general pentru informarea și consultarea salariaților din cadrul Comunității Europene; Avizului Comitetului Economic și Social al Uniunii Europene asupra directivei anterior menționate. Se apreciază că stabilirea normelor de muncă doar de către angajator ar însemna nesocotirea caracterului consensual al contractului de muncă. 6. Critică privind dispozițiile art. 164 alin. (2) din Codul muncii este neîntemeiată, deoarece aceste dispoziții nu aduc atingere principiului libertății contractuale. Acest text se referă exclusiv la răspunderea civilă delictuala, iar nu la răspunderea civilă
DECIZIE nr. 24 din 22 ianuarie 2003 asupra sesizării de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 alin. (2) lit. d), art. 52 alin. (1) lit. c), art. 53 alin. (1), art. 69, 70, 71, 129, 164 şi 223 din Codul muncii, adoptat de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţa comuna din 9 decembrie 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147597_a_148926]
-
a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. Președintele Camerei Deputaților propune respingerea excepției de neconstituționalitate, arătând că în contractul de leasing ambele parți se obligă reciproc, fapt care duce la concluzia că acesta este un contract consensual și sinalagmatic, căruia îi sunt aplicabile regulile răspunderii contractuale. Astfel, în condițiile în care utilizatorul nu execută obligația de plată, societatea de leasing are posibilitatea acționarii în justiție pentru executarea silită a obligațiilor contractuale. Guvernul consideră excepția că inadmisibilă, întrucât
DECIZIE nr. 162 din 4 iunie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11, 14 şi 15 din Ordonanţa Guvernului nr. 51/1997 privind operaţiunile de leasing şi societăţile de leasing, republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143606_a_144935]